luni, 7 noiembrie 2022

Mircea Dorin Istrate - CINE SUNTEM? DE UNDE VENIM? ÎNCOTRO MERGEM?

 




CINE SUNTEM?

DE UNDE VENIM?

ÎNCOTRO MERGEM?

 

 

~*~

 

Motto: Prin versul meu, eu vreau să spun CEVA,

Nu să v-arăt c-aș fi un CINEVA,

De mă citiți și judecați un PIC,

Poate-ți vedea că nu-s chiar, un NIMIC.

 

Sub țeasta noastră e la fiecare

Un VIS îmbietor și-o ÎNTREBARE:

Au  CINE SUNTEM NOI  în astă lume

Cu ce avem în noi și rele, bune?

De unde noi VENIM? Cini’ ne-a FĂCUT?

Cine-s PĂRINȚII noștri de-nceput?

Și UNDE MERGEM dar pe-al nostru DRUM ?

E cel croit să fie lung și bun?

*

 

TĂTÂNELE DINTÂI, ne-a fost cioban

Ce turma și-a mărit-o an de an,

Cu ea a CĂRĂRIT spre larga zare

Când strâmt-a fost pășunea la mioare,

Și  veac de veac s-a dus spre largul lumii

BĂTÂND ȚĂRUȘI de ȚĂRI pe-ntinsul humii.

 

Și-a dus cu dânsul LIMBA lui BĂTRÂNĂ,

Să-i țină de urât pe lângă stână,

Și PORTUL lui și DATINI  și-OBICEIURI,

Și DOINA să și-o cânte-n mii de feluri,

POVEȘTI cu zmei, cu zâne și balauri,

Pe ANA lui născută-n aste plaiuri.

 

Pe toate le-a cuprins în DOR de DOR

Să-i fie somnul nopții lin, ușor,

Și-AMINTE să-i aducă-n veci de casă,

De ZEII lui din vremea-i norocoasă,

Când toți erau de-un neam de PĂMÂNTENI

Și beau la vin din vas de CUCUTENI,

Și-și ÎNCIFRAU povești la TĂRTĂRIA

Iar fetele-și scriau cu acul IA,

Cu fir de rază ruptă chiar din soare

Și le spălau în lacrimi dulci-amare.

 

De astăzi cauți înc-a  lor urmă

Veți mai găsi ciopoare mici din  turmă,

Împrăștiate-n lumea asta toată,

Pe unde-abia de știm, c-ajunsu-mi-au vre-odată.

 

***

 

Și bucuros aș fi să știu: DE UN’ VENIM?

Din APĂ? din PĂMÂNT? din CERUL plin

De stele ce ni-s CASĂ și DESTIN?

Avem pe-acolo NEAMURI, de departe

În cel străfund ce ni se pare-aproape?

Ne-a căutat vre-odată CINEVA

Ce ne-a lăsat pe-aicea, mai CÂNDVA

SĂMÂNȚĂ ca să fim  pe astă humă

La fel ca-n alte, care stau s-apună?

De-aceea-n nopți privim mereu la stele

Știind c-acol’ni-i CASA, printre ele?

 

***

Și-aș vrea apoi să știu:  UNDE VOM MERGE

Când urmele pe-aicea ni s-or șterge?

Ce-i RAIUL cel promis, de-o fi să fie

În el să toarcem TIMPURI de-o vecie?

Că nici de-acolo nimeni n-a venit

Ne spună CE-I și CUM s-a împlinit.

 

****

E miezul nopții, eu privesc în sus

La stele ce se nasc, ori mi-s la-apus,

Gândind la ce-i pe-acolo, prin ceresc

Și ce-i prin păcătosul meu lumesc.

Cât veacuri peste noi mi s-or tot duce?

Și cine-or fi răspunsuri să le-apuce?

 

 

~*~

08.01.2022

Mircea Dorin Istrate

 










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu