îngerul
a surâs în miezul verii
~*~
când
ai vorbit tu eu am lipsit
eram
cu ahile
în
acea zi se scumpiseră morcovii
înainte
de ajunge tu aici am fost eu
am
așteptat să te naști
lucididatea
care ucide zeii și deconspiră crimele
te
văzusem de la mari depărtări
și
nu am reușit să-ți trimit
dragi
salutări din țara ciungilor
locuiam
printre ulii în ținutul umbrelor
și
ahile
nu
a știut niciodată să îmblânzească nemernicia
ca
să te aflu
m-am
întors târziu în adolescență
la
intrarea în vis
pe
unde ai să vii împărăteasă a iluziilor clandestine
pentru
a nu trimite procurorii de caz
prea
târziu
nu
mă înhămasem la niciun fel de politic
din
ceara zilei de mîine se aprindeau lumânări
în
depresiuni în zone montane
pe
dealuri în formă de pălăria lui napoleon
nimeni
nu a vrut sau nu a putut
să-mi
explice ce se-ntâmplase cu adevărat
crucile
erau bușite în cimitir și lăsate în neorânduială
solemnitatea
actului funerar și tăcerea deveniseră aplauze-n circ
cei
care au vorbit au știut că nu erau îndreptățiți
vocalele
cădeau din greu ca o decapitare
victorie
a lașității pe câmpul deșertăciunii
am
văzut mâini volatile așezate
peste
trupuri împietrite de spaimă
exilat
metafizic în drum spre cimitirul elefanților
din
tabloul pe care rubens n-a mai apucat să-l picteze
trăiesc
în numele unui artist mai universal decât rubens
în
camera mea au intrat poeții flandrei
apoi
auden și jean moreas
au
vorbit îndelung
spuneau
că așteptarea vieții și a morții
cu
dinți clănțănind e pe sfârșite
drapelul
negru nederaiat din trashuman a fost coborât în bernă
se
anunța încă o moarte
s-a
spus a complotului universal
apoi în
miez de vară îngerul a surâs
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu