STOP
- Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina
- 10 iulie 2024, Washington!
Redactia
ART-EMIS
28
Iulie 2024
Către:
Parlamentul României
Reprezentanții tuturor autorităților statului român
Noi, cetățenii României, solicităm Parlamentului României și tuturor
reprezentanților autorităților statului român:
Convocarea, de urgență, a sesiunii extraordinare a
Parlamentului României pentru aprobarea „Propunerii legislative privind
declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între
România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024”, înregistrată la
Biroul Permanent al Camerei Deputaților sub nr. 471/15.07.2024;
Adoptarea de către România a unei poziții de
neutralitate față de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina;
Încetarea oricăror acorduri/tratate/convenții prin
care România s-a obligat să acorde ajutor militar, tehnică militară sau orice
instruire și formare a personalului militar al Ucrainei;
România să întreprindă demersurile necesare, la nivel
diplomatic, astfel încât să înceapă negocierile pentru încheierea unui tratat
de pace în condiții realizabile între Rusia și Ucraina și încetarea oricăror
demersuri și acțiuni care ar putea să extindă și să perpetueze conflictul
ruso-ucrainean;
Neimplicarea României în nici un fel de conflict
diplomatic și militar/armat oriunde în lume;
Respectarea de către senatori, deputați, prim-ministru
și miniștri, Președintele României, forțele armate române și de către toți reprezentanții autorităților
publice din România a voinței poporului român exprimată la pct. 1-5.
Argumente:
Nulitatea „Acordului privind cooperarea în domeniul
securității între România și Ucraina”, semnat la Washington, la 10 iulie
2024[1].
Președintele Klaus Iohannis, a semnat în numele
României, cu ocazia summitului N.A.T.O.
2024, „Acordul privind cooperarea în
domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10
iulie 2024”[2], conținutul acestui acord creând reacții negative în spațiul
public și la nivelul societății românești.
„Acordul privind cooperarea în domeniul securității
între România și Ucraina”
Introducere
România și Ucraina, denumite în continuare
„participanții”,
Reafirmând principiile Cartei Organizației Națiunilor
Unite (Carta O.N.U.) și ale Actului final de la Helsinki, inclusiv
independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor, precum și
inviolabilitatea frontierelor internaționale, care reprezintă coloana
vertebrală a securității europene și mondiale,
Considerând că războiul de agresiune ilegal și
neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare directă la
adresa păcii și securității internaționale, o încălcare flagrantă a dreptului
internațional și o încălcare a Cartei O.N.U.,
Subliniind sprijinul ferm pentru independența,
suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor
sale recunoscute la nivel internațional începând din 1991, inclusiv în marea
teritorială, și recunoscând dreptul legitim al Ucrainei la autoapărare în
conformitate cu articolul 51 din Carta O.N.U.,
Afirmând că securitatea Ucrainei este parte integrantă
a securității continentului european și a unei regiuni euro-atlantice mai largi
și, prin urmare, că securitatea Ucrainei și securitatea României sunt strâns
legate,
Sprijinind pe deplin eforturile Ucrainei de a realiza
o pace justă, de durată și sustenabilă, pe baza Formulei de pace a Ucrainei;
Confirmând angajamentul comun de a consolida
eforturile de facilitare a integrării depline a Ucrainei în Uniunea Europeană
(UE) și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) și reiterând
dreptul fiecărui stat de a-și alege în mod liber propriile aranjamente de
securitate,
Subliniind că România va continua să sprijine punerea
în aplicare de către Ucraina a reformelor necesare pentru integrarea sa deplină
în UE și NATO și în beneficiul tuturor cetățenilor săi și felicită Ucraina
pentru progresele semnificative înregistrate până în prezent în materie de
reforme;
Reamintind Declarația comună de sprijin pentru Ucraina
adoptată de liderii Grupului celor șapte (G7) în marja summitului NATO de la
Vilnius din 12 iulie 2023 (Declarația comună G7), la care România a aderat
oficial, și recunoscând că angajamentele bilaterale în materie de securitate nu
înlocuiesc aderarea Ucrainei la NATO, ci completează și sprijină viitoarea
aderare a Ucrainei;
Angajându-se în a sprijini în continuare agenda de
reformă a Ucrainei în vederea integrării sale europene și în beneficiul tuturor
cetățenilor săi;
Subliniind angajamentul lor de a contribui la
capacitatea Ucrainei de a se apăra, de a rezista constrângerilor viitoare, de
a-și alege propriul viitor și de a prospera;
Reafirmând toate elementele Declarației comune a
președintelui Ucrainei și a președintelui României privind integrarea
euroatlantică a Ucrainei, semnată la 1 iunie 2023 la Chișinău, Republica
Moldova, și ale Declarației comune a președintelui României și a președintelui
Ucrainei, semnată la 10 octombrie 2023 la București, România, inclusiv
angajamentul de a ridica relațiile bilaterale la nivelul parteneriatului
strategic;
au hotărât de comun acord să își consolideze
cooperarea în materie de securitate prin urmărirea următoarelor angajamente și
măsuri bilaterale pe termen lung în materie de securitate și au decis după cum
urmează:
Paragraful 1. Domeniul de aplicare
Prezentul acord este menit să promoveze Declarația
comună a G7 de sprijin pentru Ucraina. Participanții au decis să își continue
cooperarea pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până
când Ucraina va prevala și au decis:
să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua
autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva
agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja
agresiunea în viitor;
să consolideze redresarea, stabilizarea economică și
reziliența Ucrainei;
să promoveze tragerea la răspundere pentru încălcările
dreptului internațional, inclusiv pentru crimele internaționale, comise în
Ucraina sau împotriva Ucrainei și a cetățenilor săi și să majoreze costurile
suportate de Federația Rusă pentru agresiunea sa în curs;
să se angajeze și să sprijine punerea în aplicare
durabilă și cuprinzătoare a reformelor necesare pentru ca Ucraina să avanseze
către aderarea la UE și NATO;
să aprofundeze cooperarea reciproc avantajoasă pentru
a spori securitatea în regiunea Mării Negre.
Paragraful 2. Mecanismul de consultare în situații de
urgență
Participanții recunosc că orice viitoare invazie rusă
în Ucraina ar încălca Carta ONU și principiile fundamentale ale dreptului
internațional și ar submina securitatea euroatlantică, inclusiv securitatea
României.
În cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva
Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia
dintre participanți, participanții se vor consulta în termen de douăzeci și
patru (24) de ore, bilateral sau prin alte canale pe care le consideră
adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a
descuraja agresiunea sau escaladarea.
România afirmă că, în aceste circumstanțe și acționând
în limitele mijloacelor și capacităților sale și în conformitate cu
dispozițiile sale constituționale și cu alte dispoziții juridice naționale,
precum și în conformitate cu dreptul și procedurile internaționale și ale
Uniunii Europene, va oferi Ucrainei, după caz, asistență rapidă și susținută în
materie de securitate, echipamente militare în toate domeniile și asistență
economică, va urmări obținerea unui acord în U.E. cu privire la impunerea unor costuri
economice și de altă natură Rusiei și se va consulta cu Ucraina cu privire la
nevoile sale în exercitarea dreptului său la autoapărare consacrat prin
articolul 51 din Carta O.N.U.
Pentru a asigura cel mai amplu și mai eficace răspuns
colectiv la un viitor atac armat sau la o escaladare semnificativă,
participanții pot modifica aceste dispoziții pentru a se alinia la orice
mecanism pe care l-ar putea conveni ulterior cu ceilalți parteneri
internaționali ai săi, inclusiv cu participanții la Declarația comună a G7 din
12 iulie 2023.
Paragraful 3. Sprijin politic și pace justă
Participanții recunosc că Ucraina și întreaga Europă
nu vor fi în siguranță până când nu va exista o pace justă și durabilă, care să
respecte drepturile Ucrainei în temeiul dreptului internațional și al Cartei
O.N.U.
România salută eforturile Ucrainei de a crea o pace
justă și durabilă, bazată pe principiile Formulei de pace a Ucrainei. România
participă la grupurile de lucru ale punctelor Formulei de pace a Ucrainei,
fiind implicată activ în punerea în aplicare a punctelor privind radiațiile și
siguranța nucleară și securitatea alimentară. Ca parte a punerii în aplicare a
Formulei de pace a Ucrainei, România contribuie deja și va continua să
contribuie la consolidarea securității alimentare, în special prin asigurarea logisticii
maritime și fluviale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prin porturile
românești de la Marea Neagră și Dunăre.
România va rămâne pe deplin angajată în cooperarea cu
Ucraina pentru a asigura o participare internațională cât mai largă posibil la
Formula de pace a Ucrainei, inclusiv implicarea țărilor din Sudul Global în
punerea în aplicare a Formulei de pace și în participarea la Summitul pentru
pace.
Participanții încearcă să colaboreze și mai strâns în
viitor în domeniile politic, al apărării, al securității, al comerțului,
economic, maritim, științific și cultural. În acest scop, Ucraina și România
își vor aprofunda în continuare relațiile bilaterale la nivel de parteneriat
strategic.
Paragraful 4.
Sprijinirea integrării europene și euro-atlantice a Ucrainei
Participanții recunosc importanța coordonării
internaționale în ceea ce privește sprijinul și angajamentele în materie de
securitate pentru Ucraina. Atât N.A.T.O., cât și UE joacă roluri-cheie în
securitatea pe termen lung a Ucrainei.
Participanții salută angajamentul Ucrainei de a-și
promova agenda de reforme, în special în contextul luptei sale legitime
împotriva războiului de agresiune al Rusiei.
Participanții subliniază relevanța continuării
durabile de către Ucraina a procesului de reformă în vederea avansării
integrării sale în comunitatea euro-atlantică. În acest sens, aceștia remarcă
în special importanța punerii în aplicare a unor reforme profunde și ample în
Ucraina pentru a consolida statul de drept, lupta împotriva corupției și
guvernanța corporativă, pentru a îmbunătăți transparența și a asigura condiții
de concurență echitabile pentru operațiunile economice. Aceștia subliniază
importanța eforturilor continue și susținute ale Ucrainei de a promova, proteja
și susține respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului,
inclusiv exercitarea deplină și durabilă a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților naționale. Aceste eforturi ar trebui să includă, de asemenea,
promovarea reformelor în domeniul apărării și modernizarea apărării, inclusiv
prin consolidarea controlului civil democratic al sectorului de securitate,
inclusiv al armatei și al serviciilor de informații, precum și prin
îmbunătățirea transparenței în cadrul instituțiilor și al industriei ucrainene
de apărare.
România își reafirmă angajamentul de a extinde în
continuare sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, atât la nivel
bilateral, cât și în cadrul UE și N.A.T.O.
N.A.T.O.
Participanții reamintesc că viitorul Ucrainei este în
N.A.T.O. și că Ucraina va deveni membru N.A.T.O. în viitor.
Reamintind Declarația comună a președintelui Ucrainei,
Volodîmîr Zelenski, și a președintelui României, Klaus Iohannis, privind
integrarea euro-atlantică a Ucrainei începând cu 1 iunie 2023, participanții
vor continua să sprijine și să evalueze progresele Ucrainei în ceea ce privește
reformele democratice și ale sectorului de securitate, precum și
interoperabilitatea prin intermediul Programului național anual (PNA) adaptat
al Ucrainei pe calea către viitoarea aderare.
România va continua să contribuie la furnizarea de
sprijin Ucrainei prin intermediul pachetului cuprinzător de asistență al
N.A.T.O. (UCAP). Scopul sprijinului neletal pe termen scurt este de a contribui
la susținerea operațiunilor ucrainene. Scopul sprijinului pe termen mediu și
lung este de a contribui la reconstrucția sectorului ucrainean de securitate și
apărare și de a ajuta Ucraina în tranziția sa către interoperabilitatea deplină
cu N.A.T.O.
Ucraina a devenit mai interoperabilă și mai integrată
politic cu Alianța. Ucraina a făcut progrese substanțiale pe calea reformei și
va adera la N.A.T.O. atunci când condițiile o vor permite.
Uniunea Europeană
În ceea ce privește viitoarea aderare a Ucrainei la
U.E., participanții reafirmă că Ucraina face parte din familia europeană și are
un viitor în cadrul U.E.
Participanții își reafirmă angajamentul de a lucra la
negocierile de aderare a Ucrainei la U.E. România recunoaște eforturile depuse
până în prezent de Ucraina pentru a pune în aplicare reformele necesare în
circumstanțe extrem de dificile și va continua să sprijine eforturile de
reformă ale Ucrainei.
România, în calitate de membru al U.E., contribuie la
continuarea sprijinului credibil și eficace, inclusiv în cadrul angajamentelor
de securitate ale U.E. pentru Ucraina. România va pleda pentru promovarea
oportunităților de cooperare în cadrul inițiativelor relevante ale U.E.,
inclusiv al celor care vizează creșterea capacității de producție în domeniul
apărării și consolidarea cooperării cu industria de apărare ucraineană. Această
cooperare va aduce beneficii ambelor țări.
Paragraful 5. Promovarea securității în regiunea Mării
Negre
Participanții recunosc că securitatea Ucrainei face
parte integrantă din securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. România
contribuie la asigurarea securității maritime în regiunea Mării Negre, inclusiv
prin intermediul Coaliției pentru Capabilități de Securitate Maritimă.
Participanții își vor coordona eforturile privind
consolidarea cooperării și coordonării internaționale în domeniul securității
maritime, inclusiv în contextul instrumentelor, mecanismelor și inițiativelor
existente sau noi, cu scopul de a asigura securitatea regională prin eliminarea
amenințărilor și creșterea nivelului de securitate maritimă în regiunea Mării
Negre, contribuind astfel la securitatea globală.
În scopul promovării securității și asigurării
libertății de navigație în Marea Neagră, participanții vor pleda pentru o
cooperare extinsă între parteneri și aliați, inclusiv prin promovarea unei
prezențe N.A.T.O. mai largi în regiunea Mării Negre. România va coopera cu
Ucraina pentru a pune în aplicare eforturile privind deminarea din Marea
Neagră, inclusiv eforturile de abordare în comun a minelor marine în derivă, în
cadrul Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră
(MCM Marea Neagră), dar fără a se limita la acesta, când și dacă o vor permite
condițiile, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere privind crearea
acestui grup operativ.
România va contribui la consolidarea capacităților în
domeniul maritim al Ucrainei prin cooperarea cu aliații și partenerii.
Dezvoltarea flotei maritime a Ucrainei se va realiza prin eforturi de
consolidare a capacităților, prin eforturi de cooperare industrială și de
formare, precum și prin donații.
Participanții vor încerca să-și consolideze cooperarea
multilaterală cu alte țări din regiune, inclusiv cu Republica Moldova, pentru a
îmbunătăți securitatea regională și pentru a contracara încercările Rusiei de a
o destabiliza. Participanții recunosc importanța cooperării trilaterale cu
Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE pentru ambele
țări.
Paragraful 6. Cooperarea în domeniul apărării
Asigurarea unei forțe durabile capabile să apere
Ucraina acum și în viitor
De la începutul războiului la scară largă, România a
oferit Ucrainei sprijin multidimensional și cuprinzător, inclusiv: asistența
umanitară; gestionarea fluxului de refugiați și a șederii lor durabile și demne
în România; asistență militară și de securitate; sprijin în domeniul
securității energetice; asigurarea unor coridoare de tranzit și de transport
fiabile pentru exporturile ucrainene, în special pentru cereale și alte produse
agricole; asigurarea tragerii la răspundere pentru crimele comise în Ucraina de
forțele Federației Ruse. România își va continua sprijinul multidimensional
pentru Ucraina pe durata prezentului acord, cu aceeași dinamică din perioada
2022-2024.
România va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât
este nevoie pentru ca Ucraina să prevaleze, menținând actualul nivel dinamic al
asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două
ministere ale apărării. În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi
determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri
și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele
două țări. România va dona Ucrainei un sistem Patriot, în conformitate cu
decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024.
Ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va
facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către
Ucraina, cât de rapid posibil.
Participanții vor continua dialogul bilateral și cu
alți parteneri pentru a face schimb de opinii și de lecții învățate cu privire
la amenințările reprezentate de rachete și UAV-uri.
Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor menționate
mai sus, participanții vor organiza anual un dialog strategic la nivel înalt
privind apărarea și politica de securitate, în cadrul căruia vor fi discutate
toate aspectele de interes legate de securitate și apărare pentru oricare
dintre participanți, inclusiv în vederea consolidării securității regionale.
Participanții vor explora modalități de a oferi
asistență sistemului ucrainean de sprijin medical militar în tratarea și
reabilitarea militarilor ucraineni.
Participanții vor colabora, precum și cu alți
parteneri internaționali ai Ucrainei, pentru a sprijini forțele de securitate
și apărare ale Ucrainei și pentru a spori reziliența și capacitatea Ucrainei de
a descuraja și de a se apăra împotriva atacurilor viitoare și de a preveni
escaladarea agresiunii în curs, prin furnizarea continuă de asistență în
materie de securitate.
De asemenea, România se angajează să sprijine în
continuare Ucraina, prin intermediul instrumentelor dezvoltate de Uniunea
Europeană și N.A.T.O., cum ar fi Instrumentul european pentru pace și Pachetul
cuprinzător de asistență al N.A.T.O., cu scopul de a consolida
interoperabilitatea forțelor de securitate și apărare ale Ucrainei cu N.A.T.O.
și de a reconstrui sectorul de apărare al Ucrainei.
Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei și
capabitățile forțelor viitoare ale Ucrainei
Participanții își vor coordona eforturile de
dezvoltare a capabilităților militare prin intermediul Grupului de contact
pentru apărarea Ucrainei (U.D.C.G.), precum și al altor organisme, platforme și
instituții.
România va contribui la consolidarea viitoarelor forțe
de securitate și apărare ale Ucrainei (conform Conceptului forțelor viitoare),
capabile să descurajeze și să respingă orice agresiune armată, inclusiv prin
activități de formare. Asistența cuprinzătoare pentru construirea viitoarelor
forțe ale Ucrainei necesită, de asemenea, suficiente stocuri militare necesare
pentru respingerea agresiunilor viitoare. Prin urmare, România va căuta
modalități de intensificare a colaborării și va explora opțiuni pentru a ajuta
Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice.
România va sprijini planurile și structurile de
guvernanță pentru Coalițiile pentru capabilități în cadrul Grupului de contact
pentru apărarea Ucrainei și în alte formate în așteptarea unui acord politic,
contribuind la Coaliția pentru capabilitățile forțelor aeriene și la Coaliția
pentru capabilități maritime, atât pentru a furniza viitoarea forță, cât și
pentru a aduce mai multă coerență furnizării de capabilități în războiul
actual.
Instruire și exerciții
Sprijinul militar românesc va facilita o modernizare a
forțelor de securitate și apărare ale Ucrainei și un grad mai mare de
interoperabilitate a acestora cu N.A.T.O.
România va oferi instruire individuală și colectivă
forțelor de securitate și apărare ale Ucrainei, inclusiv programe de formare a
formatorilor. Formarea va promova, de asemenea, o interoperabilitate sporită cu
partenerii euro-atlantici. Formarea va fi asigurată în strânsă cooperare cu
partenerii din cadrul U.E. și N.A.T.O.
Ucraina și România vor continua să împărtășească
lecțiile învățate pentru a fi puse în aplicare în viitoarele lor
operațiuni/tactici, în special în ceea ce privește utilizarea/combaterea
armelor și tehnologiilor moderne, concentrându-se, în același timp, asupra
modului în care noile evoluții tehnologice influențează conflictele armate, în
special având în vedere utilizarea sistemelor aeriene fără pilot și a
inteligenței artificiale.
România, împreună cu partenerii săi, va furniza în mod
activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (F.T.C.) găzduit de Forțele
Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni, ca o contribuție concretă
la Coaliția pentru Capabilitatea Forțelor Aeriene.
România va continua să contribuie la activitățile de
formare în cadrul Misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei
(EUMAM), precum și în cadrul operației INTERFLEX. În același timp, Ministerul
Apărării Naționale din România va desfășura activități de formare specifice și
specializate pe bază bilaterală sau multilaterală, în strânsă coordonare cu
EUMAM și Grupul de asistență pentru securitate – Ucraina (SAG-U).
Paragraful 7. Cooperarea în domeniul industriei de
apărare
Participanții recunosc că industria de apărare a
Ucrainei are potențialul de a deveni un atu puternic pentru Ucraina, pentru
securitatea regională și euroatlantică în sens mai larg, de a permite Ucrainei
să își restabilească integritatea teritorială și de a contribui la descurajarea
eficace a viitoarei agresiuni.
România va oferi asistență pe termen lung și va
susține industria de apărare a Ucrainei în atingerea obiectivului său de a
răspunde nevoilor forțelor de securitate și apărare, astfel cum se subliniază
în Conceptul de forțe viitoare.
România va colabora cu Ucraina pentru a identifica
strategii care să atenueze blocajele existente în lanțul de aprovizionare,
împiedicând dezvoltarea capacităților de producție a armelor și munițiilor
critice. În plus, participanții pot lua în considerare oportunități de
stabilire a unor linii comune de producție industrială pentru tipurile
esențiale de muniție.
România va colabora cu Ucraina pentru a consolida
schimbul de informații, schimbul de experiență, eliminarea barierelor din calea
cooperării, punerea în aplicare a reformelor necesare în industria de apărare a
Ucrainei și consolidarea protecției tehnologiilor transferate și a drepturilor
de proprietate intelectuală. Aceste parteneriate vor permite ambilor
participanți să își extindă capacitatea industriilor de apărare.
România va colabora cu Ucraina pentru a identifica
potențiale surse de finanțare, care pot include, printre altele, investiții și
asistență financiară, pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a
Ucrainei. Această inițiativă este concepută pentru a merge mai departe decât
condițiile actuale din timpul războiului, pentru a aborda și efortul de
redresare postbelică.
România va sprijini, acolo unde este posibil,
eforturile Ucrainei de a-și integra industria de apărare în cadrele de apărare
și securitate ale NATO și UE.
Ucraina și România vor depune eforturi pentru a
permite funcționarea eficace a Comisiei mixte Ucraina-România pentru cooperare
militară și tehnică.
Paragraful 8. Cooperarea în domeniul securității și
amenințările nemilitare la adresa securității
Contracararea amenințărilor hibride
Participanții recunosc că actorii statali și nestatali
utilizează modalități netradiționale de exercitare a puterii, fie în secret,
fie pe baza unei agende ascunse, denumite amenințări hibride.
Participanții vor coopera în contracararea oricăror
atacuri hibride din partea Federației Ruse și a oricăror alte națiuni ostile,
în special în contextul regional actual, exacerbat de urmărirea de către
Federația Rusă a (re)câștigării și extinderii influenței și controlului
economic în afara frontierelor sale, precum și de discreditarea și subminarea
ordinii internaționale bazate pe norme.
Participanții își reafirmă angajamentul de a-și apăra
societățile deschise și democratice împotriva acestor activități răuvoitoare.
Participanții rămân uniți în eforturile lor de a se apăra împotriva
amenințărilor hibride și de a le contracara. România va continua să sprijine
inițiativele de contracarare a amenințărilor hibride în cadrul U.E., N.A.T.O.
și al coalițiilor internaționale relevante.
Cooperarea în domeniul combaterii criminalității grave
și crimei organizate
Participanții vor oferi, atunci când este posibil și
oportun, asistență juridică în temeiul instrumentelor existente pentru
cooperarea penală internațională în vederea combaterii criminalității grave și
organizate (S.O.C.), printre altele a finanțării ilicite, care vizează
subminarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a
stabilității sale interne și a procesului de redresare.
Participanții vor colabora pentru a sprijini Ucraina
să detecteze, să descurajeze și să combată criminalitatea organizată
transfrontalieră prin acțiuni precum, dar fără a se limita la:
sprijinirea Ucrainei în ceea ce privește înființarea
unui punct focal național privind armele;
consolidarea cooperării pentru prevenirea și
combaterea traficului de droguri prin acțiuni care vor consolida capacitățile
și capabilitățile Ucrainei, inclusiv prin aplicarea standardelor U.E. în
domeniu;
promovarea protecției, monitorizării și supravegherii
frontierelor, inclusiv prin efectuarea, în continuare, de patrule mixte comune
la frontiera comună;
creșterea eficienței Poliției de Frontieră ucrainene
și române în lupta împotriva migrației ilegale, traficului de ființe umane și
droguri prin dezvoltarea unor instrumente și capacități comune.
O astfel de cooperare poate include, dar fără a se
limita la acestea, activități comune, schimbul de informații și analize,
identificarea activelor care pot fi confiscate în cadrul procedurilor penale
respective, crearea de grupuri de lucru comune și facilitarea formării și a
schimbului de bune practici.
Cooperarea în domeniul informațiilor și
contrainformațiilor
Participanții vor continua și se vor strădui să își
aprofundeze cooperarea în domeniul informațiilor și contrainformațiilor în
conformitate cu cadrul bazat pe acorduri bilaterale, în măsura posibilităților
proprii, fără a aduce atingere intereselor lor naționale și în conformitate cu
legislația fiecărui participant.
Participanții vor lua măsuri, în limitele cadrelor lor
juridice și ale politicilor aplicabile, pentru a permite Ucrainei să detecteze,
să descurajeze și să combată activitățile subversive și de informații ale
serviciilor ale Rusiei și ale altor state ostile, inclusiv spionajul, și
acțiunile de sabotaj pentru a proteja Ucraina și România de astfel de
activități răuvoitoare, sprijinind în același timp consolidarea și reforma
arhitecturii de securitate și de informații a Ucrainei.
În conformitate cu prevederile punctului anterior
privind cooperarea în domeniul informațiilor și contrainformațiilor, România
este dispusă să sprijine serviciile de informații ucrainene în procesul de
aliniere la standardele europene, precum și în facilitarea cooperării acestora
cu alte servicii din comunitatea de informații care împărtășesc aceeași
viziune.
Cooperarea în domeniul securității cibernetice
Participanții vor colabora – prin intermediul
instituțiilor competente – pentru a permite Ucrainei să detecteze, să
descurajeze și să răspundă operațiunilor cibernetice ale Rusiei, inclusiv
spionajul cibernetic, sabotajul, inclusiv printr-o mai mare reziliență
cibernetică și protecția infrastructurii critice. Acest lucru se va realiza
prin schimbul de informații și de experiență, prin desfășurarea de operațiuni
comune și prin furnizarea de asistență tehnică Ucrainei, în limitele legale și
în funcție de disponibilitatea informațiilor și a expertizei.
Participanții vor colabora pentru a identifica și a
descuraja utilizarea iresponsabilă și răuvoitoare a capacităților cibernetice
de către Federația Rusă și de către alți actori statali și nestatali ostili
împotriva participanților.
Participanții vor depune eforturi în vederea
aprofundării cooperării Ucrainei cu structurile U.E. și N.A.T.O. în materie de
securitate cibernetică.
Securitatea informațiilor
Participanții vor colabora pentru a îmbunătăți
capacitățile Ucrainei de a contracara ingerințele străine și manipularea
informațiilor, în special campaniile de propagandă și dezinformare ale Rusiei,
de a face schimb de experiență și de a promova dezvoltarea unor programe
educaționale și de formare comune pentru profesioniștii din domeniul
integrității informațiilor.
Pentru a contracara manipularea informațiilor și
propaganda rusă la nivel mondial, participanții își vor intensifica
colaborarea, pentru: a sprijini Ucraina în aderarea la instrumente colective de
combatere a amenințărilor la adresa securității informațiilor, în principal din
partea Federației Ruse; a face schimb de lecții învățate cu privire la
strategiile de comunicare pentru combaterea dezinformării; a promova
dezvoltarea de programe educaționale și de formare comune în cadrul
instituțiilor internaționale, inclusiv schimbul perviziodic de experiență și
furnizarea de asistență tehnică.
Participanții recunosc că Federația Rusă acționează
pentru a manipula spațiul informațional, cu scopul de a justifica războiul
ilegal de agresiune împotriva Ucrainei și, prin urmare, participanții consideră
că este necesar să coopereze pentru a demonta și a dezvălui faptele și
acțiunile reale ale Federației Ruse. În acest scop, participanții:
vor coopera pentru a contracara manipularea
informațiilor și propaganda rusă;
vor asigura, în cooperare cu alți parteneri, o
comunicare internațională cât mai eficientă posibil, pentru a demonta
campaniile de dezinformare ale Federației Ruse și pentru a transmite faptele și
acțiunile reale ale Federației Ruse;
vor asigura în permanență comunicarea dintre
instituțiile publice competente și actorii relevanți ai societății civile, ai
mediului academic, ai mass-mediei și ai platformelor de comunicare socială,
pentru a promova programe dedicate îmbunătățirii educației, creșterii
capacității de conștientizare a cetățenilor cu privire la pericolul propagandei
ruse, îmbunătățirii competențelor de verificare a faptelor și a gândirii
critice, menite să consolideze reziliența societății;
vor asigura formarea permanentă a resurselor umane ale
instituțiilor publice în domeniul STRATCOM și al combaterii dezinformării ruse.
România va sprijini Ucraina în dezvoltarea unui set de
instrumente pentru detectarea manipulării informațiilor și a ingerințelor
străine (F.I.M.I)..
Contracararea riscurilor C.B.R.N.
Participanții intenționează să își extindă în
continuare cooperarea bilaterală existentă pentru a consolida reziliența
Ucrainei la riscurile legate de armele nucleare, biologice și chimice. România
intenționează, în special, să exploreze modalități de sprijinire a Ucrainei în
ceea ce privește dezvoltarea capacităților sale de protecție civilă și a
rezilienței împotriva riscurilor legate de C.B.R.N.
Deminarea umanitară
Participanții recunosc importanța eforturilor menite
să protejeze populația și teritoriile Ucrainei de consecințele negative cauzate
de mine și de resturile explozive de război ca urmare a războiului de agresiune
al Rusiei și să atenueze consecințele devastatoare după încheierea acestuia.
Din cauza contaminării masive de către Rusia a solului
ucrainean prin mine, muniții și alte muniții explozive, România va sprijini
eforturile umanitare de deminare alături de parteneri.
România va oferi asistență pentru deminarea umanitară
a teritoriului Ucrainei, inclusiv sprijin financiar, logistic și de formare,
dar fără a se limita la acestea.
Reziliența infrastructurii critice
România va contribui la dezvoltarea capabilităților
Ucrainei de protecție a infrastructurilor critice.
România va continua să sprijine Ucraina pentru a spori
protecția, reziliența și refacerea infrastructurii critice, inclusiv prin
programe de granturi în cadrul UE, al NATO și al coalițiilor internaționale
relevante. Participanții intenționează să exploreze domenii de cooperare
internațională consolidată în vederea schimbului de cunoștințe și bune practici
în domeniul capacităților de infrastructură critică în diferite sectoare,
precum și prin lansarea de programe educaționale și de formare comune pentru
specialiștii în protecția infrastructurilor critice.
Paragraful 9. Promovarea responsabilității
Participanții își reafirmă angajamentul de a trage la
răspundere Federația Rusă pentru provocarea de pierderi sau daune persoanelor
și entităților, precum și Ucrainei, ca urmare a actelor sale ilicite la nivel
internațional în sau împotriva Ucrainei, inclusiv a agresiunii sale cu
încălcarea Cartei O.N.U.
Participanții vor viza tragerea la răspundere a celor
responsabili de crime de război și de alte crime internaționale comise în
Ucraina sau împotriva Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei,
în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv prin sprijinirea activității
Parchetului General al Ucrainei și a Curții Penale Internaționale, pentru a se
asigura că presupusele crime internaționale sunt investigate pe deplin și în
mod echitabil prin mecanisme juridice independente, eficace și solide.
Participanții reafirmă că nu trebuie să existe
impunitate pentru crimele internaționale, inclusiv pentru crima de agresiune și
alte atrocități comise de Rusia și de interpușii săi pe teritoriul Ucrainei,
iar Federația Rusă trebuie să își asume responsabilitatea juridică, inclusiv
prin repararea oricăror prejudicii cauzate de un astfel de act, ceea ce va
contribui, de asemenea, la descurajarea viitoarelor atacuri și la sprijinirea
redresării Ucrainei.
Participanții remarcă faptul că eliberarea imediată și
returnarea tuturor civililor deținuți ilegal, transferați forțat și deportați
ilegal, inclusiv a copiilor, se numără printre principiile care sprijină o pace
cuprinzătoare, justă și durabilă. Ucraina și România vor depune toate
eforturile posibile pentru a facilita eforturile internaționale de a-i aduce în
fața justiției pe cei responsabili de organizarea deportării și strămutării
ilegale a copiilor ucraineni, în conformitate cu normele dreptului internațional
și cu deciziile instituțiilor judiciare internaționale.
Participanții împărtășesc convingerea cu privire la
necesitatea de a asigura tragerea la răspundere pentru crima de agresiune
împotriva Ucrainei și instituirea unui tribunal care să asigure tragerea la
răspundere efectivă. Participanții își vor continua implicarea în „Grupul de
bază privind opțiunile pentru înființarea unui tribunal pentru crima de
agresiune împotriva Ucrainei”.
Paragraful 10. Despăgubiri pentru daune, pierderi sau
vătămări cauzate de agresiunea Rusiei
Participanții reafirmă că Federația Rusă trebuie să
plătească pentru reconstrucția pe termen lung a Ucrainei. În conformitate cu
sistemul juridic al României, activele suverane rusești aflate sub jurisdicția
României rămân imobilizate până când Federația Rusă plătește pentru daunele pe
care le-a cauzat Ucrainei. România, în colaborare cu partenerii săi, va
continua să exploreze toate căile legale compatibile cu obligațiile
contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul
internațional prin care activele rusești ar putea fi utilizate pentru a
sprijini Ucraina.
Ca prioritate, participanții vor continua să
colaboreze, împreună cu statele G7 și cu alte state, în vederea instituirii
unui mecanism de despăgubire pentru daunele, pierderile sau prejudiciile
cauzate de agresiunea Rusiei, astfel cum se prevede în Statutul Registrului
daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, adoptat prin
Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei C.M./Res(2023)3.
Participanții vor explora opțiuni adecvate pentru
finanțarea unui mecanism de compensare pentru a oferi despăgubiri prompte și
adecvate victimelor agresiunii Rusiei și pentru a sprijini reconstrucția
Ucrainei, inclusiv opțiuni în ceea ce privește confiscarea și reorientarea
activelor suverane ruse.
Paragraful 11. Sancțiuni
Participanții recunosc valoarea sancțiunilor în
restricționarea accesului Federației Ruse și al altor state agresoare la
finanțarea, bunurile, tehnologia și serviciile pe care le utilizează în
agresiunea sa, în afectarea fluxurilor de venituri ale Rusiei și în
descurajarea atacurilor viitoare. Participanții vor continua să depună eforturi
pentru a se asigura că vor continua să crească costurile pentru Rusia ale
agresiunii sale, inclusiv prin sancțiuni și controale ale exporturilor.
În timp ce agresiunea Federației Ruse împotriva
Ucrainei continuă, România își va menține angajamentul, în cadrul european, de
a aplica sancțiuni solide împotriva sectoarelor economiei ruse și a celor din
Federația Rusă și din afara acesteia care sprijină războiul sau profită de pe
urma acestuia sau care contribuie la eludarea sancțiunilor în țări terțe.
România va lua, de asemenea, măsuri ferme împreună cu partenerii pentru a
combate toate formele de eludare a sancțiunilor, precum și pentru a-și consolida
propria reziliență internă împotriva finanțării ilicite legate de Rusia și a
elitelor ruse.
Participanții își vor furniza reciproc informații
adecvate actualizate cu privire la motivele sancțiunilor și alte informații
relevante, în conformitate cu obligațiile relevante și cu legislația națională.
Paragraful 12. Redresarea și reconstrucția Ucrainei
Participanții își vor continua cooperarea pentru a
consolida stabilitatea economică și reziliența Ucrainei prin sprijinirea
redresării și reconstrucției Ucrainei.
Participanții intenționează să stimuleze participarea
sectoarelor lor private respective la eforturile de redresare și reconstrucție.
Autoritățile din Ucraina se vor asigura că sprijinul primit în scopul
redresării și al reconstrucției este cheltuit într-un mod eficient, transparent
și responsabil.
România va încerca să asigure o utilizare maximă a
rutelor sale de transport și logistice pentru a facilita atât proiectele pe
termen scurt, cât și pe termen mediu și lung ale procesului de reconstrucție a
Ucrainei.
Întrucât Ucraina continuă redresarea timpurie și
reconstrucția, participanții vor încerca să asigure continuarea ajutorului
umanitar bine coordonat care salvează vieți acolo unde este necesar.
Participanții vor colabora pentru a asigura un răspuns umanitar specific care
să ofere ajutor persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor, inclusiv în
zonele greu accesibile.
Participanții își vor direcționa eforturile pentru
a-și extinde cooperarea în domenii precum dezvoltarea antreprenoriatului,
îmbunătățirea mediului de reglementare, încurajarea investițiilor în proiecte
specifice care răspund intereselor ambelor părți (de exemplu, tehnologia verde,
transformarea digitală) și sprijinul financiar pentru redresarea
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
Pentru creșterea rezilienței societății, participanții
vor consolida cooperarea în domeniul protecției civile prin cadrul specific
care va fi stabilit după finalizarea și semnarea proiectului de Acord între
Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în
domeniul prevenirii, limitării și atenuării consecințelor situațiilor de
urgență.
Paragraful 13. Relații bilaterale
Ucraina și România își vor dezvolta în continuare
relațiile strânse și de prietenie în toate domeniile, pe baza valorilor comune
și a unei solidarități de nezdruncinat în fața războiului de agresiune al
Rusiei împotriva Ucrainei și a amenințărilor și provocărilor comune.
Participanții își reafirmă angajamentul de a ridica
relațiile bilaterale la nivelul parteneriatului strategic și de a accelera
negocierile în acest scop.
Participanții încearcă să colaboreze și mai strâns în
viitor în sfera politică, de apărare, economică, științifică, educațională și
culturală.
Ucraina și România își vor aprofunda în continuare
relațiile bilaterale prin consolidarea formatelor periodice de consultare.
Paragraful 14. Cadrul de cooperare
Participanții vor utiliza cadrul de cooperare descris
în prezentul acord pentru a elabora proiecte concrete în conformitate cu
obligațiile lor internaționale și naționale.
Reprezentanții participanților intenționează să
organizeze reuniuni anuale pentru a analiza evoluția activităților desfășurate
în comun în temeiul prezentului acord. Astfel de reuniuni vor avea loc
alternativ în Ucraina și România sau într-un alt loc care urmează să fie
stabilit de comun acord.
Niciuna dintre informațiile, clasificate sau
neclasificate, schimbate în temeiul prezentului acord, nu va fi comunicată de
către unul dintre participanți niciunei entități terțe (inclusiv statelor
terțe, organizațiilor internaționale și administrațiilor naționale care nu sunt
destinatarul inițial al informațiilor) fără consimțământul scris prealabil al
celuilalt participant.
Paragraful 15. Aranjamente de punere în aplicare,
executive și tehnice
Participanții vor desemna, dacă este necesar,
organisme autorizate pentru elaborarea, încheierea și punerea în aplicare a
acordurilor/aranjamentelor bilaterale privind domeniile de cooperare
specificate în prezentul acord.
Organismele autorizate ale participanților pot încheia
acorduri executive și tehnice privind domenii specifice de cooperare în cadrul
punerii în aplicare a prezentului acord sau a suplimentelor la prezentul acord.
Paragraful 16. Dispoziții finale
Prezentul acord intră în vigoare la data semnării și
este valabil timp de zece (10) ani de la data semnării sale.
În același timp, în conformitate cu Declarația comună
a G7 din 12 iulie 2023, participanții intenționează ca acest acord să rămână în
vigoare, pe măsură ce Ucraina își continuă calea către viitoarea aderare la
N.A.T.O.
În cazul în care Ucraina devine membră a N.A.T.O.
înainte de expirarea prezentului acord, participanții vor decide cu privire la
statutul său viitor.
Acordul poate fi denunțat de oricare dintre
participanți prin notificarea în scris a celuilalt participant a intenției sale
de a denunța acordul. Prezentul acord își va înceta valabilitatea în termen de
șase luni de la data primirii unei astfel de notificări.
Denunțarea nu va afecta punerea în aplicare a
activităților sau proiectelor în curs care au fost decise înainte de data
denunțării, cu excepția cazului în care participanții decid altfel.
Prezentul acord poate fi modificat și completat,
inclusiv prin adăugarea de anexe la acesta, de comun acord de către
participanți, care vor fi prezentate în scris.
Orice diferență în interpretarea și punerea în
aplicare a prezentului acord va fi soluționată pe cale amiabilă prin consultări
directe între participanți.
Semnat la Washington, la 10 iulie 2024, în dublu
exemplar, în limbile engleză, ucraineană și română. În cazul oricărei
discrepanțe, textul în limba engleză va prevala.
Klaus Werner Iohannis, Președintele României
Volodîmîr Zelenski, Președintele Ucrainei
Semnați petiția împotriva acestui act de condamnare la
sinucidere a poporului român.
Originalul se găsește pe contul F.B. al doamnei Av.
Elena Radu
Aranjament grafic este inspirat după afișul prezentat
la sursă [3].
----------------------------------------------------
[1] Petiție online -
https://www.petitieonline.com/contact/452595
[2]
https://www.presidency.ro/ro/media/acord-privind-cooperarea-in-domeniul-securitatii-intre-romania-si-ucraina1720705732
[3]
https://www.facebook.com/reel/25976757511968014
COMENTARII:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu