duminică, 7 iulie 2024

Maria Diana Popescu - Poate că a venit timpul să primească plata trădărilor sale

 



Poate că a venit timpul să primească plata trădărilor sale

Maria Diana Popescu

07 Iulie 2024

 

Anul electoral e la jumătate, încă trei drumuri la vot  și gata pecetluită soarta românilor va fi. Pe 24 noiembrie primul tur pentru Cotroceni, de 1 Decembrie, adio ciolan cu fasole, gravă lipsă de respect pentru semnificația istorica a Zilei Naționale, sîntem obligați să votăm parlamentarii. Trăiască lupta pentru ciolanul puterii! Pe 8 decembrie al doilea tur de Cotroceni. Cînd vor avea timp să numere voturile din saci, să  rezolve contestațiile? Doar șase zile despart un vot de celălalt. Cum, cînd? Noaptea ca hoții! Începînd cu 24 noiembrie urmează trei săptămîni de Oscar pentru regizorii serviciilor secrete, altele decît cele românești. Războiul e la graniță, noi avem candidați unul și unul, trei scrutine separate, cheltuieli cît cuprinde din mărunțișul poporului.

 

Sîntem nişte jucării în mîna politrucilor şi nu-mi vine să cred că alte ciori vopsite în chip de papagal vorbitor vor ocupa cuiburile cu privilegii ale puterii. Aruncîndu-mi ochii prin punctele fierbinți, l-am văzut pe Iohannis, sluga perfectă a străinătății, marioneta care a stopat calea spre dezvoltare a României, a spoliat țara și a îndeplinit cu exces de zel ordinele stăpînilor săi. Ipochimenul și-a strîns bosumflat jucăriile de la NATO, sperînd, în micimea sa morală, să-l alinte cineva din bordelul European cu vreo acadea de funcție. Vise! Și europenii și americanii știu că valoarea lui Iohannis este zero barat, iar după ce va stinge lumina la Cotroceni, va mai zbura doar la dublă comandă cu mătura Carmencitei.

 

Odată cu 1 Decembrie redevine un simplu cetățean! Adio putere de a decide în numele nostru și de a da stăpînilor din afară ce i se cerea. Poate că a venit timpul să primească plata trădărilor sale și să dispară definitiv de pe scena politică, cu prezentare specială în fața Tribunalului Poporului Român pentru „Înaltă trădare”.

 

Mă încearcă un plîns amar de cînd am auzit că lui Iohannis, exportatorul de profituri românești și naţionalizatorul de pierderi pentru România,  i-a picat greu la stomac treaba cu auto-retragerea auto-candidaturii de la șefia NATO, că după expirarea mandatului la orizont nu i se mai prefigurează niciun pas din trîmbițata sa comedie „Pas cu pas” și că niciodată nu se va trezi din somnul irațiunii. Drum bun! Adio şi n-am cuvinte! Iohannis a fost veriga toxică din lanţul slăbiciunilor și ghinioanelor interne, lăsînd în urma sa un dezastru colosal, zîzanie cu Rusia, iar relațiile cu SUA și Bruxelles cu profil de slugărnicie şi constrîngere.

 

Învățămîntul românesc pierde un mare fizician-meditator, părintele „României prost-educateˮ, în timp ce sistemul de pensii de stat s-a îngreunat cu un pensionar cu talon de nabab, în persoana lui Iohannis. Acesta a ieșit la pensie ca profesor de fizică, pentru limita de vîrstă. După cîtiva ani ca profesor și două mandate de leneveală, trădare, vînzare, ski, golf, rînjet disprețuitor, ură fața de popor, excursii de lux și cheltuială secretă din buzunarul cetățeanului, Iohannis încasează pensie de stat specială. Cel mai dezastruos președinte al României, care l-a ținut în funcția de „comandat al acțiuniiˮ pe Arafat ca să tortureze poporul pe timpul plademiei, omul sistemului Coldea, președintele, care ne-a adus la ușă un război care nu-i al nostru, s-a pensionat lăsînd în urma un stat disfuncțional, un stat eșuat și un alt stat paralel funcțional. A fost Iohannis profesor? Nu prea. A fost un președinte pentru România? Deloc. Totuși, ca Iohannis să nu moară de foame după pensionare, i se va asigura un avion de lux și, pe lîngă cele șase case dubios pricopsite din Hermannstadt, se va pricopsi și cu vila de pe Bd. Aviatorilor nr. 86 din București, ale cărei reparații au costat 9 milioane de euro.

 

Pensionarea lui Iohannis mi-a frînt inima! Cum se va descurca bietul meditator cu pensia de nabab, cu chiria de pe cele șase case, cumpărate nu cu bani din meditații, cum a declarat acesta cîndva, nu mai crede nimeni gogoșile lui!, ci cu bani din „intermedierea unor înfieri internaționale. Cum se va descurca cu vila de la Miami și cu cea din București, dacă nici moștenitori nu are?  Bașca, dacă luăm în calcul economiile de la ciorap nedeclarate sau banii nedați statului român în urma procesului pierdut. Pînă unde duce lăcomia unui zburător și dorința lui de putere! Pînă unde ajung și la ce se pretează oamenii loviți de acest flagel. Două vile, șase case, conturi grase, două pensii. Ghinion! Tot ca un muritor de rînd va părăsi la soroc lumea aceasta! „Din viața asta nu scapă nimeni viu!”, spunea actorul Richard Gere.

 

Vremuri de restriște, nu-i așa?, noii politicieni cu votul la purtător  se vor metamorfoza în marionete mînjite ale altor grupări mafiote, românul va trudi ca un sclav pe lefuri jalnice, doar ca să plătească taxe, biruri şi, din nimicul ce-i rămîne, să mănînce. De îmbrăcat... mai puţin, ca să nu-l incomodeze la jug. Tocmai ce mă dumirisem cum e cu ciorba reîncălzită a prezidențibilului, cum e cu looserul de profesie, care a luat bătaie la NATO, și cu ţuţărul pe care îl vrea pe tron, Ciucă plagiatorul,  susținut de serviciile americane,  cînd am observat că lanțul se strînge grav în jurul președintelui Iohannis, la fel ca în cazul turnătorului Petrov-Traian Băsescu. Jurnalistul de investigație Cornel Ivanciuc a afirmat într-un podcast că Iohannis a fost racolat de Securitate în anul 1986, cînd a beneficiat de o bursă de studii în Republica Federală Germană,  însoțit de către un preot sas din țară, perioadă pe care Iohannis n-a consemnat-o în CV.

 

Este cunoscut faptul că, cel care, înainte 1989 beneficia de o bursă peste hotare, trebuia să semneze un angajament cu ofițerul de securitate care răspundea de instituția unde își  desfășurai activitatea. Știrea potrivit căreia Iohannis a fost recrutat de Securitate apare la cîteva zile după ce Iohannis s-a auto-retras din cursa în care s-a auto-propus pentru funcția de Secretar General al NATO. Eșec total pentru Iohannis! De la Bruxelles i s-a pus în vedere că nu va primi nicio funcție de conducere la nivelul Uniunii Europene. Nici conducerea Comisiei Europene, nici șefia Consiliului European, nici funcția de șef al politicii externe europene. Ghinion!

 

Aranjament grafic – I.M.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu