ARTA
CENZURATA – LIBERTATEA CUVANTULUI
Se vorbeste mult despre libertatea de expresie, insa
de multe ori este omis aspectul esential; pana unde poate merge aceasta
libertate, daca exista sau nu niste limite. In mod normal nu ar trebui sa
existe limitari, cata vreme measajul transmis se circumscrie unui anumit
domeniu, cu normele si principiile lui de functionare. Oricum, mesajul ar trebui sa fie unul corect
conceput, argumentat, in logica fireasca a lucrurilor si sa nu incalce normele
morale indeobste convenite si acceptate in societate sau mediul caruia i se
adreseaza.
Cand e vorba de politica, lucrurile o cam iau razna,
logica lucrurilor si normele de morala fiind considerate de cele mai multe ori
caduce, cu balanta atarnand mereu in favoarea decidentilor.
In cazul de fata avem o asazisa lucrare de arta
vizuala expusa in cadrul examenului de licenta la o universitate din SUA,
lucrare prezentand capul presedintelui Trump tras intr-o teapa, cu adnotari
textuale adecvate. S-a iscat scandal, lucrarea fiind in cele din urma retrasa
din expozitie. Criticile au vizat mesajul lucrarii, in sensul ca ea indeamna la
uciderea lui Trump, dupa cele doua atentate deja intreprinse asupra sa. Morala
lipseste deci cu desavarsire, ceea ce eu consider descalificant pentru o opera
ce se vrea arta. Arta trebuie sa vizeze frumosul, iar atunci cand abordeaza
uratul - de exemplu, din politica - sa o faca cu propriile mijloace tehnice si
de stil, intr-o maniera civilizata. Fenomenul nu este unul inedit, l-am mai
evocat atunci cand ne-am referit la poezia porno, citatul din Mircea Cartarescu referitor la Regina Angliei fiind
deja viral pe Internet.
Este cat se poate de evidenta paralela intre
evenimentul relatat mai jos din SUA si eseul publicat in recent aparutul numar
al "Romaniei literare" sub semnatura lui Mircea Mihaies, intitulat
"Intoarcerea subteranei" un apel (al catelea!) patetic la inlaturarea
din viata publica a candidatului deja interzis de doua ori Calin Georgescu,
axat pe o naratiune superficiala, argumentata intr-un stil politicianist
dezarmant. Atasez eseul, ca sa fie clar despre ce vorbim. Cred ca este prea mult,
atat data fiind durata razboiului - declansat de confratele banatean impotriva
liderului suveranist inca de la alegerile de anul trecut - cat si prin
precaritatea argumentatiei. Oricum, a pune ascensiunea lui Calin Georgescu doar
pe seama TikTok-ului (unde, totusi, a fost al treilea ca frecventa a
aparitiilor) si a nu da doi bani pe mesajul lui electoral este desclificant
pentru un profesor universitar. Are sansa sa se convinga dupa alegerile ce
vin, comparand de data asta prestatiile
din campanie (aparitiile pe TkTok, ca si panourile uriase si bannerele expuse
publicului pe toate drumurile, dar mai ales sumele investite de candidati) cu
rezultatul obtinut la alegeri de fiecare din ei - prin prisma mesajului
fiecaruia din ei. Pentru ca, alaturi de prestatiile politice de pana acum ale
candidatilor, alegatorii iau in calcul si mesajul electoral. Ne place, nu ne
place, suveranismul e in ascensiune in lume si va fi din ce in ce mai inutil sa
ne punem de-a curmezisul, cata vreme America a ales deja noua cale. Cat despre
procesul lui Calin Georgescu, presupoun ca MM are in preajma juristi cu care
s-ar putea consulta in sensul asta, cva sa nu mai spun ca are el insusi dreptul
sa deschida actiune in instanta.
Las la o parte toate artificiozitatile despre persoana
lui Calin Georgescu si ma opresc doar la caracterizarea marelui jurnalist
american Tucker Carlson drept "o mostra de imbecilitate". Ce vorbeste
don' profesor in alambicatul dumisale eseu? Dansul jigneste grosolan o
majoritate covarsitoare a cetatenilor SUA, care l-au votat pe Donald Trump
inclusiv cu sprijinul profesionist al unuia din cei mai mari jurnalisti pe care
i-a avut si ii are America. Nu, Tucker
Carlson nu scrie eseuri, el realizeaza podcasturi, ia interviuri marilor lumii,
si are o audienta colosala in Ammerica si in lume. Iar daca in Romania l-a ales
pe Georgescu sa-i ia un interviu inseamna ca romanasul nostru nu este acel
Neica Nimeni pe care Mircea Mihaies il maculeaza intr-o maniera atat de
grosolana. Culmea lipsei de logica sare in ochi atunci cand il asemuieste pe
Georgescu cu Iohannis, presedintele pe care MM l-a sustinut - ca doar meseria
dumisale este sa educe Romania, cum proclamase Sparanghel Voda - si de care vad
ca acum se indeparteaza fara jena. Nu cred ca e sincer, cred ca o face doar ca
sa mai aiba un argument in
sustinerile sale - in esenta, ca actuala
clasa politica a facut o groaza de rele si trebuie sa ne lase, doar ca
suveranismul promovat de Calin Georgescu este o solutie catastrofala, iar
promotorul asta un
mai-mult-de-terchea-berchea. Pai atunci ce fel de schimbare vrei, don'
profesor? Una a la Nenea Iancu ? Adica "Din doua una, dati-mi voie: ori sa
se revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca,
primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo..."? Pacat! Lumea e
intr-o teribila schimbare, iar confratele din Banat o tine tot contra, pe
contrafortul ala al sau... Cand ma gandesc la ce se poate intampla cat de
curamnd si pe aici, pe la noi si prin imprejurimi
Operă
de artă ÎNDEPĂRTATĂ
–
Libertatea de exprimare REDUSĂ LA TĂCERE?
Când discursul politic transformă arta în indignare,
libertatea de exprimare se confruntă cu un câmp de luptă complicat la
Universitatea Kent State.
Pe scurt
Opera de artă a unui student de la Universitatea Kent
State, care înfățișează violența împotriva lui Trump și a altora, a provocat
controverse intense.
Universitatea a luat măsuri pentru a restricționa
vizionarea, ceea ce a dus la îndepărtarea voluntară a lucrării de către artist.
Incidentul a reaprins dezbaterile despre libertatea de
exprimare și cenzură în campus.
Atenția rețelelor sociale a accelerat amenințările și
confuzia din jurul expoziției.
Artă și indignare: Cea mai recentă bătălie pentru
libertatea de exprimare a Universității Kent State
O teză de licență în artă a lui Rorke McCullough a
izbucnit în controverse la Universitatea Kent State. Opera sa de artă, care
înfățișează capul președintelui Donald Trump tras într-o țeapă și mesaje care
sugerează violența împotriva altor oficiali, a stârnit o indignare intensă.
Lucrarea, expusă inițial pe o fereastră la Centrul pentru Arte Vizuale, era
vizibilă pentru întregul campus. Pe măsură ce protestele publice creșteau,
universitatea a instalat un ecran pentru a-i limita expunerea.
[Urmăriți videoul]
Perturbarea provocată de lucrarea de artă a atins un
punct de fierbere, determinându-l pe artist să-și retragă expoziția
controversată. Pe măsură ce imaginile au fost răspândite pe rețelele de
socializare, amenințările s-au amplificat, amplificand tensiunile deja mocnite.
Președintele Universității Kent, Todd Diacon, a remarcat: „Opera de artă a fost
îndepărtată în mod voluntar și rapid”, subliniind poziția complexă a
universității privind menținerea respectului pentru diversele opinii politice,
susținând în același timp libertatea de exprimare.
Tensiuni în campus și reflecții istorice
Moștenirea tulburărilor politice a Universității Kent
este împletită cu poziția sa privind libertatea de exprimare. Universitatea,
locul unui tragic masacru din 1970 în timpul unui protest anti-război, se află
din nou în vizorul discordiei politice. Diacon a comentat: „Reprezentările
violenței politice sunt deosebit de problematice pentru Universitatea Kent.
Știm din istoria noastră ce se întâmplă atunci când punctele de vedere
polarizate se intersectează cu violența.”
„În ultimele zile, o atenție considerabilă pe rețelele
de socializare a fost acordată unei expoziții de artă a studenților produsă
într-un curs din cadrul programului nostru de licență în arte plastice.
Lucrarea a reprezentat violența împotriva oficialilor aleși și nu a reflectat
în niciun fel punctul de vedere al Universității Kent.” – Președintele
Universității Kent, Todd Diacon.
În ciuda faptului că studentul a îndepărtat voluntar
opera de artă, facultatea și artistul au refuzat să facă comentarii publice,
lăsând discuția deschisă. Aaron Corpora de la FIRE a apărat opera de artă ca
fiind protejată de Primul Amendament, criticând acțiunile Universității Kent
State. Indiferent dacă opera de artă reprezenta sau nu o amenințare reală,
existența sa a servit drept paratrăsnet pentru discuțiile despre exprimarea
artistică versus incitare.
Revenind la libertatea de exprimare și cenzura
Controversa de la Kent State a adus în prim-plan
temerile studenților legate de cenzură. Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu
privire la efectul descurajant pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra
exprimării artistice și politice. Studenta Amber Trares a reflectat:
„Libertatea de exprimare este un lucru important în campus, iar restricționarea
acesteia poate fi cu adevărat periculoasă.”
„Veți vedea o mulțime de relatări despre acest lucru
numit operă de artă amenințătoare sau operă de artă incitare... dar această
singură operă de artă nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii de
exprimare neprotejată.” – Aaron Corpora.
Angajamentul universității de a susține libertatea de
exprimare rămâne împletit cu climatul mai larg de sensibilitate politică. Acest
incident împinge limitele în ceea ce privește cât de mult poate sau ar trebui
să se extindă libertatea de exprimare în contextul percepției publice și al
rănilor istorice. Va triumfa libertatea de exprimare asupra fricii de a fi
jignit sau suntem pe punctul de a renunța la libertăți pentru tăcere?
Trimis de MI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu