Ben Todică - Oamenii care nu muncesc nu au respect pentru nimic

Oamenii care nu muncesc nu au respect pentru nimic.

 

 

 

Da. „Hai, hotărăște-te odată! Demonstrează-ne că ești un om ferm.” „Cred că am demonstrat când la hotarul țării mele am luat hotărârea să fiu liber.” Așa am crezut, ca om educat, dar am aflat că omul educat e mai ușor de înrobit, pe mai multe căi intelectuale, pe când un prost nu-l poți manipula decât cu bâta. Din instinct, am înțeles că America nu e țara libertății, de aceea nici nu am ales să ajung pe tărâmul, așa zisei „Țara făgăduinței”.  Cică e țara tuturor posibilităților și a realizării viselor, o țară unde curge lapte și miere. Oare? Ce-i aia libertate? Nu am găsit-o în ea. Și de aici unde mai fugi? Îi văd la decernarea premiilor Oscar cât de încrustați sunt toți artiștii și au motiv pentru că soarta lor depinde de acele premii.

 

Doamne ce păcăleală!

 

Dumnezeu ne-a fost dăruit ca instrument de analiză independentă, de a exista, de a simți cine ești sufletește, de a te cunoaște și afla de ce ești aici. Mă întreb dacă Aligri din Anria, eroina din cartea pentru copii a Alinei Lavinia Grigoraș va fi acceptată de colonialiștii americani. Sigur nu, te grăbești să răspunzi. Pentru că ea înseamnă o trezire a conștiinței și asta naște o revoluție în imperiu. Poate declanșa un război civil. Dumnezeu să-i îmblânzească și să-i trezească la realitate. E o fantezie în mintea lor care le va spune că nu trebuie să fie posibilă schimbarea.

 

Mintea vestului, în general, a devenit atât de fragmentată prin tot ce se vinde în jur încât nu poți urmări un fir de poveste sau informație care să nu fie infectat de reclame. Mintea omului e transformată în vreascuri, cioburi și spini. Mă întreb cum pot învăța tinerii carte prin internet, mă refer la cei izolați în afara orașelor australiene din ferme sau margini de frontiere când sunt bombardați la fiecare minut cu reclame. Am încercat să le blochez, însă am fost avertizat că mi se închide accesul la internet dacă o fac, pentru că ei trăiesc din reclame.

 

O revoluție e o reacție, o reacție chimică în organismul omului, însă propaganda are grijă să te programeze în așa fel încât să-ți cenzurezi acele izbucniri. Și dacă apare pe undeva..., forțele de control reacționează imediat și o înăbușă.

 

Cine amorsează reacții de nemulțumire și eliberare sunt oameni cu o puternică imaginație. Eu îi numesc artiști. Oameni creativi cu o gândire independentă de ceea ce ne oferă mass-media stăpânirii. Iar puterea nu are interesul să omogenizeze o astfel de gândire în mase și fără creație dispare arta, iar fără artă dispare gândirea. Arta îți spune cum să simți. Mass-media subjugată te ține doar în alertă precum victima în junglă. Suntem simplificați și cenzurați la maximum ca să devenim un popor fără vocabular artistic. Dacă privim atenți în vocabularul nostru, vom observa că ne sunt interzise cuvintele cheie, eliberatoare (mama, tata etc.). Devenim din ce în ce tot mai săraci, prin interziceri. Nu ai voie să critici, nu ai voie să folosești anumite expresii sau cerințe.

 

Cu fiecare zi filmul, scrisul, muzica devin tot mai lipsite de îmbogățire și iluminare spirituală. E doar violență continuă și repetări sărace ale vechilor povești. Inteligența artificială se ocupă în continuare de creșterea conștiinței și a serbării tale. Iar ea realizează ce e programată să facă de cei ce o stăpânesc. Lexiconul creativ al omului scade. Tot ce s-a câștigat în mii de ani se pierde. Și așa, limba era destul de săracă în explicarea totală a emoțiilor noastre, ei vor să o ducă mai departe până la semnalatul muțesc prin semne și gesticulații. Regres și dare înapoi.

 

Limba exprimă complexitatea umană.

 

Muzica e un limbaj major în cultura vestului. Și dacă observăm, e scrisă de trei sau patru personae, apoi e reciclată mereu prin repetări și schimbări de ton și bit. Nu e făcută să exprime nimic autentic. E făcută să fie adictivă, să agațe, să atragă atenția. E un produs construit pe linia de asamblare a consumerismului. Să facă vânzări și profit economic. Asta nu e artă. E bișniță! Te deconectează și secătuiește spiritual. Te dezumanizează. Te programează. Îți golește buzunarele imaginației autentice și a izvorului, creativității tale de artist. Oferi doar: „Jank food.”

 

Iată filmele de azi. Sunt toate refaceri ale vechilor scenarii simplificate prin violență și fum fără a explora condiția umană actuală. Spectacol fără substanță pe bandă rulandă. Ele sunt reduse în raport cu educația pentru a fi înțelese. Construite să hipnotizeze, sterilizeze și îndobitocească mintea omului. Îți controlează gândurile, emoțiile și perceperea lucrurilor, despre cum vezi și asociezi în familie și cu cei din jur. Ei nu vor ca tu să ai în cap mai mult decât pun ei. Îți vor creierul amorțit. Incapabil de a produce.

 

Instituțiile de divertisment ale vestului sunt echivalentul anesteziștilor din spitale. Spitalele lui Josef Rudolf Mengele de pe vremea naziștilor care îți induc coma în organism. Omenirea e incapabilă să se elibereze pentru că a devenit precum e unul beat, dezechilibrat, damblagit, intrat în amețeli, neputincios să conducă o bicicletă. Niciodată în istoria omenirii nu a fost o societate mai totalitară decât cea din lume azi și nici o populație mai amețită ca cea de acum. Oameni dezarmați psihic și intelectual.

 

Degeaba aveți arme pentru că sunteți niște copilași programați să trageți doar în cine vă spun ei. Dezarmați mental. Corporațiile dictează ce cultură aveți. Dacă am fugit din țară văzând dictatura, desigur că o voi identifica și pe a ta cu ușurință și am punctat încă din primii ani că în vest e una altoită. Îi criticau pe chinezi că sunt îmbrăcați la fel, în salopete și azi vedem cum ne uniformizează pe toți ca pe niște găini. Nu aveți nevoie de nimic și veți fi fericiți în cușca oferită de noi. Ăștia sunt profesioniști, mi-am zis. Bogătașii îți scriu cântecele, ei îți scriu poveștile în filme, ei te publică, îți creează moda. Bogatul decide știrile și ce va fi sau nu va fi spus în aer. Tot aspectul culturii tale e micro administrat de multimiliardari. Cultura vestului întotdeauna a fost feudalismul. A evoluat în delirarea ei odată cu tehnologia. Marea șmecherie a puterii e că își fabrică întotdeauna opoziția. Îți sunt date întotdeauna două posibilități din care să alegi, și ce nu ți se spune e că ele servesc întotdeauna același sistem. Alegerile nu schimbă nimic, iar dezbaterile nu sunt altceva decât teatru. Sistemul creează opoziție și tot el o controlează și dirijează. Dacă omul nu-și face datoria de a lucra în sinergie cu pământul, planeta nu va avea de ales decât să ne înlocuiască cu altceva. Noi aparținem ecosistemului. Voi, cei care dictați nu înțelegeți că bunăstarea și fericirea voastră depinde de bunăstarea și fericirea mulțimii. Că voi veți pieri odată cu ei dacă nu-i protejați.

 

Poți critica doar în limitele create de controlul corporatist. Poți critica războiul sau corupția, dar numai în direcția aprobată de ei. Iar dacă sari peste gard, automat vei fi demonizat și distrus de hoardele lor. Algoritmic exilat. Prin internet vocea mea nu ajunge nicăieri din această cauză. Din opt miliarde doar 50 de milioane au transparență, în rest toți rămânem în umbră, spunea un specialist. Degeaba țipăm. Ne auzim doar noi și alți zece securiști.

 

Trăiți cu picioarele pe pământ! Nu betonați totul!!!

 

Nu trăim o criză a injustiției ci o criză a culturii intenționat cultivată. Eu îl înțeleg pe Trump. Nu are de ales. Așa a ajuns la putere și trebuie să-și protejeze ciolanul. E o foame nebună pe pământ, după noi căi de cunoaștere și înălțare spirituală ca cea deschisă de volumul ANRIA al cărții ALIGRI și cele patru anotimpuri de Alina Lavinia Grigoraș, însă crezi că societatea obscură închiaburită o va permite? Rămâne de văzut. Sigur va aduce miliarde Disneylandului, însă cu ce preț corporațiilor? Ei vor pierde teren sau, „sigur” vor negocia schimbări în poveste și toți vom fi fericiți până la adânci bătrâneți.

 

Sistemul de control care a conturat întregul psihic al populației. Injustiția, corupția, asuprirea; ele nu există în vacuum, ele sunt urmări ale unor ruinate manifestări culturale. În loc să recunoaștem aceste lipsuri, noi cerem reparații urgente. E ca un om bolnav al cărui stil de viață îi pune în pericol sănătatea și în loc să-și schimbe dieta, el cere un paracetamol sau morfină să-și amorțească durerea.

 

Poporul nu vrea justiție sau adevăr, oamenii vor confort, nu vor schimbări adevărate, ci doar conveniență. Ca rezultat, ei rămân în ciclul repetitiv. Proteste, alegeri, scandal în social-media repetă mereu același părinte.

 

Cultura creează arta și arta creează cultura, deci privește-ți arta, cea creată de cultura ta. Arta e comercializată, muzica e sterilizată, iar cultura pacificată. Unde sunt vocile cultural-artistice ce scutură sistemul? Ele nu există sub nici o formă. Păi au avut grijă cât au fost la putere să profite de onestitatea și naivitatea noastră și și-au creat mecanisme de apărare, eliminând astfel orice posibilitate de a se ridica astfel de obstacole. Artiștii, în loc să apere societatea, se prostituează vânzând produsele corporatiste. Ei nu trag la răspundere sistemul, ei îl servesc. Activismul a fost transformat în modă consumistă.

 

Întreaga societate a fost transformată în prăbușire și demolare. Totul e transformat în spectacol și jocuri mecanice distractive care să ocupe timpul omului pentru a nu mai avea răgaz să realizeze ce se întâmplă cu el. Și azi, chiar dacă ar mai avea timp, nu mai are educația necesară pentru astfel de reflecții. Nici măcar limbajul ca să se exprime.

 

Vocabularul a fost redus la a înțelege să execuți ordinele date. Populația a fost antrenată să nu îndure greul ci să fugă de el. Suntem programați să fim slugi. Uitând unde ești și ce ești.

 

Visul american de azi, e să devii asupritor! 

 

 

 

Ben Todică

Greierele si Furnica

Furnica munceşte greu toată vara în arşiţă.

Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.

Iar când iarna vine, o bombardează şi-o dezbracă.

SFÂRŞIT