Ioan – Nicolae Cenda
Școala Gimnazială „Romul Ladea”,
Oravița, Caraș Severin
Cel mai
,,obosit” verb din lexicul românesc este ,,a fura”. Ştiu să-l conjuge, la toate
formele temporale toţi cei ,,aleşi” în fruntea localităţilor, judeţelor, întreprinderilor,…
în fruntea fruntelor. Pentru unii este o ,,acţiune trecută şi terminată
înaintea alteia trecute şi terminate”, alţii sunt în faza de ,,trecută, dar
neterminată”, ori ,,terminată de curând”. După ce au fost prinşi (… ,,cu ou-n
gură”. Ce ou!… milioane,… zeci, sute de milioane!… ) şi-au ,,zdrăngănit
brăţările” (s-au pozat cu ele!) şi au petrecut o lună-două la ,,beciul
domnesc”, apar pe ,,sticlă”, se plâng de boli, de condiţiile inumane, de iad
(faţă de cele de rai de acasă!), de abuz, fără pic de ruşine. Vorba aceasta,
pare-se, le este necunoscută (vreun arhaism!). Deh! Ei lucrează cu verbul, iar
ruşinea nu aparţine acestei categorii gramaticale.
Cei chemaţi să
aplice legea sunt corupţi (unii… au defilat şi ei pe la DNA) şi se prind în
hora românească pe melodia ,,furăm, furăm,… furăm toţi!… Aproape că nu trece zi, chiar şi-n prag de
sărbători, în care posturile TV să nu anunţe: ,,A fost reţinut şi ministrul,…
senatorul,… primarul, … şi chiar ,,marii marilor” (… ştie, mă,… crezi tu că nu
ştie?!…). Aleşii ,,boborului” au depăşit caracterele personajelor lui I.L.
Caragiale. Trahanache, Caţavencu, Gagamiţă Dandanache, Farfuridi,
Brânzovenescu, Coana Zoiţica… sunt depăşiţi, mici copii pentru noi
,,turmentaţii” cu vorbe gen ,,măriri de salarii”, ,,pensii decente”, ,,ajutoare”,
,,investiţii”, ,,locuri de muncă”,
,,autostrăzi”. Minciuni, fiindcă puterea verbului este mare,… ,,ea închide
şi deschide toate uşile”.
Unii şi-au
schimbat ,,farba”, asemeni cameleonului, în funcţie de partid. Ieri au fost
roşii, portocalii, galbeni, albaştrii şi chiar verzi (nu verdele interbelic dar
dacă e cazul, de ce nu!…), azi sunt… ,,vice-versa”.
Fără pic de
ruşine ceea ce ieri au scuipat cu foc (vocalize mari, cu trâmbiţe şi tobe” …),
azi ling (critic, înjură …). Au memorie scurtă şi chiar ,,se jură că nu fură”.
Am văzut pe o necăjită care a
făcut ,,pârnaie” pentru nişte bulbi de lalele (sigur nu e bine!), iar alta care
,,a şutit” milioane de euro în ipostază
de victimă. Circulă şi un banc: ,,Care este ca mai bogată ţară din lume?
România!
De ce? Pentru
că aici se fură de 25 de ani şi tot mai este ceva de luat!”
Umor negru,
dar acelaşi ,,râsu-plânsu” te cuprinde atunci când auzi de ,,săli de sport în
sate în care nu mai este tineret”, de ,,parcuri la ţară” (pe lângă păduri, ,,săli cu aparatură pentru întreţinerea
musculaturii ţăranilor şi bătrânilor”, de ,,şosele şi autostrăzi” care nu
rezistă după tăierea panglicii de inaugurare de…, de…, de…
Mi-aş dori să
se introducă un semn de circulaţie: ,,Stop! Nu mai fura!”.
Ne-au făcut de râs în lumea mare,
ai noştri care ,,au mâncat lebedele Vienei”,… au furat tablouri,… au violat,…
au criticat ţărişoara care le-a dat ,,bilet” să o reprezinte …
De câte sute
de Brâncuşi, Enescu, de … Cioran, Ionescu, … Nadia Comăneci, Halep … avem
nevoie pentru a ,,schimba faţa României”?!
Dascălul de-a
lungul vremurilor - ,,Nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub
vremuri”, glăsuia croincarul! – a fost cel furat. Lui i s-au ,,cosit” din
,,biata lecifă”, 25%, care tradus pe româneşte însemna vreo 45%. După ce
,,Cosaşi odihnindu-se!”, şi-au cerut drepturile.
Doar
Sindicatul (sincer, meritaţi laude!), apelând la ,,instanţele judecătoreşti”
ne-au pus ,,în posesie”. Procese şi iar procese (pentru…, pentru, pentru… a
prim ce s-a luat!) au dat dreptate ,,apostolilor neamului”.
S-au primit
bani, multişori pentru cei neînvăţaţi cu ,,lefuri nesimţite”.Ca ,,cetăţean
turmentat” mă întreb de ce nimeni din cei care ,,s-au jucat cu legile şi nu
le-au respectat” pentru oamenii şcolii (,,prioritate naţională” în campanile
electorale!) nu au fost traşi la răspundere? Dacă ni s-a făcut dreptate, ,,unde ni sunt”… vinovaţii?!. Să fie numai ceva gen ,,vinovat fără de
vină”.
După alegeri –
Nu înainte, deoarece voturile dăscălimii sunt bune! – unii au afirmat că
,,învăţământul românesc scoate numai tâmpiţi”.
Uitaţi
domnilor că românii sunt în topul multor olimpiade internaţionale, că sunt
primiţi repede absolvenţii unor universităţi româneşti, iar acolo în ţări ,,de
soare pline” fac performanţe, că avem talente în muzică, în sport, în domenii
variate! Nu sunt popularizaţi aşa cum ar trebui, fiindcă ,,audienţa” o fac cei
ce fură!
***
II. Niște hoți. Stop!
Verbul
,,a fura”, aşezat la … ,,loc de cinste” prin frecvenţa sa la mai toate
posturile TV, are un ,,câmp semantic” extreme de larg! Pare-se că după
,,Răzmeriţa” din `89 s-a copiat, ,,plagiat” doar ceea ce nu mergea dincolo
(sisteme, … ba, sanitare, … ba, educaţionale, … ba, economice, … ba …, ba …),
dar de unde se putea ,,ciupi” ceva.
Îmi
amintesc de bieţii ciobani nevoiţi să
ardă lâna, fiindcă cea din îndepărtata Australia era mai
bună decât a ,,mioriţei” noastre. Incredibil, dar adevărat!
Pe
vremea cea roşie, aveam o flotă (aflată în topuri!) pe care a înghiţit-o mările
şi oceanele lumii! Nu era furtună, ci … jonglerie, scamatorie. Nu mai e şi
pace, dar … ,,ce vă pasă!”
Pădurile,
secularii codrii ai măritului Ştefan cel Mare … şi Sfânt, au fost ,,bărberite”
şi, doar cioturile mai vorbesc de fala de altădată. Cu banii obţinuţi pe
,,aurul verde” – proprietarii, cică au avut ,,hrisoave” de la Soarele şi Leul
Moldovei – s-au ridicat palate de-a lungul Lacului Snagov, vile în ţinuturi
exotice peste mări şi ţări.
Şmecherii,
hoţi în toată puterea cuvântului (,,Fă-mă hoţ de lume nouă/ Să fur cloşca de pe
ouă” – N. Filimon) se numesc acum ,,băieţi deştepţi” care au conturi serioase
aici şi pe dincolo, iar ,,biet roman săracu/înapoi merge ca racul”, apelează la
lumănare pentru a … ,,se lumina”; curentul e prea scump şi doar ,,cei deştepţi”
pot profita de el.
Sistemul
sanitar s-a tot reformat şi … În vremea portocalie (azi farba aceasta a
dispărut) s-au închis zeci de spitale. Sigur, nu tot românul are ,,valută”
pentru a se trata la Viena, în Franţa, Germania, America chiar, ori la vecinii
unguri. ,,Badea Ion” moare cu zile, dacă nu are în apropiere un spital, fie el
,,prăpădit”. Unde ne sunt cadrele medicale?!
Departe, în lumea ce mare, fiindcă odată,pe sticlă, ,,ăl mare” le-a zis să zboare, pentru că
statul nu-i poate plăti bine. Fondurile au fost ,,păpate” de alde … şi de …
,,că-i damă bine”. Unde şi când s-a mai pomenit ca bolnavii să vină cu
medicamente de acasă. Nici pentru banalul pansament nu sunt bani. Condiţiile în
unele spitale sunt ca-n vreme de război. Stop! Nu mai furaţi!
În
urmă cu câţiva ani, am trecut prin Năvodari. Cândva, acolo era o tabără mare,
cât populaţia unui oraş, cca. 11.000 copii pe serie. O armată de profesori
(vreo mie!) supravegheau copiii. Seriile erau făcute pe vârste: preşcolari,
şcolari, liceeni. Niciodată, în istoria complexului, nu
s-au întâmplat evenimente cu
pierderi de vieţi. În taberele din complex nu s-a înecat nici un copil.
,,Albatros”, ,,Delfin”, ,,Perla”,
,,Cutezătorii” erau ,,perlele copiilor”. Teatrul de vară din Năvodari
rivaliza cu cel de la Mamaia. Complexul dispunea de spital, oficiu poştal,
cabinete medicale, chioşcuri, librării, cluburi. Un copil dintr-o familie
modestă putea să-şi permită, măcar o dată-n viaţă, să petreacă două săptămâni
la mare.
Nu sunt nostalgic al comunismului
– am scris despre CORTINA DE FIER! – dar, de ce astăzi doar cei avuţi
(,,beizadele”) merg, cu familia la mare, … la mările şi oceanele lumii!
La Năvodari ,,şezum şi plânsem”,
pentru că am văzut hoteluri private, plaje private, restaurante private … şi
bălării, adăposturi pentru copiii străzii (sigur, locurile se vor ,,priva”, …
dacă nu s-a şi făcut recent!). Domnilor, aţi furat şi Năvodariul copiilor!
Stop! …
Niște
,,ciumpalaci” (aşa le-a zis un fost ministru, … un ,,neica mafiot”, celor care
strigau pe gerul iernii când a căzut MRU) au fost furaţi de imobilele moştenite
de la moşii şi strămoşii lor. Alde …, şi alde …, au răscumpărat clădiri de
valoare pe ,,mai nimic” (ceva ,,euroni”, fără multe ziduri!), apoi cu ajutor de
sus (… nu de la Dumnezeu!) au făcut averi colosale. Stop! Hoţii!
Pe
şcoală nu se dă doi bani. Poţi să-ţi cumperi facultăţi la kilogram, poţi avea
doctorate şi fără să ştii ,,o leacă de carte”. Vorbele lui I. Creangă nu mai au
valoare, sunt depăşite … ,,Din cărţi culegi multă înţelepciune şi la drept
vorbind nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare!”. Diploma contează,
iar ,,faculta” de la Prăvale-Baba ţi-o dă (dacă ai … ,,daia” frate!). Ea ţine
de ,,nobleţe”. Of! Săraca ţară, … biet popor …!
Am
îngroşat unele ,,caractere” şi nu am văzut decât partea întunecată. La
,,capătul tunelului” poate că s-au aprins luminiţe, dar, … cu ochiul liber sunt
greu de zărit.
M-am
săturat să tot ,,trăiesc bine”, vreau finalul, rezultatul ,,trăim bine?!”.
Poate că verbul de la conjunctiv (,,să trăiţi”) nu se refuză la toţi, ci doar
aşa ,,eorum una pars”. Câţiva, care s-au învârtit prin parlament – au muncit
acolo şi-n somn – au averi pentru câteva generaţii. Leafa lor
s-a tot, tot, tot mărit, ajungând la sume
,,nesimţite”. Cât despre pensii, urmaşii vor spune că sunt ,,curat nesimţite”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu