de Georges Boisnard
Ne-am obisnuit sa-l consideram pe
Stefan cel Mare un sot vesnic infidel, cu amante si copii din flori in toate
targurile si colturile Moldovei. Trebuie sa spunem din capul locului ca
documentele istorice nu confirma aceasta imagine. Spre deosebire chiar de
bunicul sau Alexandru cel Bun, care a avut 16 copii, dintre care doar doi fii
legitimi, lui Stefan nu i se cunoaste cu certitudine decat un copil din flori -
si acela a fost cel mai vrednic dintre succesorii sai: Petru Rares.
Ceilalti sunt scoboratori din
cele trei casatorii legitime ale voievodului. Sa vedem insa, mai intai, care
era viata doamnelor la curtea Moldovei in secolele 15 - 16.
La curtea de la Suceava, doamna
tarii, trecuta in documente sub numele de "gospodja", avea o viata
retrasa, neamestecandu-se in treburile de stat decat in cazuri exceptionale. O
facea doar atunci cand trebuia sa asigure succesiunea fiului sau la tron, dupa
moartea tatalui. De obicei, doamna tarii era inconjurata de o mica curte a ei,
alcatuita din dregatori speciali. Veniturile si le tragea din mosiile si din
targurile care ii apartineau. In Moldova, apanajul doamnei era targul
Botosanilor. Viata personala a sotiilor domnitorilor nu era neaparat foarte
fericita. Ele erau obligate sa suporte existenta la curte a
"tiitoarelor", care ii dadeau voievodului copii, potentiali
mostenitori ai coroanei.
Stefan cel Mare a avut trei
casatorii: cu Evdochia de Kiev,
cu Maria de Mangop
si cu Maria Voichita,
fiica lui Radu cel Frumos, domnul
Tarii Romanesti, fratele lui Vlad Tepes. Toate erau de rand princiar,
descendente din mari familii domnitoare, intre care cea de-a doua, Maria de
Mangop, chiar urmasa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor. Stefan a
contactat casatorii, conform uzantelor epocii, in intreaga Europa, care-i
aduceau si aliante politice profitabile.
Casatoria cu Evdochia de Kiev a
avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, in fata inaltelor fete bisericesti ale
Moldovei si ale curtii domnesti. Stefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa
era o tanara blonda, se pare foarte frumoasa, aproape o copila. Evdochia era
rusoaica sau lituanianca rusificata. Dupa nume era ortodoxa.Bunicul sau
Vladimir, mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din
care s-a tras de altfel si familia regala a Poloniei. El a fost primul care s-a
crestinat ( in secolul al 14-lea lituanienii erau inca pagani) sub numele
bizantin Vasile. Vladimir a avut patru urmasi din care doar tatal Evdochiei,
Alexandru, sau Olelko, s-a afirmat in luptele politice dintre unchii sai.
Acesta l-a sprijinit pe varul sau, regele Poloniei, Cazimir al IV-lea Jagello,
care i-a confirmat calitatea de mare cneaz de Kiev.
Despre Evdochia se stiu insa
putine lucruri. Stefan a avut cu ea, in mod sigur, un baiat numit Petru, nascut
probabil in 1465 - 1466 si mort in 1480, deci la 14-15 ani. Mormantul lui se
afla la manastirea Putna. Fiul cel mare a lui Stefan, Alexandru, nascut in
jurul anului 1464 si mort in 1496, nu se stie nici pana azi cu certitudine daca
era al Evdochiei sau al unei anume Marusca, cu care iarasi nu se stie inca daca
Stefan cel Mare a fost casatorit sau a fost doar una din tiitoarele domnului.
Cu Evdochia, Stefan a avut si o
fata, Elena, victima unui destin nefericit pe care-l vom deslusi in continuare.
Pana atunci insa, trebuie sa amintim ca frumoasa Evdochia s-a stins din viata
la doar patru ani dupa casatoria cu Stefan cel Mare, in 1467, nu se stie daca
de boala sau in urma unei nasteri. Mormantul ei s-a descoperit, in urma
sapaturilor arheologice, la biserica Mirautilor, fosta mitropolie a Moldovei in
timpul lui Stefan cel Mare.
Cand Evdochia se afla pe patul de
moarte, Stefan era plecat in campania impotriva lui Matrei Corvin. Prima sa
sotie n-a apucat sa vada nimic din gloria sotului ei. Stefan a fost, se pare,
foarte afectat la aflarea vestii, si a ramas mult timp neconsolat. Chiar si
dupa a treia casatorie, cu Maria Voichita, mai facea danii pentru sufletul
Evdochiei.
Asa cum spuneam, destinul Elenei,
fiica Evdochiei de Kiev si a lui Stefan cel Mare, a fost unul nefericit.
In 1479 Stefan a inceput
tratativele pentru o casatorie dinastica intre fiica lui si cneazul Moscovei,
Ivan Ivanovici.El s-a adresat cumnatei sale Teodosia, sora raposatei doamne
Evdochia, care era ruda cu familia princiara moscovita.Logodna celor doi s-a
facut la Suceava in 1482, prin procura, reprezentantul cneazului fiind boierul
Andrei Plesceev.Dupa aceasta Elena a plecat spre Moscova cu un alai somptuos,
trecand prin Polonia.Nu avea sa-si mai vada niciodata tatal si locurile
natale.La Moscova printesa a fost primitade mama marelui cneaz si gazduita la
manastirea Voznezenskaia, unde a ramas pana la celebrarea cununiei, savarsita
la 6 ianuarie 1483.In toamna anului urmator, Elena a nascut un fiu, botezat
Dimitrie. Se intrevedeau zile fericite pentru fiica lui Stefan cel Mare, numai
ca la 7 ani de la casatorie, sotul ei moare, fie de podagra, fie otravit de un
medic evreu? venetian, care-l ingrijea. Din acel moment, viata Elenei a devenit
un cosmar.
A doua sotie a socrului sau Ivan
al III- lea, Sofia Paleologa, descendenta a ultimilor imparati bizantini, nu
vedea cu ochi buni atentia pe care marele cneaz o acorda nurorii si nepotului
sau.Mai mult, dorea ca Elena si Dimitrie sa cada in dizgratie, iar fiul ei
Vasile sa devina mostenitor al tronului.A organizat un complot, pe care insa
Ivan al III- lea l-a inabusit.Dimitrie a fost proclamat mare cneaz al
Vladimirului, al Moscovei si al Novgorodului.Dupa trei ani, insa, marele cneaz,
influentat totusi de sotia sa, Sofia, si-a indepartat nora si nepotul si i-a
inchis intr-o temnita, desemnandu-l mostenitor al tronului pe fiul Sofiei,
Vasile.Stefan cel Mare a fost instiintat de ce se petrecea in cetatea
moscovita.
In septembrie 1502, la putin timp
dupa intemnitarea Elenei si a lui Dimitrie, domnul cerea de la hanul tatar
Mengli Ghirei stiri despre acestia, intrebandu-l "vor fi in viata, fiica
si nepotul meu?".Hanul ii raspunde "Au fost oamenii mei la Moscova si
spun ca toate acestea sunt minciuni".Din pacate, nu erau minciuni.Cei doi
se aflau inchisi intr-un turn si legati in fiare.Stefan s-a stins din viata,
dupa cum se stie, in iulie 1504, fara a mai sti ceva de soarta fiicei sale.Greu
incercata domnita Elena si-a urmat tatal in viata de dincolo, la 18 ianuarie
1505, la mai putin de un an.A fost inmormantata la manastirea Voznezenskaia,
care o primise ca logodnica a celui ce trebuia sa ajunga mare cneaz al
Moscovei.Despre fiul sau nu se stie ce s-a mai intamplat.Daca destinul domnitei
Elena nu ar fi fost atat de nefericit, ar fi existat sansa ca tarii rusi sa fie
descendenti directi ai lui Stefan cel Mare, ceea ce ar fi schimbat poate cursul
istoriei Moldovei.
A doua sotie a voievodului, Maria
de Mangop, era de neam imperial. Ultimele doua dinastii ale imperiului bizantin
au fost Comnenii si Paleologii. Comnenii au mai domnit o perioada in ultima
posesiune bizantina ramasa in Europa dupa caderea Constantinopolului,
Trapezuntul.Cand in 1461 a cazut si Trapezuntul sub stapanirea turcilor,
comnenii sau refugiat in Crimeea, unde hanul tatarilor le-a dat in stapanire
Mangopul, un mic stat cocotat pe o stanca si un castel la malul Marii Negre.Pe
Maria, sora suveranilor Mangopului, Isac si Alexandru Comnen, a petit-o Stefan
cel Mare.Casatoria a avut loc la Suceava, la 24 septembrie 1472.Ca si prima
casatorie, cu Evdochia de Kiev, era o alianta matrimoniala prestigioasa pentru
Moldova. Desi se prabusise sub loviturile repetate ale turcilor, prestigiul
"celei de-a doua Rome", cum era numit Imperiul Bizantin, ramasese
intact in lumea ortodoxa.
La trei ani de la sosirea Mariei
de Mangop la Suceava, turcii au atacat Crimeea, au ocupat posesiunile ultimilor
Comneni si i-au ucis pe fratii ei, Isac si Alexandru.Stefan cel Mare mai
pierdea un aliat.Pe de alta parte a survenit in familie o drama conjugala.
Dupa expeditia din 1471 in Tara
Romaneasca, Stefan le luase prizoniere la curtea de la Suceava pe sotia lui
Radu cel Frumos, numita Despina (era dupa cate se pare fiica de despot sarb) si
pe fiica acestuia Maria Voichita. Se pare ca tanara domnita mostenise
frumusetea tatalui ei, lucrul de altfel vizibil si in portretele din frescele
bisericilor, cat pot fi ele de fidele, pictate mai tarziu, cand era deja doamna
tarii si mama mostenitorului tronului.Crescand la curtea de la Suceava, Stefan
s-a indragostit de ea, desi era un copil de 12-13 ani si el un barbat in
puterea varstei, de peste 30 de ani, chiar apropiat de 35, daca socotim ca se
nascuse dupa toate probasbilitatile in 1440.Dupa batalia de la Razboieni,
Stefan si Maria de Mangop, desi mai erau casatoriti, se instrainasera.
Doamna, descendenta a ultimilor
imparati bizantini, moare in 1477, in postul Craciunului, in conditii
necunoscute, dupa cinci ani de casnicie. Ea a avut cu Stefan doi baieti gemeni.
Ilias moare in acelasi an in care s-a nascut, 1473, iar Bogdan i-a supravietuit
mamei sale doi ani.S-a stins si el din viata in 1479, la sase ani. Amandoi
baietii se afla inmormantati in biserica manastirii Putna.
Tot la Putna se afla, sub un
frumos baldachin de piatra, si mormantul Mariei de Mangop.In muzeul manastirii
se afla invelitoarea acestui mormant, o adevarata bijuterie de broderie
medievala, cu portretul.In singura ei reprezentare cunoscuta, Maria de Mangop
apare in marime naturala, intr-un superb costum de curte cu coroana pe cap si
cu un chip hieratic, brazdat de lacrimi de sange. In colturi, acoperitoare de
mormant a doamnei Moldovei e impodobita cu vulturii Bizantului. Invelitoarea e
un portret de o frumusete unica in arta broderiei moldovenesti din veacul al
XV-lea, pe care nu o vom gasi decat in portretele domnesti ale lui Ieremia si
Simion Movila, de la inceputul veacului al XVII-lea, aflate astazi la
manastirea Sucevita.
Fie ca Stefan a tinut un doliu
cuviincios dupa Maria de Mangop, fie ca Maria Voichita era prea tanara,
casatoria cu fiica lui Radu cel Frumos nu a avut loc decat in 1480. Oricum,
intre miri era o diferenta de peste 20 de ani, iar Stefan, fiind var primar cu
Vlad Tepes, unchiul Mariei Voichita, sotia sa ii era si un fel de nepoata.
Aceasta din urma casatorie a
durat 24 de ani, pana la moartea lui Stefan, in 1504.Cu Maria Voichita, Stefan
cel Mare a avut un fiu, pe Bogdan Vlad, devenit mostenitorul tronului dupa
moartea lui Alexandru, in 1496, si doua fete, Ana si Maria-Chejna.Bogdan a devenit
domn la moartea tatalui sau, in 1504.Sora sa Ana moare in 1499 si este
ingropata la manastirea Bistrita.Cealalta sora, Maria, zisa Chiajna, s-a
casatorit cu ducele polonez Teodor Wiesnowiecki si a murit in 1518, fiind
ingropata la manastirea Putna.
Maria Voichita s-a stins din
viata in 1511,in timpul domniei fiului ei, Bogdan al III-lea.Mormantul ei se
afla la Putna, alaturi de cel al lui Stefan cel Mare, impodobit ca si acesta de
o frumoasa piatra sculptata.In ntoate tablourile votive Maria Voichita apare
alaturi de sotul sau, urmata de copii si cateodata de rebelul sau nepot,
Stefanita Voda.
Dupa cum am aratat la inceputul
acestui capitol, singura relatie extraconjugala certa a lui Stefan cel Mare,
cel putin singura din care s-a nascut un urmas recunoscut de marele domn, a
fost cea cu mama lui Petru Rares. Aceasta Maria Raresoaia era o boieroaica din
partile Harlaului sau din zona lacului Brates, casatorita cu un bogat negustor
de peste, poreclit Rares, adica cel cu parul rar. Acest nume nu apartine
viitorului voievod, ci sotului mamei sale si este, de fapt, o porecla. Nu se
stie exact cand s-a nascut Petru Rares, dar avand in vedere ca in momentul in
care a luat pentru prima oara domnia, in 1527, era deja un barbat in jur de 40
de ani, se poate presupune ca a venit pe lume in intervalul 1487 - 1490.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu