OMENESC NEAMUL NOST

Țin să fiu cunoscut şi la iarba verde de-acasă în crud de Eminescu-Bacovia,

În culori de nelinişte şi arome-culme parfum de România,

în primăvară cu aură şi nimb, solară,

cântată cu arcuşul pe strune de vioară,

Comoară rară-patrie limba română cu îndemână

aşa cum harnic pe ogor şi la vatra lor țaranii o cântă şi se încântă

în desfătare şi îndestulare de muncă şi cugetare adâncă: de pace şi pâine-

Acoperământ a Maicii Domnului Eminescu tras în mâine, țăranii, zdrobindu-şi Hristos unealta de os întru binecuvântare de pace şi pâine în dreptul de a candida la fericire, la înviere cu rodire de iubire pentru omenire.

SFÂNT EMINESCU ŞI OMENESC NEAMUL NOST

(POEM)

Eminescu cu dragoste şi dor se luptă

în luptă dreaptă

cu a scrisului "opera omnia"artă,

se luptă la sânge,

omenesc se luptă, pur şi simplu: pur sânge se luptă,

se luptă cântare a cântărilor pentu a învinge cu sute de catarge marea- n furtună tzunami

la curți de dragoste şi dor

având cioplit din bardă şi topor

rost Hristos de popor, dragoste şi dor,

portal-Decebal-măiastra cu aripile întinse către zbor izvor de falnic viitor

la ce-ți doresc eu ție dulce Românie,

în iubire-drept de a candida la fericire,

cu rodire de pace şi pâine pentru omenire-

Acoperământ a Maicii Domnului,

ispravă şi slavă Hristos tras în mâine:

Duh de viață, Duh de adevăr: pace şi pâine

şi strălucire şi simetrie de Luceafăr

întru colind rsărit de soare, de binecuvântare-

ROMÂNIA PROFUNDĂ, PROSPERĂ ŞI MARE-

DOINA DULCE ŞI LUMINĂ EMINESCU roadă de grădină si de holdă

nemurite-n cântec de baladă

cu rost Hristos pentru neamul nost,

utrenie, liturghie şi vecernie de pace

şi pâine cu rodire-n spice,

cum nu fu alta mai Iisus,mai aparte melodie Eminescu preferată,

osana cânt pe pământ,

ca-n cer veşnicie şi pe pământ,

mai Iisus de cuvinte

şi mai presus de moarte,

cum nu fu alta sub soare

cu Dumnezeu:chip şi asemănare

pur şi sinplu Templu Eluberarii-

Catedrală a neamului pe altarul soarelui întru rost de pace şi pâine-

Acoperământ Eminescu tras în mâine pentru urmaşii-urmaşilor

care au România Eminescu pur sânge omenesc, în sânge,

că pacea şi prin pâine-cântarea doină dulce minune şi lumină

prin rugăciune, culme-n lume, învinge.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE