sâmbătă, 8 iulie 2017

SCRISOARE PASTORALA - 352






              Dragii mei enoriași!
              Scrisoare lui Alexie Mateevici. Părintele Protopop Petru Buburuz de la Chișinău, ne-a trimis o emoționantă ,,scrisoare” dedicată unui mare poet din Basarabia, preotul Alexie Mateevici (1888-1917). Poetul vă este cunoscut multora dintre Dvs., mai ales că ați învățat poezia lui, Limba noastră, în școală, ori ați citit-o în diferite publicații. Această poezie este, din 1994, imnul de stat al Republicii Moldova. Mateevici se înscrie în rândul intelectualilor progresiști ai Moldovei, care au militat pentru realizarea României Mari, deși moartea l-a răpit prea de timpuriu. Părintele Petru Buburuz este el însuși o conștiință a intelectualității de dincolo de Prut, un simbol al românismului. Facem precizarea că  ,,scrisoarea” se compune din două părți. Prima parte a apărut ca prefață la lucrarea îngrijită de poetul Dumitru Matcovschi: Părinte al Limbii noastre: Închinare către Mateevici(Redacția revistei ,,Basarabia”, Chișinău, 1992),  iar partea a II-a, post-scriptum-ul, este scrisă recent și încredințată publicației noastre, fapt pentru care-i mulțumim Părintelui Buburuz.       
         ,,Slugă credincioasă a lui Hristos și a neamului, Prea Cucernice Părinte Alexei!
          Cu ani în urmă, în speranța întregirii neamului și în preajma Unirii lui, ai trăit aceleași frământări ca şi noi astăzi. Pentru sfânta cauză ai folosit deopotrivă și arma preoției, și arma poeziei. În lupta pentru cele răpite — limba și alfabetul latin, pentru demnitatea călcată în picioare de străini — ne-ai fost și continui să ne fii drapel și călăuză. Inspiratul și nemuritorul tău imn îl purtăm pe buze și în inimi.
            Acum pământul și poporul basarabean se trezesc «din somnul cel de moarte», și în această deșteptare te avem în ceruri ca pe un rugător fierbinte către Mântuitorul, ca să ne dăruiască izbânda în lupta care de atâta vreme ne cere pâine, și sânge, și vieți, fără a ne da ceea ce ni s-ar cuveni pentru asemenea jertfe - LIBERTATEA!
            Ca și în pilda evanghelică, în timpul nopții diavolul aruncă sămânța dezbinării între frați — și pe un mal al Nistrului și pe celălalt, ba chiar și pe cel al Prutului. Mai mult decât atât. Această sămânţă rea a ajuns și în ogorul Domnului. Și cel mai trist e că a dat colț, însă, cum era și de așteptat, un colț monstruos, cu numele dezbinarea Bisericii din Moldova-Basarabia.
             Ne vezi, ne auzi, părinte Alexei? Aflându-te în preajma lui Dumnezeu, roagă-L să nu deie uitării acest colţ de ţară răpit, acest neam multpătimit, să nu-l lase pradă răilor și necredincioșilor. Și mai roagă-L pe Împăratul luminii și al lumii să ne acopere cu mila Sa nemărginită și cu îndurarea Sa profundă... De acolo de unde ești, trimite-ne încă о dată sufletul și cuvântul tău înlăcrămat. Vino iarăși printre noi, fie-ne prooroc și înaintemergător. Povățuiește-ne ce să facem și cum să facem ca să biruiască una dreptatea; alege-l dintre toți pe cel care ne va putea scăpa țara și credința...
             Fiu al poporului și Părinte al neamului, vrednic slujitor al Bisericii și moștenitor al adevărului lui Hristos, scumpe părinte Alexei! Ai mers neîncetat pe drumul Crucii, întru slava lui Hristos și binele nea­mului. Nu ne uita și acum în rugăciune și roagă-te în aceste clipe de grele încercări împreună cu noi, cei întristați și deznădăjduiți: «Doamne, Dumnezeul nostru, Care cu negrăita bunătate și înțelepciunea Ta ai purtat de grijă poporului nostru românesc, ca să faci din el un popor ales al Tău și i-ai dat spre moștenire țara aceasta și ai întemeiat într-însa Biserica Ta, întru care se preaslăvește sfânt numele Tău și prin ea ai sfințit pe strămoșii noștri și i-ai făcut vrednici să slujească Ție, ca Domnului și Împăratului Lor; caută cu milă, din locașul Tău cel sfânt, asupra Țării acesteia și asupra poporului ei, care cheamă numele Tău cel sfânt, și nu-L lăsa fără acoperământul și grija Та, dăruiește-i pace și îmbelșugarea roadelor pământului, ca să poată dărui și celor lipsiți, proslăvindu-se prin aceasta Prea Sfânt Numele Тău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Auzi-ne, Doamne, și ne miluiește».
            La capătul celor trei pătrare de veac de la mutarea ta la cele veșnice, primește, scumpul nostru Părinte spiritual, acest firesc omagiu și recunoștința întru slujirea-ți nepătată a Bisericii și a neamului. Fii celor ce necinstesc haina preoției aspru mustrător și celor slabi puternic ajutător, întărește-i pe toți în dreapta credință și ne servește tuturor călăuză și toiag spre viitor.
         Al Prea Cucerniciei Tale nevrednic adorator și rugător, prot. Petru BUBURUZ
20 octombrie 1992, Chișinău
         Post-scriptum peste un pătrar de veac…
          ,,Preacucernice şi scumpe Părinte Alexei! A trecut un pătrar de veac de la ultima mea scrisoare–mărturisire adresată Sfinţiei  tale referitor la tragedia şi soarta cruntă a  scumpei noastre Basarabii, pe care ai iubit-o atât de mult. Iată, a trecut de acum un centenar de la trecerea ta la Domnul nostru Iisus Hristos, pe care L-ai slujit cu jertfelnică credinţă şi dragoste, ai trecut la cele veşnice. Iar Imnul limbii noastre, alcătuit de tine,  astăzi e Imn de stat. Şi eşti cinstit de toţi, chiar şi de cei făţarnici, care adesea vor să-şi acopere faptele cu numele tău, dorind să se arate mieluşei în piele de lup.
          La împlinirea centenarului de când ai trecut la cele veşnice, trăind  împreună cu Hristos în Împărăţia Lui, iată şi noi, cei de la Chişinău, de la biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de pe str. Alba Iulia 16,  am reuşit, cu ajutorul familiilor Gavriliţă şi Bubucea, să-ţi ridicăm încă un monument (un bust pe postament), pe care l-am amplasat pe Aleea Personalităţilor Culturale Bisericești (sau Aleea Cărturarilor ) din incinta bisericii, Alee care se va încununa cu o statuie mare a Sfântului Apostol Andrei şi care va înfrumuseţa viitorul Centru Cultural Ortodox.  Chipul tău  începe şirul preoţilor cărturari din dreapta Clopotniţei şi a bisericii şi va fi alături de fiii neamului nostru preoţii Paul Mihail, Vasile Ţepordei şi Sfântul Închisorilor Valeriu Gafencu. Pe cealaltă parte a Aleii vor fi următorii Mitropoliţi ai Moldovei: Iosif Muşat, Varlaam, Dosoftei,  Iosif Naniescu, Mitropolitul Kievului Petru Movilă, primul Mitropolit al Mitropoliei Basarabiei, Gurie Grosu, precum şi Mitropoliţii Antonie  Plămădeală al Ardealului și Nestor Vornicescu al Olteniei, basarabeni.    
          Dar suntem foarte amărâţi, lucrurile merg tot mai rău şi mai rău:  noi mai rămânem în lumea aceasta, lumea imperiilor şi împărăţiilor, cu care se lăuda cel viclean când Îl ispitea pe Iisus în pustie. Avem tot felul de ispite şi constrângeri, mai ales culturale şi spirituale şi la nivel de psihic: desfrâu şi dezmăţ fără de margini, erotism  şi distracţii fără măsură, propagate intensiv de toate formele mass-media, cinema şi internet,  ocrotite de stat şi guverne dionisiace, iubirea de argint având ca idol  dolarul şi euro, case şi casteluri,  extra-limuzine, bănci şi alte mijloace, vânzări imense de armament şi droguri, trafic de persoane şi robie, judecăţi nedrepte, minciună,  propagandă subversivă  şi terorism la nivel de state şi multe, multe altele. Grupuri sociale sărăcite, amăgite, tâlhărite, îndoctrinate,  drogate, cu identitate perversă şi manipulate la nivel de parlament, guvern, partide. Ultimele se referă îndeosebi la Basarabia noastră, unde se fură oamenii, băncile, drumurile, contractele şi tot ce vrei, corupţie la nivel de stat, neîncredere şi parcă fără  speranţe de viitor. Lumea fuge din acest stat artificial, creat de Stalin şi Hitler, care au reuşit să profaneze, să distrugă şi să   dezbine  unitatea de istorie, limbă, cultură, credinţă și Biserică a Neamului nostru.
        Suntem în greutăţi şi mare derutare – răuvoitorii neamului nostru doresc să ne ia nu numai belşugul şi roadele muncii noastre, dar şi sufletul. E o luptă acerbă pentru credinţa şi sufletul nostru. Dar nu disperăm, avem acest sfânt dar de la Dumnezeu –speranţa. Mântuitorul nostru ne-a făgăduit: „Şi iată Eu  cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin!” (Mat. 28,20). Şi altă făgăduinţă  forte, dată Apostolului Petru: „Tu eşti Petru (piatră, stâncă) şi pe această piatră (=piatra credinţei Apostolului Petru , dar şi a noastră) voi zidi Biserica Mea    şi  porţile iadului nu o vor  birui” (Mat. 16,18). Dacă Hristos e cu noi, cine este împotriva noastră?
        Având această întărire în credinţă şi această speranţă dumnezeiască, te rugăm şi pe tine , scumpe părinte Alexie, să înalţi şi tu, acolo la tronul lui Dumnezeu cel Atotputernic, rugăciunile tale, unite cu ale noastre,  pentru această Basarabie înrobită de forţele întunericului şi pentru poporul ei derutat, ca Dumnezeu să reverse peste el din Lumina Sa cea  dumnezeiască şi să ne scoată din întunericul păcatului.
       Cu profundă tristeţe, dar şi cu mare speranţă şi optimism real, argumentat de credinţa noastră şi de Învierea lui Hristos,  păşim înainte, ducând lupta cea dreaptă  pentru viaţa veşnică. „Hristos a Înviat!” – „Adevărat a Înviat Hristos!”.
         Cu recunoştinţă şi profundă cinstire şi amintire, Prot. Petru Buburuz.
     6 mai 2017.”
*
                Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea Împărăției, mai spicuim: ,,O DESCRIERE A IADULUI(continuare). Sufletul, izgonit din trup de moartea acestuia, are să se chinu­iască în felul fiecărei patimi, care l-a ros în viaţa pământească. Orice întoarcere a voinţei, deci orice faptă, dincolo e cu nepu­tinţă. Deci, uşor putem pricepe, că fiecare patimă pe care a iubit-o sufletul, nemaiavând cum să se împlinească, se stârneşte mereu, creşte mereu şi-1 chinuieşte cu fiecare clipă ce trece cu o tot mai aprinsă văpaie. Su­fletul, deşi chinuit de zădărnicia văpăii, nu mai are libertatea voinţei de-a scăpa de muncirea aceasta, cum o avea pe pământ. Dacă n-a vrut să scape de poftă câtă vreme putea s-o facă, acum, trecând vremea, a ajuns să nu mai poată voi una ca aceea, ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce cresc - şi, pe măsură ce cresc, măresc chinuirea -, nu are nici o izbăvire, de vreme ce sufletul e nemu­ritor şi nu se poate ucide pe sine, ca să nu mai simtă văpaia care-l arde cu o iuţime din ce în ce mai mare. Un iubitor de argint, un lacom de avere, un lacom de mâncare, un beţiv, un desfrânat, nu scapă de tirania poftelor sale, ci acestea îl chinuiesc fără de sfârşit şi se măresc pe măsură ce nu pot fi satisfăcute, - lipsind trupul, iar conştiinţa îi strigă mereu osânda lui Dumnezeu şi zădărnicia suferinţei sale. Invidiosul, trufaşul, iubitorul de sine, sunt roşii de ură asupra oamenilor, asupra sufletelor pe care nu le cunosc şi asupra lui Dumnezeu. Ura creşte mereu şi le macină mintea, zvârlindu-i într-o nebunie furioasă, dar desăvârşit neputincioasă. Iar chinul cel mai mare tocmai acesta este, că răutatea se vede pe sine mărindu-se în deşert şi zvârcolindu-se în neputinţa de-a mai face ceva. Toată isprava acestor patimi e muncirea neîncetată, până la nebunia absolută a sufletului. Sufletul arde ca într-o mare de foc. Conştiinţa îi vesteşte neîncetat pedeapsa lui Dumnezeu, îi arată sufletele drepţilor în Rai, - ceea ce îi măreşte suferinţele -, dar nu vede pe cei ce se muncesc ca şi el în văpaia aceloraşi pofte; vede însă chipurile fioroase ale demonilor, care înteţesc văpaia care-i arde. Precum în viaţa pământeană  lucra Harul asupra celor ce se sfin­ţeau şi sporea în ei iubirea, iar la dezlegarea lor din trup, rămânând în împărăţia Harului, acesta sporeşte, desăvârşind în ei iubirea; aşa, prin contrast, în starea de iad a conştiinţei, în împărăţia fără de Har, lucrea­ză demonii asupra sufletelor chinuite şi sporesc în ele ura. Ura aceasta care nu poate face nimic, zvârcolirea neputinţei furioase, ura demoni­lor care chinuiesc sufletele şi văd că nu isprăvesc nimic, ura aceasta arde, ura aceasta infernală e focul nestins, care nu luminează nimic. Sufletele acelea, care s-au amăgit de poftele lumii, de slava deşartă şi de trufia vieţii, înşelate de iubirea de sine care le-a povăţuit la toate poftele, iată-le înecându-se în ura care le arde şi care s-a întărit peste ele ca o mare împărăţie a răului. În această împărăţie infernală i-a dus iubirea de sine, primul pui al diavolului şi tată a toată amăgirea. Într-o aşa împărăţie au să sufere toţi cei ce n-au scos cu desă­vârşire iubirea de sine din lăuntrul lor, ci au mângâiat-o cu toate plăcerile, şi i-a surprins moartea încă neînţelepţiţi la minte şi necurăţiţi la inimă. Au plecat cu nădejde, le rămâne nădejdea. Şi dacă se va afla cineva dintre rudenii sau urmaşi, ca să împlinească pentru ei faptele iubirii, cu acestea acopăr mulţime de păcate şi-i scot din moarte. Iar dacă Dumnezeu nu pune nimănui în gând să împlinească mila şi pocăinţa pentru ei, e semnul că nu are planul să-i scoată din muncă. Pentru cei ce vor fi scoşi din muncă se roagă şi Biserica luptă­toare de pe pământ şi mijloceşte către Dumnezeu şi Biserica biruitoare din Ceruri. Obştea Sfinţilor în frunte cu Maica Domnului mijloceşte cu mare osârdie luminarea noastră a pământenilor, că mult mai uşoară ne este nouă izbăvirea de munci până ce suntem în viaţa pământeană, decât după moarte, când vom fi lepădaţi de la nunta Fiului de împărat, legaţi de mâini şi de picioare, adică fără libertatea voinţei de-a ne mai putea schimba şi fără putinţa de-a mai lucra ceva pentru pocăinţa noastră, de vreme ce puterile sufletului sunt legate. Până la judecata din urmă, - cum zice Sfântul Nichita -, ,,lumea de sus rezida încă nedesăvârşită, aşteaptă plinirea, aşteaptă întoarcerea celor dintâi născuţi ai lui Israil, care văd pe Dumnezeu. Căci lumea de sus se desăvârşeşte împlinindu-se prin cei ce aleargă spre cunoştinţa lui Dumnezeu. Şi, odată desăvârşită, hotărăşte sfârşiturile lumii de jos, a credincioşilor şi a necredincioşilor”.
*
              File de jurnal – 4 Ian. 1982(Continuare). ,,Nea Sandu Stănciulescu mi-a povestit despre ,,haiducul” vestit Nicolae Trocan. El face parte dintre nenumărații luptători anticomuniști din perioada stalinistă. Unii au luptat în Munții Făgărașului, în Munții Banatului, în grupuri mici, organizate în diferite locuri. Nicolae Trocan a luptat pe cont propriu. De origine era din Bobaița, stabilit în Ilovăț(Mehedinți). A trăit cca. 15 ani după  război prin pădurile Ilovățului, împușcând peste zece milițieni și activiști de partid. Bun pistolar, obișnuia să se îmbrace în multe feluri și așa, travestit, trecea neobservat prin mulțime. Punea bilete cu dorințe, ordine, aprecieri, amenințări la porțile multora. Era foarte punctual și, acolo unde spunea că va veni, venea. Un secretar de sfat popular(de la Ilovăț?), Chițimia, trecea într-o seară, dârdâind de frică, cu bicicleta spre casă. Trocan i-a ieșit înainte și i-a strigat: ,,- Mă, Chițimia, tu ești?  Oprește puțin, să-ți spun ceva! Nu-ți fie frică, nu-ți fac nimic! Sunt eu, Trocan!”  Chițimia nu l-a ascultat. A dat pedală și a vrut să treacă peste punte pe bicicletă. A căzut în apă și și-a frânt mâna. Trocan l-a ridicat de acolo și l-a dus până aproape de casă. Chițimia a fost în spital cu nea Sandu. A murit la scurt timp, fiindcă mâna nu i s-a mai vindecat și a dat în cancer.
             Trocan avea ca om de încredere pe învățătorul din Ilovăț și o fată de acolo, care-i era iubită. Avea ca sălaș beciul unui grajd al fetei, aflat undeva la un loc mai izolat. Într-o bună zi, a trimis-o pe fată la fratele ei, la Severin, ca să-i dea niște haine pentru Trocan. Acesta a descusut-o pe fată, a aflat unde se află ,,haiducul” și apoi a anunțat miliția. A făcut-o pentru a scăpa de neplăceri, hărțuieli, declarații, anchete și percheziții.  Un grup mare de milițieni a mers acolo la grajd și l-au găsit în beci. Trocan s-a predat și nu s-a mai știut nimic de el. Fata s-a spânzurat.
             (…) Făcând o scurtă retrospectivă, aș putea spune că anul trecut a fost un an bunicel. Criza mondială s-a ascuțit tot mai mult, culminând cu grevele și legea marțială din Polonia. Au avut loc câteva atentate. Dintre acestea, menționăm pe cel asupra lui Ronald Regan, președintele S. U. A.,  și pe cel asupra papei Ioan Paul al II-lea. Nu trebuie uitat însă atentatul mortal asupra lui Anwar-el-Sadat, președintele  Egiptului. Afganistanul continuă să rămână ocupat, în Iran continuă teroarea și războiul. Un submarin sovietic cu încărcătură nucleară la bord a fost descoperit rătăcind în apele Suediei. Consemnăm Conferința post-Helsinki de la Madrid, răpirile din Italia, manifestările pacifiste din Europa. La orizont, 1982 se arată sumbru și fără mari promisiuni.
                 Dumnezeu știe ce ne va mai aștepta!”
*
                 Limba noastră. Redăm mai jos poezia cu acest titlu, forma completă, a poetului basarabean Pr. Alexie Mateevici, devenită, din 1994, imn de stat în Republica Moldova:


,,Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.

Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le-nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slinul, mucegaiul
Al uitării-n care geme.

Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.”     

*

              Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Ing. Ionescu Gabriel-Cristian din București, cu puțin înainte de a muri, a trimis 5.000 lei parohiei noastre pentru a publica și anul acesta ,,Cartea de Crăciun”. Dumnezeu să-l ierte și să-i răsplătească jertfa! Vom da curs dorinței sale și începem de pe acum pregătirea volumului Călăuza creștinului ortodox, pe care să-l publicăm până la sfârșitul anului și să-l donăm fiecărei familii din parohie și celor din afara parohiei, care ne-au ajutat cu cel puțin 50 lei în perioada 1 Dec. 2016-30 Nov. 2017.
              Domnul Ovidiu Mitran-De Keyser din Zoersel(Belgia) a donat încă 672 lei; Domnul Hurduc Constantin din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Domnișoara Asist. Baltac Cosmina din Timișoara, fiică a satului Malovăț, Domnul Boncioc Mircea din Italia, tot fiu al satului Malovăț și Domnul Bolboșescu Gheorghe din Tr. Severin: câte 100 lei.
             Domnul Ciolacu-Hotăranu Claudiu din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 150 lei;  Doamna Șonea Floarea din Bârda a mai adăugat 50 lei la contribuția de cult, totalizând până acum 157 lei.
               Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
               În cursul lunii iunie am donat pâine credincioșilor care au venit la biserică, astfel: 4 Iun.(Malovăț): 190 pâini; 5 Iun.(Bârda): 92 pâini; 11 Iun. (Bârda): 134 pâini; 18 Iun.(Malovăț): 202 pâini; 25 Iun.(Bârda): 142 pâini; 29 Iun.(Malovăț): 176 pâini. Așadar, în luna iunie s-au donat 936 pâini. Copiilor participanți la slujbe li s-au donat și ciocolate.
             În cursul lunii iunie am vândut pâine enoriașilor noștri cu prețul de 0,60 lei/buc., astfel: 4 Iun.(Malovăț): 410 pâini; 5 Iun.(Bârda): 208 pâini; 11 Iun.(Bârda): 766 pâini; 18 Iun.(Malovăț): 448 pâini; 25 Iun.(Bârda): 758 pâini; 29 Iun. (Malovăț): 124 pâini. Așadar, în luna iunie s-au vândut cu prețul de 0,60 lei/buc. 2.714 pâini.
*
            Contribuția de cult. La 30 Iunie, situația contribuției de cult pe 2017 din parohia noastră se prezintă astfel: în Malovăț  au achitat 93,03% din familii, în Bârda au achitat 96% din familii, iar la nivel de parohie au achitat 93,97%. Este un procent excepțional. Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu este obligatorie, ci ea este la aprecierea fiecărei familii, după principiul: dacă vrea și cât vrea. Serviciile sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită ceva sau nu pentru contribuția de cult.  Preotul este la dispoziția tuturor 365 zile pe an și 24 ore pe zi. În rest e liber.
*
             Plăți. În această perioadă, parohia noastră a efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 2.190 lei pâinea donată și vândută în luna iunie; 950 lei vol. Evadarea din iad; 842 lei impozit; 500 lei documentația pentru expertiza de securitate fizică a bisericilor; 400 lei pentru timbre; 292 lei pentru colete; 62 lei toner pentru imprimantă; 50 lei reparația calculatorului; 50 lei internetul și altele mai mici.
*
              Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Neamul cu pieirea și Țara cu risipirea, în ,,Națiunea”, București, 2017, 26 iun., ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro);  ,,Scrisoare pastorală” – 351, în ,,Observatorul”, Toronto (Canada), 2017, 28 iun., ediție și on-line(http://www.observatorul.com); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2017, 29 iun., ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); pe blogul d-lui Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia), 30 iun. 2017 (http://bentodica.blogspot.ro); în ,,Omniscop”, Craiova, 2017, 4 iul., ediție on-line(http://www.omniscop.ro); Justiția și proverbul românesc, în ,,Revista de Lingvistică și Cultură Românească”, 2017, nr. 12, mai, ediție on-line(https://limbaromana. org/cultura)
             În această perioadă, parohia noastră a publicat vol. II din cartea preotului Dvs., Dicționarul proverbelor religioase românești(567 pag.).  Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder este considerat  cel mai competent paremiolog din lume, datorită studiilor sale și prestigioasei reviste internaționale de paremiologie ,,Proverbium”, pe care o editează.  De mai bine de trei decenii, între noi s-a legat o adevărată prietenie, reprezentată prin numeroase scrisori, schimburi de cărți și colaborări la ,,Proverbium”.  Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder  a luat act cu mult interes de strădaniile subsemnatului de a realiza Dicționarul proverbelor religioase românești, iar când a răsfoit primul volum, a exclamat că ,,nu cunoaște un alt popor, care să aibă o zestre paremiologică cu profil religios atât de bogată.  Numai un popor cu existență milenară putea să creeze un asemenea tezaur.”  Iată un adevăr incontestabil. Aducem drept argument și prezentul volum.
*
                Zâmbete. Strigături românești: ,,Până-ncalță un picior,/Soarele-i la prânzișor;/ Până-ncalță pe celalt,/Soarele a scăpătat!”/; ,,- Fire-al naibului de naș,/Cu cine mă cununași!/ - Fire-al naibului de fine,/Doar n-au fost ochii la mine!/- Ba ochii la mine-au fost,/Dar nu mi-au fost de folos!”/; ,,Fie, fie, cum să fie?/Numai s-aibă pălărie!/Să se ducă vestea-n sat,/ Că și eu m-am măritat!”/; ☺,,La casa cu șapte fete/ Stă fântâna sub perete,/Câinele moare de sete”?.
           ,,- Cum te numeşti?” întreabă profesorul pe o elevă la examenul de bacalaureat. ,,- Maria Stan!”, răspunde eleva zâmbind. ,,-De ce zâmbeşti?” întreabă profesorul. ,,- Mă bucur că am răspuns bine la prima întrebare!”
*
                 Excursii-pelerinaj. La data 10 iulie, luni, organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin-Malovăț-Bârda-Balta-Baia de Aramă-Mânăstirea Tismana-Baia de Aramă (orașul și mânăstirea)-Obârșia Cloșani-Băile Herculane-Orșova (Mânăstirea Sfânta Ana)-Mânăstirea Vodița- Tr. Severin – Malovăț – Bârda. Costul va fi  de 25 lei/pers. S-au înscris deja 40  enoriași. Mai avem 15 locuri libere. Așteptăm înscrieri.
              Vineri, 14 iulie, cu prilejul Ciumărcii de la Godeanu, parohia noastră pune la dispoziție un autocar pentru cei ce vor să participe. Așadar, participarea gratuită. Așteptăm înscrieri.
               Cu prilejul hramului Mânăstirii de la Orșova, Sf. Ana, de marți, 25 Iulie, parohia noastră pune la dispoziție un autocar pentru cei ce vor să participe. Așadar, participarea gratuită. Așteptăm înscrieri.
*
               Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite au fost spovediți și împărtășiți, la biserică și în sat,  1+8+19=28 enoriași. Dintre aceștia, unul a fost copil.
*
              Înmormântări. În ziua de 20 iun. am oficiat slujba înmormântării pentru Vasilescu Petre (69 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!
*
               Program. În curul lunii iulie avem următorul program de slujbe: 1 Iul.(Malovăț-Bârda); 2 Iul.(Malovăț); 8 Iul.(Malovăț-Bârda); 9 Iul.(Bârda); 15 Iul.(Malovăț-Bârda); 16 Iul. (Malovăț); 20 Iul.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 22 Iul.(Malovăț-Bârda); 23 Iul.(Bârda); 29 Iul. (Malovăț-Bârda); 30 Iul.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe  adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.    

               Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu