„S-a stins din viata marele compozitor Eugen Doga, un simbol al muzicii romanesti si
universale, cunoscut si recunoscut mai ales in strainatate si mai putin in tara
asta care pute de genii pustii. Din Basarabia lui draga si-a trimis sufetul la
Dumnezeu - ascultati-i zborul!” MI.
EUGEN DOGA
Eugen Doga
s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria. În
copilărie, a fost familiarizat cu muzica lui Gheorghe Murga.[3] A studiat la
Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul
de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la
Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de
compoziție a profesorului Solomon Lobel.
Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în
Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune
(1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din
Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de
repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). La 1
ianuarie 1957, lucrarea sa „Cântec de anul nou” a fost transmisă la postul de
radio moldovenesc, fiind interpretată de o orchestră de copii condusă de Șico Aranov.
Aceasta a fost prima oară când o compoziție de-a sa a fost transmisă la
radio.[4]
Eugen Doga
A debutat în arta componistică în anul 1963 cu un
cvartet de coarde. Este autor al mai multor lucrări în genul muzicii de
estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor
al mai multor compoziții originale (cântece, lucrări camerale și balet).
A compus mai multe cântece, printre care: „Curcubeul
alb”, „Primăvara omenirii”, „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi:
„Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe,
poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”,
ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii
mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile
dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii
(„Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).
Eugen Doga
a lucrat și în domeniul muzicii de film. El a debutat la studioul
cinematografic Moldova-film în anul 1967, semnând muzica pentru comedia Se
caută un paznic. A scris muzică la peste 200 de filme: Nunta la palat, Singur
în fața dragostei, Zece ierni pe o vară, Explozie cu efect întârziat, Durata
zilei, Casă pentru Serafim, Lăutarii, Șatra, Gingașa și tandra mea fiară, Ana
Pavlova, Patul lui Procust etc.
A contribuit la dezvoltarea filmului de animație din
republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria
Mirabela”, serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu
Ștefan, întâiul și ultimul”, „Pe un picior de plai”, „Ce frumoasă este viața”,
„Păsările tinereții noastre”, „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și
„Venancia” ș.a.[5]
Pe plan politic, Eugen Doga a fost membru al PCUS[6]
din 1976. El a fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al R.S.S.M.
în legislaturile IX - XI, apoi ca deputat în primul Parlament al Republicii
Moldova. Eugen Doga a fost deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS. El
și medicul Timofei Moșneaga sunt singurii membri ai delegației moldovenești
care semnează o scrisoare deschisă către Președintele URSS Mihail Gorbaciov în
care au pledat pentru integritatea teritorială a Moldovei, condamnând mișcările
separatiste din Stînga Nistrului.[7]
De asemenea, a fost membru al Comitetului de conducere
al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii compozitorilor din Moldova,
vicepreședinte al UCM.
La sfârșitul anului 2015, strada pietonală Alexandru
Diordiță din Chișinău a fost redenumită în strada Eugen Doga.[8]
Eugen Doga
și-a exprimat susținerea pentru mișcarea de unificare a Republicii Moldova cu
România, criticând totodată și acțiunile anti-române ale regimului separatist
din Transnistria.[9][10][11][12][13]
A deținut și cetățenia rusă.[2]
Eugen Doga
a decedat la 3 iunie 2025. Ziua înmormântării sale a fost decretată zi de doliu
național, în Republica Moldova.[14]
Distincții și decorații
Eugen Doga
reprezentat pe un timbru poștal din Republica Moldova
Eugen Doga
a fost decorat cu distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale URSS,
inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al Poporului
din R.S.S.M. (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului
„Boris Glăvan” al Comsomolului din Moldova, laureat al Premiului de Stat al
R.S.S.M. (1980) și al Premiului de Stat al URSS (1986).
În anul 1972 a primit „Scoica de Argint”[15] la
Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru muzica din filmul
Lăutarii, iar în 1976 „Scoica de Aur” pentru coloana sonoră a filmului Șatra.
În anul 1997 fost decorat cu Ordinul Republicii, iar
în 2004 cu Ordinul „Steaua României”[15] în grad de ofițer.[16] În 2008 a
primit Ordinul Pentru merite în fața Patriei (acordat de Rusia)[15][17],
Ordinul Dinamo România în grad de Comandor,[17] Medalia „Mihai Eminescu” și
Medalia de Aur „Omul secolului XX” (SUA, 1998).
La data de 30 decembrie 1991, compozitorul Eugen Doga
a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei[15]. De
asemenea, Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit
titlul de Doctor honoris causa. Anul 2007 a fost declarat de autoritățile
Republicii Moldova drept „Anul Eugen Doga”.[17]
La 26 august 2008, președintele Republicii Moldova
Vladimir Voronin i-a acordat Premiul de Stat pe anul 2008, „pentru contribuția
de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale”.[18]
La 26 martie 2014, președintele României Traian
Băsescu l-a decorat pe Eugen Doga cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în
grad de Mare Ofițer.[19]
Anul 2017 a fost declarat anul lui Eugen Doga în
Moldova ca un omagiu adus aniversării a 80 de ani.[20]
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu