Popa Genoveva - Iubind expresionismul.

Iubind expresionismul.

A vizita o expoziție de artă  este o adevărată încântare, inițial îți propui desigur să o vezi in totalitate, dar constați că anumite tablouri te atrag mai mult, nu reușești să treci nepăsător, parcă se cer atent privite.

Așa s-a întâmplat și cu pictura expresionistă, desigur eram informată de acest curent modernist, apărut în Germania la inceput de secol douăzeci, în care lumea apare distorsionată intenționat.

Creând  momente emoționante și transmițând  stări de spirit, expresioniștii înțelegeau lumea materială prin perspectiva lor proprie, proclamând  libertatea absolută și primatul expresiei asupra formei, folosind chiar cromatica, s-a revoluționat aceasta artă a esteticii.

Stilul expresionist a cuprins pictura, sculptura, poezia și muzica, pictura, folosind culorile țipătoare, contrastante, chiar linii curbe, frânte, cu ritm discontinuu, dar, neagreat în anii hitlerismului, considerat "curent degenerat", au fost parțial distruse.

Redate mai târziu  patrimoniului universal și iubitorilor de artă, ca o dovadă că violența nu învinge niciodată frumosul, am avut bucuria  să văd o mare parte din lucrări, in galerii de artă, primele mele începuturi picturale fiind chiar reproduceri ale expresioniștilor.

I-am îndrăgit din start pe August Macke, Franz Marc, Ernst Kirchner, dar am admirat mult picturile lui Paul Klee, Wassily Kandinsky, sau cele create de Edvard Munch ,Oskar Kokoschka si Gustave Klimt, tablourile admirate în Pinacotecile germane impulsionându- mi curiozitatea.

Expresionismul a ramas ca un timp al elanurilor dramatice, al halucinatiei, al perceptiilor apocaliptice, al emotiilor intense, al subiectivitatii,  TIPATUL lui Paul Klee, strigătul disperat, exprimând chiar nelinistea existentiala a expresionismului.

Alegând expresionismul, bazat pe culoare, tipic  germanilor, am reprodus din August Macke:" Fete sub pomi"," Cuplu in gradina", "Plimbare la lacul albastru"," Reflexie in gradina", iar din Franz Marc: " Doamna cu pisica", dar și "Calul albastru",cum s- a denumit acest curent.

Îmi place Wassily Kandinsky, dar în mod deosebit Gustave Klimt, reproducerile, deși stangace, includ chiar un pic din sufletul meu. prima, cu linii frânte și curbe, in ritm discontinuu, desigur este Kandinsky, a doua, suava " Maternitate", cu care m-a cucerit Klimt.

Iubind expresionismul din tablourile admirate in expozițiile de artă, m-a făcut să pășesc timid in lumea artei, cu reproducerile mele timide, departe de originale, amintindu- mi mereu de euforia simțită, prin pictarea lor si tributul adus astfel acestui frumos curent al artei.

Popa Genoveva