FERGHETE - CA CEI BOTEZAȚI

CA CEI BOTEZAȚI

~*~

Tu iubeşte-ți, Ben, femeia, ca pe-o mireasmă de China şi România

Şi ca om, năzdravăn, Ben, iarbă tot crudă şi fragedă de România, de Bacovia, iubeşte-o ca pe-o basma-năframă, maramă scoasă din ladă pentru a fi pusă în ramă

Şi scoală-te, ia-ți patul, ieşi din lenevie, ieşi din boală

Şi iubire la înălțime, istețime, înalță-te pe verticală cu şcoala din şcoală de dincolo de şcoală

Burduşit în Arca vieții cu elexirul tinereții te scoală de pe orizontală pe verticală,

Bucură-te de realitate cu responsabilitate,

Că trebuie să te bucuri cu experența câştigată, acumulată, cu tată lumea pentru toată lumea, bucurându-te şi de puțin, ca de mult,

Cum se bucurau şi magii de la răsărit înaintând inimă fierbinte după stea

Nu zăbovi în pas cu pas făurindu-ți din aur, ca mare faur: miere în fagur, un posibil cult-

Patria Limba Română cu îndemână şi gramatică, matematică peste mâna,

În echilibru acrobatic şi pragmatic daruind cunoştința de a fi în mers pe drod echilibrat, firesc,

Ca frate între frați în Carpați, frate drept pentru frați,

Aur strecurat de om luminat cum Dumnezeu alduitul lumii ne-a dat:

Conştiința cea mai mare care a trăit vreodată,

Că doar hotărât în Carpații cu vatră: inimă de piatră,

Îți atingi Deceneu, chiar, şi-n Bucegi scopul

Scoborând din cer în țarină pe rădacini plopul

Urmând strămoşilor-părinți, ca la blajini sfinți sfatul:

"Şi fi-i-ți stăpân, cunoscându-te pe tine însuți, ca pe duhul lămpii fermecate Aladin,

croindu-ți cult şi-n senin din senin cusându-ți croitoresc propriul omenesc everestic destin

Dând din fericirea ta zeciuială şi celorlalți,

Dând neşovăielnic, neşovin, dând fericire, drept la înviere

Revărsând cu zbor de porumbei cerul deschis pentru a fi botezați,

Revărsând ca o taină asupra lor iubire din propriul divin,

Revărsând din a bunătății preaplin resposabilități,

Ca să devină şi ei oameni de minte aşezați, să devină, ca cei botezați.

~*~

FERGHETE RATUNDEANU PAVEL