luni, 5 iulie 2021

Veronica Balaj - Despre cartea ,,Glia de aur” a Melaniei Rusu Caragioiu

 



Volumul Glia de aur, Edit.Singur, 2015

 

     Înainte de orice, se cuvine a ne opri  măcar secvențial asupra cv-ului autoarei întrucât,  este semnatara multor volume  citite atât în România, țara sa  de dor, cât și în  Canada,  țara care a doptat-o sufletește. Distinsa domană, care privește lumea  de la înălțimea venerabilă de nonagenar, are o  vastă biografie literară care, dacă ar fi  alcătuită în detaliu , ar solicita paginile unei broșuri cu număr considerabil de  pagini. Ne vom referi așadar, numai la câteva, foarte puține puncte ale acestei… cărți de vizită. Atât cât să susțină afirmația că, avem în  atenție o personalitate tenace, iubitoare de limba română și literatură,un exemplar al diplomației exercitată prin cuvânt poetic și prin  dragoste de țară.

 

Doamna Melania Caragioiu, cu studii liceale la Școală de maici și apoi studii universitare, a onorat două profesii, dintre care una, am putea s-o numim, arta  literară.În România, lucrând între cărți, la Biblioteca Județeană Timiș, a putut să se  îmbogățească spiritual cu toată ușurința. Firește chemarea pentru literatură și-a aflat un teren propice.A obținut numeroase diplome la concursurile de profil, a publicat versuri în revistele vremii, debutul fiind în cunoscuta revistă Orizont ,1979.În timp, s-au adunat volume scrise în diferite genuri literare:haik-uri, versuri clasice, proză,sonete,  povești pentru copii, epigrame.

 

Dacă rămânem pe același palier al distincțiilor, diplomelor , medalilor  ,trebuie să ne oprim și asupra activității sale ,prodigioase, desfășurată și pe tărâm canadian, la Montreal ,unde  a ales să se stabilească după 1989.Diferitele distincții   obținute atestă implicarea sa  în promovarea culturii  și limbii române și dincolo de fruntariile țării.Am tot numărat peste 30 de diplome,și am remarcat  de asemeni că, figurează în Enciclopedia canadiană semnată de C.Fornade.Membră în asociația, Femmes du Monde, prezentă în 20 de antologii  și ,în  volumul Milenarium,în Enciclopedia scriitorilor români din întreaga lume, semnată de Traian Vasilcău și Adacemicianul, Mihai Cimpoi,a primit ,în 2018, Medalia Jubiliară,din partea tuturor Asociațiilor culturale românești din Montreal, cu prilejul sărbătoririi Centenarului  României, 1918-2018.De asemeni, activă în acțiunile Zilei  Limbii Române,inițiatorul acestei sărbători internaționale,Corneliu Leu,  numind-o ”ambasadoarea ”proiectului pe tărâm  canadian, obține pe bună dreptate  ,Diploma de Excelență pentru întreaga activitate,STARPRESS, 2016, Directoiare Ligya Diaconescu. Evident, va publica în diferite reviste din țară și străinătate,  în unele devenind și membră în colectivul de redacție. Scrie în special în  ,renumita revistă, Destine literare ,coordonată de  un alt remarcabil propovăduitor al culturii române în diaspora, domnul, Alex Cetățeanu.Importantă este desigur,  implicarea sa în toate activitățile culturale românești din Montreal dar nu numai.Menționăm doar, înființarea  aici,   un cenaclu literar în limba franceză,Anneau poetique 2003,și tot admirabil este că, de aproape 20 de ani colaborează   și cu Cenaclul în limba română , iar din  2019, este Vicepreședintă și membru fondator al , deja renumitei Asociații a Scriitorilor Români din America de Nord,ASRAN.

 

  Între volumele semnate de doamna Melania Rusu-Caragioiu menționăm înainte de- a  ne referi  la unul anume ales, intitulat sugestiv, Glia de aur,notăm alte   câteva titluri:Pe igliță, sonete, Editura Singur, Târgoviște, Epigrame pocăite, Editura , Mirton ,  Timișoara,Haik-uri, poeme într-un stih,Editura Napoca Nova, Cluj Napoca,2014,și numărul lor poate continua dar, nu o inventariere a titlurilor scrise cu numele său  arată întreaga sa polivalență .

 

Ne-am propus a avea în atenție, în cele ce urmează,referiri  la volumul ,Glia de aur ,Editura Singur, 2015 . Desigur, în limitele spațiului publicistic.

 

  Cartea în discuție, are o condiție grafică elegantă,cu  intenția reușită de altfel, de-a fi  un exemplar bibliofil,cu toate elementele specifice:  ex-librisul personal, caseta pentru numele celui care va deține cartea, referință justificată știind că domnia sa a lucrat la secția de cărți rare și de patrimoniu,a Bibliotecii Județene Timiș, care deținea până în anii 1988, 400 000 de  unități bibliografice între care nenumărate bibliofile. Prima imagine  redă efigia zimbrului de la Mânăstirea Putna, poemele fiind fiecare,”o mică istorie  a plaiului său natal”, după cum mărturisește ea însăși. Așadar, din start , se prefigurează nota definitorie a volumului în atenție,  anume,  coordonata afectivă față de țara străbună.. Trimiterile spre această zonă  sunt transparente,  pline de lumină , cu ritmare  de cânt , mai ales în ton  baladesc. Structura volumului este alcătuită  din 10 capitole cu titluri de asemeni bine conturate.Fără echivoc, se vorbește de țară și strămoși, de paloșul vechi, de oșteni viteji,bucium cu glas de miere, sau de hrisoave , omagiu adus conceptelor  de credință,tradiție  și neam.Versurile  de început sunt borna care indică direcția , mai exact spus, plaiul străbun, țara.” Dor de țară cin”te știe /Simte căpătâiul greu /Și duios strecoară-n suflet /Gând sfios, tu plai al meu ”.

 

Titluri ca:Plai de victorii, Plai străbun și plai de vis,Dacia felix, (capitolul al –II-lea), este ilustart cu versuri pe aceeași notă acordată afectiv, admirativ: Cântă-n văile adânci/Doina visurilor  dragi”.S au:Portrete pastelate,(capitolul al-3-lea), Istorie neclintită,(capitolul al-4-lea),ne prilejuiește un excurs poetic de o tandrețe și o luminozitate aparte.Nimic tulburător.Totul sugerează bucurie, apartenența la un spațiu edenic. Munții sunt frunțile  unor oglinzi de bazalt, trecutul nu este deloc întunecat, hotarele țării au borne de vitejie, timpul se strecoară majestuos prin porțile istoriei plaiului străbun.Figuri de luptători, Horia, Cloșca sau Crișan, au parte de o portretizare lirică plină de aceeași tandrețe specifică verusilor care se pot asemăna cu limpezimea  unui izvor.Tonalitatea de baladă vine să sublinieze specificul  ,emblema națională. Reamrcabil este capitolul, Rus Porfir Americanu”,numele aparținând  bunicului autoarei ,evocat admirabil.Emigrant la vremea sa în mult  atrăgătoarea Americă, oricâți bani avea, tot acasă și-a dorit să se întoarcă.  Versurile întregului volum  încheagă o suită de nuanțe ale iubirii de neam și plai ,de tradiții și de limba maternă.Într-un întreg numite, simțăminte de iubire pentru țară.Nu prea ne lovim de asemenea destăinuiri astăzi.Mai ales în versuri.Multora li se pare demodat, li se pare prea patetic să pomenești de asemneea sentimente.

 

Cinste autoarei că le dă tuturor o lecție de recunoaștere a valorii rădăcinilor , a tradiției care ne aparține. Nu este nici o greșeală să fie recunoscută:”Vo toți și toate  acestea și altele ce-au fost și-au să fie/Sunteți țara mea de ieri ,de acum și de mâine”

 

      Capitolul final din carte ,Addenda,este plecăciune și închinare în fața limbii matrene, limba română. Totul fiind relatat cu iscusință, aducând în prim plan  figura inițiatorulului  sărbătorii limbii române,pe regretatul  Corneliu Leu ,cu care, autoarea a colaborat neobosit.De reținut că  s-a implicat și a supervizat consultativ împreună cu Eva Halus, traducerea în limba engleză a unui film despre  semnificața Sfinxului din Carpați și, de asemeni, a  mediat traducerea în engleză a Imnului limbii române,pus în circulație tot de către Corneliu Leu.În acest capitol final, notează spre neuitare și  invitația de a cunoaște un alt proiect al neobositului Corneliu Leu:Cineliteratura. Denumire ușor descifrabilă.Intenția prelucrării cinematografice a  lucrărilor literare.

 

Cu volumul Glia de aur,Melania Rusu –Caragioiu,  semnează o declarație de iubire pentru neam și țară.

 

Veronica Balaj








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu