Lacrimile neînțelese
~*~
Mă întreb ce sunt lacrimile?
Oare să fie doar emoții, sentimente,
frământate cu nuanțele sufletului?
Ele vin pe neașteptate când ne este
greu,
dar vin și la bucurie sau emoții uneori.
Nedorite sunt in primul caz,
dar reușim într-o un târziu să le
ștergem
la lumina lunii.
Mă întreb, dacă pe ale noastre, greu
le înfruntăm,
viața fiind adeseori poate prea
nemiloasă.
Cum putem oare să înțelegem lacrimile altuia?
Cum putem a fi
aproape de suferința aproapelui?
Cred că numai privindu-l,
înțelegându-i frământările,
ascultându-i atent poveștile,
redându-i speranța,
curajul, tăria sufletească, iubirea,
dar mai ales
optimismul.
Daca reușim toate acestea, prin
ridicarea,
trăirii sufletești cu optimism și
curaj,
și sufletul nostru simțim cum va
renaște odată cu el.
Mă gândesc la citatul marelui nostru
Emil Cioran,
"nu îți umezi tălpile in
lacrimile aproapelui",
înainte, doar pășește prin al tău
suflet și numai atunci,
îl vei înțelege si îl vei putea ajuta
să-și depășească
aceste lacrimi.
~*~
Popa Genoveva
Ilustratii de pictorul Popa Genoveva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu