CU SUFLU' DE POPOR
Gând la gând de profund
flămând de bine pntru mine şi tine,
cobori Luceafăr-Păstor Blând
Rască-Parască vrând să urce la cer
Cu plinătate de caracter,
Să mulțumeşti lui Dumnezeu în gând de
bine flămând
înmulțind talanții liturghie de
omnie,
de pace şi pâine întru răsărit de soare, de
binecuvântare,
sfințenie de bucurie-omenie, în
spice,
de mare calitate-Templu pur şi
simplu:
realitate cu perspectivă perspicace,
cu vitralii colorate şi cu
responsabilitate,
rațiune şi luciditate:
înțelepciune alb, negru şi color în
parfum îmbalsămat aromat şi colorat cu nelinişte,
cu destine excepționale:
"viața, adevăr şi cale"
la curți de dragoste şi dor cu
suflu'de popor,
în iubire de dor călător cobori
Luceafăr duh de adevăr
popular verde- crud de iarbă şi de
măr,
cobori în casă şi în gând profund
flămând de Luceafăr-Păstor-Blând,
deşi nicând: câinii nu umblă-n coadă
cu covrigi pe stradă
să dea Romeo lui Julieta superbă
grevă-serenadă,
băieții deştepți bălăcindu-se-n făr'de'legi,
că legea mai fiind o şi fără tupeu
şcoală: pur şi simplu:
un fără de Dumnezeu, o tocmelă:
hazard de halandală-Tândală-Păcală
(hala-bala-portocală de piele goală,
de bla -bla şi bagă -n oală),
fără principii de de Sfinte
Scripturi-Biblii,
că pâinea social-umană ni fală
şi în aventuri sabia-i cu cu două
tăişuri-E cu urcuşuri, dar şi coborâşiuri, deşi Arhimede în plinătate cu
emoție,
spiritual, strigă
cum strigă şi copii la mămăligă:
"EVRIKAC!",
strigă pe acoperişul
everestico-carpato-mioritic pragmatic firesc-omenesc,
în grai românesc Dan Puric având
profund şi flămând de EMINESCU, folosul şi rostul românilor,
karate, în măsura lucrurilor, la
curți de dragoste
şi ca mare trecător poposit sub măr
divin oprit lângă izvor
pentru a ne țină în lumina zilei
dintâi România căpătâi cu principii de Biblii,
plini de cânt-sinfonii de Mării şi
ciocârlii,
de mişcarea, dinamica celor vii
cu distict şi istorii, infinit
apropiat de obiect:
-pâine şi pace, doină şi lumină,
dulce minune nascând lumina din
lumină să lumine
pentru lumină roadă de grădină
şi holdă de stupină cu regină,
în liturghie de omenie şi de Românie,
doină de dulce de pace şi suferință,
națională ştiință şi conştiință-pâine
de o ființă
laudator temporis acti laudă de
zestre a zărilor albastre
de la curți albastre de dor cu
suflu'de popor-
pasăre cu răsărit de soare, Românie
de binecuvântare
cu aripile îuntinse zbor falnic şi
harnic tricolor către viitor,
cântare a cântarilor cu suflu'de
popor.
PAVEL
RĂTUNDEANU-FERGHETE
Tăișul suferinței pe care, fără să vrei, poate, îl împlânți într-o inima străină îți va străpunge și ție inima, după legea dreptei răsplăți, „Cu măsura cu care măsurați vi se va măsura” (Matei 7, 2). Nu vrei sa suferi, nu-l face pe altul sa sufere.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 261.
Pr.Alexandru Stanciulescu Barda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu