flămând de bine pntru mine şi tine - adevăr, crud de iarbă şi măr

CU SUFLU' DE POPOR

Gând la gând de profund

flămând de bine pntru mine şi tine, cobori Luceafăr-Păstor Blând

Rască-Parască vrând să urce la cer

Cu plinătate de caracter,

Să mulțumeşti lui Dumnezeu în gând de bine flămând

înmulțind talanții liturghie de omnie,

de pace şi pâine întru răsărit de soare, de binecuvântare,

sfințenie de bucurie-omenie, în spice,

de mare calitate-Templu pur şi simplu:

realitate cu perspectivă perspicace,

cu vitralii colorate şi cu responsabilitate,

rațiune şi luciditate:

înțelepciune alb, negru şi color în parfum îmbalsămat aromat şi colorat cu nelinişte,

cu destine excepționale: "viața, adevăr şi cale"

la curți de dragoste şi dor cu suflu'de popor,

în iubire de dor călător cobori Luceafăr duh de adevăr

popular verde- crud de iarbă şi de măr,

cobori în casă şi în gând profund flămând de Luceafăr-Păstor-Blând,

deşi nicând: câinii nu umblă-n coadă cu covrigi pe stradă

să dea Romeo lui Julieta superbă grevă-serenadă,

băieții deştepți bălăcindu-se-n făr'de'legi,

că legea mai fiind o şi fără tupeu şcoală: pur şi simplu:

un fără de Dumnezeu, o tocmelă:

hazard de halandală-Tândală-Păcală

(hala-bala-portocală de piele goală,

de bla -bla şi bagă -n oală),

fără principii de de Sfinte Scripturi-Biblii,

că pâinea social-umană ni fală

şi în aventuri sabia-i cu cu două tăişuri-E cu urcuşuri, dar şi coborâşiuri, deşi Arhimede în plinătate cu emoție,

spiritual, strigă

cum strigă şi copii la mămăligă:

"EVRIKAC!",

strigă pe acoperişul everestico-carpato-mioritic pragmatic firesc-omenesc,

în grai românesc Dan Puric având profund şi flămând de EMINESCU, folosul şi rostul românilor,

karate, în măsura lucrurilor, la curți de dragoste

şi ca mare trecător poposit sub măr

divin oprit lângă izvor

pentru a ne țină în lumina zilei dintâi România căpătâi cu principii de Biblii,

plini de cânt-sinfonii de Mării şi ciocârlii,

de mişcarea, dinamica celor vii

cu distict şi istorii, infinit apropiat de obiect:

-pâine şi pace, doină şi lumină,

dulce minune nascând lumina din lumină să lumine

pentru lumină roadă de grădină

şi holdă de stupină cu regină,

în liturghie de omenie şi de Românie,

doină de dulce de pace şi suferință,

națională ştiință şi conştiință-pâine de o ființă

laudator temporis acti laudă de zestre a zărilor albastre

de la curți albastre de dor cu suflu'de popor-

pasăre cu răsărit de soare, Românie de binecuvântare

cu aripile îuntinse zbor falnic şi harnic tricolor către viitor,

cântare a cântarilor cu suflu'de popor.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE

TĂIȘUL - Sfantul Ioan din Kronstadt

   Tăișul suferinței pe care, fără să vrei, poate, îl împlânți într-o inima străină îți va străpunge și ție inima, după legea dreptei răsplăți, „Cu măsura cu care măsurați vi se va măsura” (Matei 7, 2). Nu vrei sa suferi, nu-l face pe altul sa sufere.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 261.

Pr.Alexandru Stanciulescu Barda