"România mare" există la Iaşi.

Va rog sa cititi ...este f. interesant , aflati multe detalii ale monumentului ......

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/romania-mareexista-la-iasi-stiti-unde-este-desenata-harta--117532.html

"România mare" există la Iaşi.

Ştiţi unde este desenată... Imaginea de mai sus se află în centrul Iaşului, iar harta nu poate fi văzută de la nivelul solului. Doar cei aflaţi la înălţime pot vedea conturul României Mari, în...View

"România mare" există la Iaşi. Ştiţi unde este desenată harta?

28.01.2016

Imaginea de mai sus se află în centrul Iaşului, iar harta nu poate fi văzută de la nivelul solului. Doar cei aflaţi la înălţime pot vedea conturul României Mari, în care Basarabia este parte integrantă.

Imensul "desen", realizat cu pavele roşiatice, se află în Piaţa Naţiunii, din faţa UMF Iaşi.

În centrul hărţii stradale a fost amplasat grupul statuar reprezentând Patria (după chipul reginei Maria) înconjurată de provinciile româneşti (sub forma a trei tinere şi un copil). Alături de cele trei fiice, se poate observa la poalele statuii un copil îngenuncheat ce năzuieşte să se întoarcă la România Mamă, reprezentând pe toţi românii rămaşi în afara frontierelor hotărâte în 1919. Monumentul Unirii din Iaşi, înalt de 5 metri, este un monument de marmură albă, realizat de principesa Olga Sturdza şi inaugurat în anul 1927, la baza Bulevardului Carol. Peste ani, în 1999, monumentul a fost refăcut după fotografii de epocă.

Istoria Monumentului Unirii o găsiţi mai jos, conform wikipedia.com:

Monumentul este format dintr-o piesă centrală (Patria-Mamă) şi patru piese mai mici (semnificând provinciile reîntregite Transilvania, Basarabia şi Bucovina şi românii de pretutindeni rămaşi în afara hotarelor României). A fost demolat în anul 1947 şi reconstruit în 1999, fiind plasat de această data în Piaţa Naţiunii (din faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi).

La data de 1 august 1924, principesa Olga Sturdza a adresat o scrisoare către Primăria municipiului Iaşi, prin care îşi exprima intenţia de a dona oraşului Iaşi un monument de marmură simbolizând Marea Unire din 1918.

Soclul monumentului era din piatră – adusă din cariera Corbăul Clujului – şi avea patru laturi, execuţia sa fiind încredinţată antreprenorului bucureştean Leonardo Martinez. Pe latura din stânga au fost săpate următoarele cuvinte: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea care a hrănit toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea! Divanul Ad-hoc al Moldovei, 7 octombrie 1858”.

Pe latura din dreapta figurau cuvintele rostite de Alexandru Ioan Cuza, la 29 ianuarie 1859:„Unirea coroanelor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul este triumful unui principiu mare, care viază cu tărie în inimile românilor: principiul frăţiei româneşti. El ne-a salvat de la pierzanie în trecut, el ne reînvie în timpul de faţă, el ne va duce la bine şi la mărire în viitor. Trăiască frăţia românească! Trăiască principatele române!”

Pe latura din faţă erau săpate cuvintele rostite de către Regele Ferdinand, la 5 decembrie 1918:„Declar pe veci unite în Regatul României toate ţinuturile locuite de români, de la Tisa la Nistru. Prin lupte şi jertfe, Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim astăzi aspiraţiile noastre cele mai sfinte. Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în muncă roditoare prin strigătul: Trăiască România Mare, puternică şi unită!”

În sfârşit, pe ultima latură a soclului monumentului (cea din spate) erau înscrise cuvintele Olgăi Sturdza: „Neamului românesc întregit şi Iaşului – leagănul unirilor – închin această lucrare a inimii şi mâinilor mele. Olga I. Sturza. 29 mai 1927”.

Pentru cele patru figuri de copii, sculptoriţa căutase şi găsise chipuri emblematice printre elevele Şcolii Normale „Mihail Sturdza” din Iaşi, deşi gazetarii epocii afirmau că de fapt figuile feminine reprezintă fetele reginei: prinţesele Marioara, Elisabeta şi Ileana, iar copilul din afara grupului (românii din afara graniţelor) era simbolizat de către micul principe Mircea, care murise în anul 1916 la începutul războiului şi rămăsese în mormânt la Bucureşti.

Dezvelirea iniţială pe primul amplasament Monumentul Unirii a fost inaugurat în ziua de 29 mai 1927, la ora 10,15, în prezenţa reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum şi a principesei Elena (soţia principelui Carol) cu micul principe moştenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absenţa regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el urmând să moară la 20 iulie 1927. După inaugurarea acestui monument, delegaţia regală a participat la ora 11,30 la dezvelirea Statuii Cavaleristului în atac.

La inaugurarea monumentului, au existat şi opinii care l-au considerat o lucrare nereuşită. Cităm din presa vremii: „... o lucrare culinară de frişcă. Se cunoaşte mâna unei femei. Reprezintă grupul celor cinci dosuri...”

În anul 1947, Comisia de armistiţiu a ordonat distrugerea monumentului din Iaşi ce simboliza revenirea la Patria Mamă a provinciilor româneşti Basarabia, Transilvania şi Bucovina.

La data de 8 februarie 1994, în Sala mare a Primăriei din Iaşi a avut loc şedinţa de constituire a unui comitet de iniţiativă, care a hotărât refacerea monumentului, printre iniţiatori aflându-se primarul Constantin Simirad. Printre cei care au acordat sprijin refacerii monumentului s-a aflat şi urmaşul direct al Olgăi Sturdza, omul de afaceri elveţian Dimitrie Sturdza, împreună cu familia sa, care a devenit ctitor al noului grup statuar.

Între anii 1995-1999, sculptorul Constantin Crengăniş a refăcut monumentul după fotografiile de epocă, cu sprijinul financiar al Primăriei municipiului Iaşi. Soclul a fost refăcut din aceeaşi bucată de marmură cu grupul statuar, spre deosebire de monumentul iniţiat care avea un soclu din piatră. Înălţimea noului monument era de 5,50 metri.

Monumentul Unirii a fost amplasat la 1 decembrie 1999 pe un postament circular din dale de marmură albă şi gri în Piaţa Naţiunii (din faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi), deoarece pe fostul amplasament se afla din anul 1957 Statuia lui Mihai Eminescu.

Grupul statuar a fost sfinţit de un sobor de preoţi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa primarului Constantin Simirad şi a prinţului Dimitrie Sturdza.

 Sursa: Prof. Valentina Lupu