Robert Ficheux, omul căruia România
îi datorează graniţele de azi...
“Cine crede
că Marea Unire s-a datorat numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din
decembrie 1918 şi intelectualităţii greco-catolice, are o viziune
patriotic-idilică asupra istoriei.
Marile
puteri victorioase, hotărîseră, destul de corect, să împartă înfrântul si
destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare.
Aveau loc
recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după
naţionalităţi,se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere.
Ungaria
înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei, în
care, zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud
etc. apăreau ca pustii.
Într-o primă
variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era
interzis să se aşeze – n.r.) apărea ca majoritară în Ardeal.
E meritul
unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane
şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo
unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la
decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României
– n.r.)”.
Acele misiuni de geografi francezi,
despre care scria regretatul Radu Anton Roman, au fost conduse de geograful
Robert Ficheux.
Dacă n-ar fi
existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc.
Omul acesta,
scria Roman, „făcuse şi dăruise istorie şi geografie României”. O Românie care,
din nefericire, l-a uitat de tot, după trecerea sa la cele veşnice, săvârşită
acum un deceniu. N-am auzit nicăieri să se organizeze măcar un simpozion sau o
adunare în memoria sa.
Acum,
încercăm să aducem modestul nostru omagiu personalităţii lui Robert Ficheux, să povestim şi altora despre cine a
fost şi cât de mult bine ne-a făcut
acest om, cu speranţa că anii ce vor veni şi, poate, generaţiile de după
noi, îl vor aşeza la locul ce i se cuvine în istoria modernă a României.
S-au
împlinit 117 ani de la naşterea lui Robert Ficheux, omul căruia România îi
datorează graniţele de azi. Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi
francezi, un foarte bun vorbitor de limba română şi un mare prieten al
României.
Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari
geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un mare prieten al României. A fost, alături de
celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari iubitori ai
ţării noastre, de când existăm ca stat „dodoloţ”.
Iată câteva repere din biografia profesorului
Ficheux:
* Membru
corespondent străin (1 iunie 1948) şi membru de onoare din străinătate (9
martie 1991) al Academiei Române.
* Studii
superioare la celebra Universitate Sorbona , fiind licenţiat în istorie şi
geografie (1919-1920).
* Încadrat,
în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al
geografiei), la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924-1927).
* Teză de
doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al
Munţilor Apuseni.
* Revenit în
România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din
Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În
1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor al lui George
Vâlsan la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până
în 1938, când s-a întors în Franţa.
* Între 1927
şi 1996 a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România.
* Distins cu
Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către preşedintele Emil
Constantinescu, în 1997. Două dintre cărţile lui Robert Ficheux le dau şi azi
dureri de cap extremiştilor unguri: „Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi
„Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice
în Transilvania), apărută în 1990.
Acestui om,
cvasinecunoscut marelui public, România şi românii îi datorează enorm de mult.
Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa
ţării noastre între frontierele ei de azi.
https://mail.google.com/mail/u/0/?ui=2&ik=a1864a9316&view=lg&msg=15e2a1e0e0fd7dd8
S:IL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu