unsprezece
luni cu voltaire la bastilia
~*~
se
terminase olimpiada
urcasem
în turnul eiffel
ca
și cum am fi venit dintr-o altă epocă
mai
vinovată
începusem
să-ți spun dulci poezii
și
mi-ai făcut semn să tac
să-ți
spun ultimele cuvinte ale lui voltaire de la bastilia
venise
timpul să plece și a început
să
vorbească despre duns scotus eurigena
noapte
de noapte în parisul bezmetic se ucidea
crimă
după crimă și puținii trecători nocturni
care
mai rămăseseră urmau să fie arestați
literatura
fusese condamnată la moarte
în
spatele
în
fața
deasupra
și
pe sub
pământul
de nisip arămiu
se
formase o coadă mai imensă decât a lui salman rushdie
îți
spuneam că nu mă simt acasă decât în aramaică
am
vrut să ne legăm la ochi
ca
pentru a nu mai trăi decât printre secole
m-ai
legat la ochi
te-am
legat de mâini
divinele
cuvinte ale voltaire
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu