territuberum
la foc încins declarație de dragoste mâncând cartofi dulci
~*~
era
o zi obișnuită de miercuri
și
în satul aramaic
în
care ne stabilisem din lumea nouă
atinsesem
starea de imponderabilitate
oameni
cu simbrie
ca
și cei fără simbrie
citesc poezii
pe
care filosofi nu le înțeleg
toți
voiau despărțirea de omul-carte
numit
gutenberg
înspre
înserarea de celuloid
tu
veneai din răsărit
pe
sub nori de sidef
poezia
este alchimia tandreții
linia
dreaptă dintre bereasa și rudolf steiner
gesturile
simple din bucătăria
căii
lactee
cartofii
dulci din mâna ta la foc mic
în
timp ce tu gătești orice crimă încetează
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu