Cuvînt înainte: Marius Chelaru
„Astăzi lumea foloseşte termenul
haiku, dar nu a fost totdeauna numit astfel. Sînt varii opinii despre istoria
acestui poem. După unii, cel care a compus primul haikai a fost poetul budist
Yamazaki Sokan, 1464?-1552, dar Matsuo Basho (1644-1694), poate cel mai
important poet al Japoniei, i-a dat strălucire” spune Marius Chelaru, un bun
cunoscător al fenomenului numit Haiku, în prefaţa la această carte transpusă în
versiune românească de Neculai Amălinei.
Pentru pasionaţii de astfel de
poezie, cred că studiul teoretic prezentat de Marius Chelaru drept prefaţă la
această carte poate constitui un bun îndreptar, un adevărat ghid despre ce şi,
mai ales, cum se poate scrie această pretenţioasă şi atît de gingaşă poezie
poposită la noi de pe îndepărtatele meleaguri nipone, acolo unde este de fapt
considerată mai întîi o religie şi apoi o desfătare. Secole de-a rîndul,
enclava poetică niponă a funcţionat în acel cocon, bine păstrat, în lumea sa
reală şi mai ales concretă. Cu timpul, acest poem a devenit o formă de
exprimare culturală ataşabilă mai multor popoare, ca drept urmare că numărul
limbilor în care se scrie astăzi haiku este foarte mare. Numele actual al
acestui gen de poezie îi aparţine lui Masaoka Shiki (1867-1902) cel care a
schimbat denumirea de hokku în aceea de haiku,
„În trecut puteam vorbi despre
grupuri de oameni care creează haiku (asociaţii) numite haiku kessha – în Osaka
existau aşa-numitele tsukinami hikai (întîlnire lunară). În Japonia sînt
astăzi, după Matsuoka Hideaki, peste 800 haiku kessha (după Yamazaki,
majoritatea nişte mici grupuri). În diverse ţări, inclusiv în România, sînt azi
asociaţii de Haiku” – scrie Marius Chelaru. Aceasta se poate observa destul de
uşor din mişcările poetice din întreaga ţară, din organizarea de Colocvii pe
această temă şi de festivaluri, nu puţine la număr, în care poeţi de calitate
se întrunesc spre a discuta despre soarta acestui mod de exprimare lirică.
„Versiunea în limba română a poemelor din acest volum este semnată de Neculai
Amălinei, care a optat pentru reproducerea originalului japonez, transliterat
şi cu caractere latine. Poemele sînt însoţite şi de scurte explicaţii terminologice
şi de vocabular” (M.C.).
Toate acestea fac din cartea
Haiku, de Masaoka Shiki, adusă în limba română de Neculai Amălinei, pe lîngă o
bucurie a reîntîlnirii cu lirica niponă şi un bun instrument de lucru întru
cunoaşterea termenilor şi detaliilor în care se exprimă, în original, poetul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu