***
Elogiul limbii
române, 31 august – Sărbătoarea limbii noastre naționale la Râmnicu Vâlcea
Elena BUICĂ / Toronto / CANADA
Cu prilejul acestei Sărbători dedicate Limbii
Române, transmit un salut din partea românilor trăitori în Canada, dar de fapt,
din întreaga lume, oriunde se află români, fiindcă aşa răspândiţi cum suntem,
totuşi suntem uniţi în spirit, în
dragoste de ţară, de neam şi de limbă.
In fiecare 31 august al fiecărui an, romanii din ţară,
ca şi cei de pretutindeni, pot trai cu bucurie Sărbătoarea Limbii Române, cea
mai spiritualizată dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a unui popor
plămădit de Domnul pe acea "gură de rai", supranumită "Grădina
Maicii Domnului".
Celebrând limba română, îi oferim
aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru, sărbătorim
unul dintre simbolurile fundamentale ale unităţii naţionale. Ea ne-a ţinut
uniţi timp de zece nilenii de când trăim
pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identităţii noastre naţionale, mândria
unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care trăieşte încă acolo unde s-a
născut, a crescut şi s-a dezvoltat în graniţile sale. Avem mândria că poporul
nostru aeste primul popor din lume care a folosit scrierea acum 7000 de ani în
urmă, pe când alţii nici nu existau ca popor. Tăbliţele de la Tărtăria, aşa cum
recunosc toţi cei care le-au studiat, ne fac dovada că am fost prima
civilizaţie care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de anii înaintea scrierii
sumeriene cunoscută ca cea dintâi scriere. Astăzi şi Vaticanul recunoaşte că
poporul nostru este cel care a dat limba ştiinţifică a lumii - latina - şi
limba liturgică pentru Roma şi pentru ortodoşi - slavona - care izvorăşte tot
de la noi.
Pentru cinstirea limbii noastre,
în această zi festivă se desfăşoară manifestări în fiecare colţ de ţară, dar şi
cu ecouri oriunde în lume se vorbeşte limba română, un prilej de a-şi exprima
dragostea şi preţuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azimă, grai de o rară frumuseţe
şi armonie, limba generatoare de poliseisme şi metafore, adânc înfiptă în
pământul ţării noastre.
Participând la o astfel de
manifestare care se desfăşoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, împreună cu
organizatorii şi iniţiatorii acestui însemnat eveniment, alături de numeroase
personalităţi ale culturii noaste şi, desigur şi un numeros public, îmi oferă
prilejul să mă bucur din plinul inimii ca slujitor al limbii române, ca fost
profesor de limba şi literatură română, dar şi prin scrierile pe care le-am
publicat.
Ne bucurăm la această sărbătoare
de un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, care se
desfăşoară pe timp de trei zile, pregătit de organizatorii: poetai şi
prozatoarea Ligya Diaconescu, Director General al Revistei internaţionale
româno-canado-americană,STARPRESS,istoricul, cercetatorul, inventatorul şi
gânditorul George Rotaru, Directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale
Rotarexim din Râmnicu Valcea, scriitorul Al. Florin Ţene, Preşedintele Ligii
Scriitorilor din România, iar moderator, scriitorul-publicist Ion Nălbitoru,
Redactorul-şef al revistei "Memoria slovelor"
Din acest program amintesc doar
câteva momente: în ziua de 1 sepembrie este programată urcarea pe muntele Cozia şi arborarea
drapelul naţional, 10m / 6 m - cu panglica COLUMNA ROMÂNISMULUI realizat de domnul
George Rotaru (precum şi diplomele care se vor înmâna la această sarbatoare);
în 31 august, cuvântările unor personalităţi de seamă ale culturii noastre,
lansarea revistei literare "Memoria slovelor" a Ligii Scriitorilor
Valcea, şi lansarea a numeroase cărţi de
către autori din ţara şi diaspora. Un moment deosebit va fi lansarea antologiei
"Limba noastră cea Română", volumul al II-lea, apărut sub îngrijirea
doamnei Ligya Diaconescu (cu participarea a peste jumatate din scriitorii
prezenţi în antologie, din ţară şi diaspora – Canada, USA etc) dar şi
prezentarea Antologiei „Columna Romănismului” realizată de domnul George
Rotaru, precum şi premierea câştigătorilor concursului international de proză
scurtă şi poezie organizat de redacţia revistei "Memoria slovelor"
sub conducerea scriitorului Ion Nălbitoru.
Putem zâmbi filmării făcută cu
sprinjinul domnului Gheorhe Udubae (organizatorul festivalului anual de film în
cadrul sarbatoririi IMNULUI românesc la Rm.Vâlcea - 31 iulie) şi celor două
posturi de TV locale, că ne vom
bucura ascultând interpreţi de muzică şi de recitări .
Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare
fără să amintim de iniţiatorul şi aprigul luptător pentru a da fiinţă acestei
sărbători, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această
minunată sărbătoare şi împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoţi în
zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe
cei care i-au fost alături, doamna Ligya Diaconescu, domnul George Rotaru, Al.
Florin Ţene, şi alte pesonalităţi culturale, aşa cum ne-au dovedit organizând
sărbătorirea limbii romane anul acesta la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a
celei frumos desfăşurate anul trecut - în 2014 pe malul Mării Negre, în
staţiunea Jupiter de doamna Ligya Diaconescu şi revista internationala
STARPRESS - www.valcea-turism.ro
Chiar dacă până în anul 2013 limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a
lungul timpului, marii gânditori, scriitorii şi poeţii, preţuindu-i darurile
alese, forţa de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăţia şi diversitatea
ei, au celebrat-o în creaţiile lor. Îndrăgită de poetul Vasile Alecsandri, acesta
spunea ca este: “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la
părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu
mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult har, în graiul său,
poporul nostru a scos la lumină multe
proverbe şi zicători pline de învăţăminte din bătrâni. La această sărbătoare,
se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române
moderne, genialul nostru poet naţional, Mihai Eminescu, al cărui grai a
îmbrăcat haina celor mai înalte idei.
Cuvântul, fie rostit prin viu
grai, fie aşternut în scrieri, este comoara fără preţ cu care ne-a
învredicit Pronia Cerească. 'La început
a fost cuvântul, spune Biblia, cuvântul prin care toate s-au făcut'. Graiul
este haina care îmbracă gândurile şi trăirile noastre pitrocite în adâncul
inimii şi în cutele adânci ale minţii omeneşti. Cuvântul limpezeşte zonele
abisale ale conştiinţei umane, el e acela care crează relieful istoric al
timpului unui neam înveşnicindu-l. Cu ajutorul graiului poţi petrece o viaţă în
toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipa de iluminare a gândului şi cu elanul
subtil, curat şi sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsaţiilor inimii şi ale
cutelor creierului uman.
Cu o vechime "în adâncuri
înfundată", astăzi, cu satisfacţie constatăm că limba noastră maternă,
oficială, literară, vorbită şi scrisă, este tot mai răspândită în lume şi
purtată cu dragoste de către emigranţi, răspândită prin viu grai, precum si
printr-un mare număr de scrieri, la care şi-a dat "osteneala" şi
internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar şi prin
internet, aşa cum este şi revista "Obsevatorul" din Toronto, care se
bucură de un binemeritat prestigiu şi din partea căreia, ca un vechi
colaborator, vă adresez un călduros salut. Un merit deosebit îl au diferite
societăţi culturale. Amintesc doar una dintre acestea. Ca membru fondator,
doamna Ligya Diaconescu ne vorbeşte de rodnica activitate a Societăţii
Internaţionale a Jurnaliştilor de origine română din întreaga lume înfiinţată
în provincia Qebec (Canada), La Montreal, care cuprinde 87de ziare, reviste,
posturi de radio şi TV din lumea întreagă (Norvegia, Canada, Germania,
Australia, USA etc). Astfel de publicaţii, din ţară şi de prin toate colţurile
lumii unde se afla români, au meritul deosebit de a fi adunat în acelaşi cadru
scriitorii de pretutindeni şi au creat punţi literare între scriitorii din ţară
şi cei ai diasporei româneşti. Este emblematică semnătura scriitorilor
diasporei în revistele din ţară, precum şi a scriitorilor din ţară în revistele
de limbă română răspândite în lume. Benefică este şi lansarea în ţară a
cărţilor scrise peste graniţă, precum şi prezenţa lor în târgurile de carte.
Un laudatio i se cuvine
prestigiosului jurnalist româno-australian, George Roca, pentru că, printr-un
efort deosebit, a dat un suflu puternic limbii române publicând mii de scrieri
ale autorilor de limbă română făcându-le să circule pe toate meridianele lumii.
Este un laudatio pentru frumoasa lecţie de înalt patriotism. Prin astfel de
porţi larg deschise ale artei cuvântului, literatura noastră contemporană este
tot mai cunoscută pe mapamond şi lasă să pătrundă în ţară noutăţi relevatoare,
pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieşite din vechile canoane,
ajutând la fortificarea limbaii române. Astfel, vom putea cânta cât va exista
poporul nostru, cu acelaşi dulce glas ca şi Alexei Mateevici, "Limba
noastra-i o comoară" şi vom urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion:
"Vorbiţi, scrieţi româneşte, / Pentru Dumnezeu!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu