Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a
Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XVII(2017), nr. 363(1
–15 Decembrie)
Dragii mei enoriași!
La mulți ani!
Cina Împăratului. În Duminica a XXVIII-a după Rusalii este rânduită
Evanghelia celor poftiți la cină. Este o pildă a Mântuitorului foarte scurtă,
dar cu semnificații profunde și variate. E vorba de un proprietar bogat,
,,stăpân al casei sale”, care a organizat o petrecere într-o seară. Când toată
pregătirea a fost gata, și-a trimis slugile să reamintească invitaților că a
venit momentul să poftească la masă. Aceștia s-au scuzat pe rând: unii că și-au
cumpărat pământ, alții că și-au cumpărat boi, alții că s-au însurat. Ce mai !
Când omul nu vrea să facă ceva, găsește pretexte! Stăpânul casei s-a supărat
amarnic și a trimis să adune cerșetorii, orbii, șchiopii, oamenii cei mai de
jos și să-i pună la masă. Era expresia supărării maxime a stăpânului.
S-au ținut predici nenumărate despre această
pildă de-a lungul a două mii de ani. Fiecare a pus problema într-un fel sau
altul și a interpretat pilda cum i s-a părut mai potrivit. Mie mi se pare a fi
de-o actualitate izbitoare. Aș putea socoti că această pildă este însăși
oglinda vremii noastre, a acestui veac. Mântuitorul a făcut multe profeții,
unele mai clare, altele mai acoperite, mai ermetice, mai tăinuite. Acestea din
urmă pot fi înțelese cel mai bine atunci când se ivește un anumit context.
Această situație este cu pilda de față. Prin ea am putea spune că Mântuitorul
face o profeție.
,,Stăpânul casei” nu
este altul decât Dumnezeu, Împăratul veacurilor și al lumii văzute și nevăzute.
,,Cina” este ,,împărăția pregătită de la începutul veacurilor” prietenilor Lui, adică celor ce I-au împlinit
voia, celor ce I-au respectat poruncile. ,,Cina” are loc la sfârșitul zilei și
începutul nopții. Am putea spune că e vorba de vremea sfârșitului lumii.
Convingerea aceasta ne-o întărește Mântuitorul, când vorbește de judecata
universală, când va alege ,,oile” de ,,capre”. Pentru o petrecere cineva se
pregătește, face o investiție, o cheltuială, sacrifică timp, bani, muncă. O
face, însă, fiindcă își iubește și-și respectă invitații. Face sacrificiul
acesta cu bucurie. Așa-l făcuse și ,,Stăpânul casei” din Evanghelie. Iată, însă
că, la vremea ,,cinei”, niciunul dintre invitați nu se învrednicește să dea
curs chemării. Toți sunt legați mai mult de avere(pământ, boi, proprietăți) și
de plăcere(nevasta). Pe acestea le pun mai presus decât ,,cina” Împăratului.
Supărat la culme de indiferența și sfidarea
invitaților, deci prietenilor și rudelor, Împăratul aduce la masă oamenii
străzii, care nu erau pregătiți pentru o asemenea împrejurare: erau jegoși,
zdrențăroși, buboși etc. De ,,prietenii”
și ,,rudele” care i-au întors spatele nici nu vrea să mai știe!
Dar cine ar putea să
fie ,,prietenii” și ,,rudele” Împăratului? Nimeni alții decât noi, creștinii.
Pentru noi Mântuitorul S-a adus pe Sine jertfă pe cruce; pe noi ne-a făcut
,,fii adoptivi ai Celui Prea Înalt”. În rugăciunea Tatăl nostru, El ne învață
să ne adresăm lui cu apelativul ,,Tată”. Așadar, Mântuitorul Însuși ne
certifica această calitate de ,,fii” ai lui Dumnezeu. ,,Cina” este împărăția
Lui. ,,Fii adoptivi” ai lui Dumnezeu au uitat, în mare măsură de invitația
Împăratului.
Duminică de duminică
și sărbătoare de sărbătoare Împăratul ne cheamă, prin clopotele bisericilor, să
venim la Sfânta Liturghie, să ne spovedim, să ne împărtășim, să ne bucurăm de
rugăciunea comună săvârșită de preot și ceilalți credincioși participanți. Câți
dintre noi dăm curs chemări? Multe biserici unt goale sau aproape goale; în
schimb, cârciumile, barurile, discotecile, cluburile și alte asemenea locuri
unde diavolul este la el acasă sunt arhipline de dimineața până noaptea târziu.
Ne cheamă Biserica să unim rugăciunea noastră cu postul. Sunt rânduite zile și
perioade de post mai aspru și mai ușor. Câți dintre noi ținem aceste posturi?
Observați numai debandada din Postul Crăciunului! Câte pomeni de porci nu se
fac! Câte festivaluri și expoziții cu tot felul de preparate culinare, câte
zaiafeturi nu se organizează în postul acesta. Nici celelalte nu sunt scutite
de asemenea monstruozități. Chiar în Postul Sfintelor Paști sunt creștini
botezați în numele Sfintei Treimi, care fac nunți și botezuri, zile de naștere
și zile onomastice, majorate și altele asemenea cu o ușurință îngrijorătoare,
fără frică de Dumnezeu și fără rușine de oameni. Ne dăruiește Dumnezeu copii.
Demult aducea barza 10-15 la o casă; astăzi când e musai să vină cu mercedesul,
vine doar câte unul-doi! Unde sunt ceilalți? Răspunsul e unul: la tomberon și
la canal. Câți se mai închină, câți mai spun o rugăciune la începutul și la
sfârșitul lucrului, la drum, la masă, în orice împrejurare în care se simte
nevoia de ajutorul lui Dumnezeu? Mai degrabă calculăm câți bani avem în pungă
ca să mituim, să cumpărăm, să înșelăm societatea, pe Dumnezeu! Am găsit bătrâni
cu un picior în groapă, care nu știau să se închine! Câți dintre creștinii
noștri își păzesc gura de vorbe murdare, de înjurături, de drăcuituri. Unii
chiar dăruiesc celui necurat tot ce știu ei că există în cer și pe pământ. Până
și pe Dumnezeu Îl fac ,,cadou” diavolului. Te cutremuri, nu alta. Sunt rânduite
zile de sărbătoare. Câți dintre noi respectăm aceste zile. Cele mai intense
activități atunci le desfășurăm, chiar dacă în restul timpului tragem mâța de
coadă. Atunci e sporul, în duminici și sărbători! Ne-a poruncit Dumnezeu să ne
respectăm părinții! Câți bătrâni sunt părăsiți, bolnavi și neputincioși, care
așteaptă de ani de zile de la copilașii lor măcar o cană cu apă! Câți bătrâni
nu sunt abandonați prin orfelinate, în timp ce copii lor sunt prosperi oameni
de afaceri, proprietari de vile cu zeci de camere! Câți bătrâni nu sunt bătuți
și alungați din casă de proprii lor copii!
Ne-a poruncit Dumnezeu
să nu ucidem. Din păcate, ucidem pruncul în pântecele mamei, ucidem pe semenii
noștri prin introducerea în alimente și băuturi a tot felul de chimicale
provocatoare de boli și de moarte, ucidem pe semenii noștri cu vorbele noastre,
cu ura noastră, cu invidia noastră și de multe ori cu arma noastră. Câte
jafuri, câte violuri, câte crime săvârșite de creștini de-ai noștri contra
fraților creștini nu se petrec zi de zi. Urmăriți programele de televiziune și
veți afla de o mică parte din ele! Ne-a poruncit Dumnezeu să nu desfrânăm.
Dumnezeule sfinte! Niciodată nu a fost atâta dezmăț în Europa noastră creștină.
Mai mult de jumătate din țările bătrânului continent creștin au ridicat la rang
de lege căsătoria dintre persoane de același sex. Acum aud că în țările nordice
s-ar fi legalizat chiar legăturile sexuale cu copii, cu oameni morți! Familia
așa cum a lăsat-o Dumnezeu e amenințată cu destrămarea și cu pieirea. Altfel de
familii întemeiază creștinii veacului
acesta! Ne-a poruncit Dumnezeu să nu jurăm strâmb! Din păcate, minciuna a ajuns
la ea acasă. Relațiile dintre creștini sunt subminate de minciună și
neîncredere; adevărul e pasăre rară, pe cale de dispariție. Minciuna și
falsitatea tronează de cele mai multe ori în relațiile familiale, sociale.
Oameni de toate categoriile sociale se fălesc câte minciuni mai pot să debiteze
ca să-și păcălească semenii. Uitați-vă în campaniile electorale câte minciuni spun
candidații, doar-doar vă vor înșela să le dați votul, De îndată ce-și văd visul
cu ochii, uită tot ce-au promis. Sunt doldora dosarele prin judecătorii și
tribunale de declarații mincinoase, de acte false. În baza acestora se
hotărăște soarta unor oameni! Ne-a poruncit Dumnezeu să nu poftim nimic din
cele ce sunt ale aproapelui nostru! Din păcate, începând cu copilul de la
grădiniță și până la bătrân întâlnim păcatul acesta cu formele lui cele mai
aberante. Poftește ,,grădinarul” creioanele colorate ale colegului său;
poftește elevul notele și premiile colegului, poftește tânărul prietena sau
soția prietenului, poftește adultul funcția și averea semenului, poftește
bătrânul copiii și situația fericită a prietenului său, ba chiar și cavoul de se poate!
Dumnezeu ne cheamă la
mântuire, la rai, ne cheamă să ne dea împărăția Lui, pe care ne-a pregătit-o!
Noi, creștinii cu numele, suntem prea ocupați cu împărățiile pământului și cu
bunătățile și plăcerile acestuia și nu ne mai interesează cele pregătite de Dumnezeu
dincolo. E îndreptățit Împăratul să se mânie pe prietenii, rudele și
fiii Săi nerecunoscători și nesimțitori? Este!
Cheamă mânios pe
cerșetori, pe schilozi, pe orbi și șchiopi și pe cei de pe la marginile
drumului la cina Sa. Nu cumva convoaiele de imigranți asiatici, care au năvălit
în Europa noastră în ultimii ani sunt tocmai acei amărâți chemați de Dumnezeu
la cină? Ei nu sunt creștini, dar păstrează cu sfințenie niște reguli
moral-religioase foarte rigide. Pe acestea nu le încalcă, de ar fi să-și dea
viața pentru ele. Ei nu-și bat joc de numele lui Dumnezeu; nu practică avortul.
Câți copii le dă Dumnezeu, pe toți îi primesc cu bucurie în casele lor,
indiferent cât de săraci ar fi. Astăzi suntem uimiți, când aflăm că are câte
unul din acești imigranți și peste douăzeci de copii! La ei nu se pomenește de
adulter, de incest, de destrăbălare ca la noi. Femeia nu are voie să-și arate
fața decât soțului său, pentru ceilalți o ține acoperită cu burca. O femeie
care ar fi descoperită că întreține relații în afara familiei sale este ucisă
cu pietre de comunitate, la fel o fată copilită. Hoția la ei e pedepsită cu
tăierea mâinilor, a picioarelor și alte pedepse la fel de înfiorătoare. De
teama pedepselor sau în virtutea unor concepții moral-religioase înalte, păcatul
nu-și face loc cu atâta ușurință în aceste comunități. Atentatele teroriste
care înspăimântă omenirea au motivația lor în mentalitatea acestor oameni. Ei
socotesc că astfel luptă împotriva păcatului, împotriva celor ce practică
asemenea destrăbălări.
Ușor-ușor, locurile de la Cina
Împăratului se completează cu cei de alte religii, care nu uită de Dumnezeu
și-I împlinesc poruncile așa cum știu ei. În timpul acesta, creștinii noștri
benchetuiesc în birturi și în locuri de dezmăț, pregătindu-se astfel pentru
împărăția celui întunecat.
Să ne ferească
Dumnezeu de mânia Lui și să ne ajute să ne trezim cât mai este vreme!
*
Meditații istorice. Mircea Eliade are, în Căderea în istorie(1952) câteva fragmente, care, puse cap la cap,
pot constitui cel mai scurt tratat de istorie a românilor. Înțelegi totul,
surprinzător, din două pagini. Cu condiția să fii de acord cu viziunea despre
istorie a autorului. Cu prilejul zilei de 1 Decembrie le redăm mai jos:
„Noi, ROMÂNII, nu avem
niciun motiv să idolatrizăm Istoria. Printre neamurile fără noroc, ne numărăm
în frunte. Cu ce am idolatriza, noi,
românii, Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din
lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Ca să
supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte
neamuri să cucerească pământul. Nicolae Iorga spunea că nenorocul ni se trage
de la Alexandru Macedon: în loc să-și ridice privirile spre miază-noapte și să
unească toate neamurile tracice într-un mare imperiu, Alexandru s-a lăsat atras
în orbita civilizației mediteraneene și, ajuns la culmea puterii, s-a îndreptat
spre Asia.
Cu o mie de ani în urmă, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvânt o catastrofă de incalculabile consecințe pentru istoria românilor: slavii au ocupat Peninsula Balcanică și s-au întins până la Adriatica. Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge și atâta nenoroc datorită în primul rând incapacității Occidentului de a vedea dincotro vine primejdia. Pe noi, timp de cinci secole, ne-a scos din istorie victoria Imperiului Otoman; și această victorie se datorează neputinței occidentalilor de a se uni împotriva unui dușman comun. Istoria se făcea în Apus; fără noi, datorită și sângelui nostru. Occidentalii nu stăteau nici ei cu mâinile în sân, ci se luptau; dar se luptau între ei. Evident, lupta aceasta între frați, veri și cumnați, nu putea avea aceeași sângeroasă intensitate ca, prin părțile noastre, lupta cu turcii și tătarii. Se ardeau orașele în apus, dar parcă tot mai rămânea ceva. Occidentul e bogat în ruine și toate sunt istorice. La noi, nu rămânea nimic, nici o urmă. Încă din timpul năvălirilor barbare, oamenii învățaseră cum să-și ardă satele și să le refacă primăvara următoare. În timpul acesta, la o mie, două de kilometri spre Apus, se înălțau catedralele, se îmbogățeau castelele, se înfrumusețau mânăstirile și oamenii aveau prilejul, măcar la răstimpuri, să citească pe sfinți, pe teologi și pe poeți, să înțeleagă că sunt oameni și să se bucure că trăiesc omenește – iar nu ca fiarele sălbatice, prin munți, prin păduri, ca strămoșii noștri, care nu aveau altă vină decât aceea de a se fi născut în calea răutăților. Românii nu au sabotat istoria. Au înfruntat-o și i-au rezistat din toate puterile lor”
Cu o mie de ani în urmă, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvânt o catastrofă de incalculabile consecințe pentru istoria românilor: slavii au ocupat Peninsula Balcanică și s-au întins până la Adriatica. Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge și atâta nenoroc datorită în primul rând incapacității Occidentului de a vedea dincotro vine primejdia. Pe noi, timp de cinci secole, ne-a scos din istorie victoria Imperiului Otoman; și această victorie se datorează neputinței occidentalilor de a se uni împotriva unui dușman comun. Istoria se făcea în Apus; fără noi, datorită și sângelui nostru. Occidentalii nu stăteau nici ei cu mâinile în sân, ci se luptau; dar se luptau între ei. Evident, lupta aceasta între frați, veri și cumnați, nu putea avea aceeași sângeroasă intensitate ca, prin părțile noastre, lupta cu turcii și tătarii. Se ardeau orașele în apus, dar parcă tot mai rămânea ceva. Occidentul e bogat în ruine și toate sunt istorice. La noi, nu rămânea nimic, nici o urmă. Încă din timpul năvălirilor barbare, oamenii învățaseră cum să-și ardă satele și să le refacă primăvara următoare. În timpul acesta, la o mie, două de kilometri spre Apus, se înălțau catedralele, se îmbogățeau castelele, se înfrumusețau mânăstirile și oamenii aveau prilejul, măcar la răstimpuri, să citească pe sfinți, pe teologi și pe poeți, să înțeleagă că sunt oameni și să se bucure că trăiesc omenește – iar nu ca fiarele sălbatice, prin munți, prin păduri, ca strămoșii noștri, care nu aveau altă vină decât aceea de a se fi născut în calea răutăților. Românii nu au sabotat istoria. Au înfruntat-o și i-au rezistat din toate puterile lor”
*
Contribuția de cult. La data de 30 nov., când încheiem anul
financiar, situația contribuției de cult pentru anul 2017 se prezintă astfel:
în Bârda au achitat 96,10% din
familii; în Malovăț au achitat 94,24%; la nivel de parohie au achitat 94,81%. Este un procent excepțional.
Precizăm că-n parohia noastră contribuția de cult este la aprecierea
enoriașilor, după principiul: fiecare
dacă vrea și cât vrea. Indiferent dacă a achitat ceva sau nu pentru
contribuția de cult, serviciile religioase sunt gratuite și preotul stă la
dispoziția tuturor, fără deosebire.
Anul acesta, cea mai
mică contribuție de cult a fost de 5
lei. Dintre fruntași menționăm:
a.Malovăț. I. Cioabă
Dumitru: 765 lei; II. Crumpei Sever: 400 lei; III. Căprioru
Marius-Emanoil: 255 lei; IV. Crăciunescu Florin: 251 lei; V.
Manolea Elisabeta: 230 lei; VI. Ionașcu Maria: 220 lei; VII.
Popescu Mihai: 215 lei; VIII. Bobiț Gheorghe, Înv. Michescu Ion: câte
210 lei; IX. Coman Vasile: 175 lei; X. Paicu Măriuța, Oproiu
Petre, Surugiu Mihai(ex-primarul): câte 170 lei; XI. Tărăbâc Grigore,
Crumpei Gheorghe: câte 160 lei; XII. Surugiu Eugenia: 157 lei; XIII.
Borugă Ion, Tănase-Osiac Dumitru: câte 155 lei; XIV. Coman Constantin,
Pirici Constantin, Ungureanu Gheorghe, Ciolacu-Hotăranu Claudiu, Pau Claudiu,
Meilă Nicolae, Michescu I. Ion(primarul), Popescu Goriță: câte 150 lei; XV.
Crăciunescu Tică, Munteanu Alexandra: câte 140 lei; XVI. Paicu Sabina,
Meilă Petre: câte 130 lei; XVII. Vasilescu Petre, Meilă Pantelie: câte
125 lei; XVIII. Vișan Sevastița, Crașoveanu Valeriu: câte 121 lei; XIX.
Cernea Mihăiță, Ungureanu Constantin, Manolea Nicolae, Pereanu Viorel, Băleanu
Ioana Nistor Petre, Glavan Pompiliu: câte 120 lei; XX. Căprioru
Gheorghe, Ionașcu Ștefan, Răchiunoiu Grigore, Glavan Constantin, Teșilă
Elisabeta: câte 115 lei; XXI. Coman Elena: 114 lei; XXII.
Iorgovan Viorel, Voican Petre, Bazavan Dumitru, Popescu Dumitru, Paicu Domnica,
Popescu Marga, Dima Vasile, Dragotă Nicolița, Paicu Nicolae: câte 110 lei; XXIII.
Bucică Bebe: 107 lei; XXIV. Băleanu Petre, Munteanu Dumitru, Popescu
Angelu, Crumpei Vasile, Orodan Aneta, Paicu Daniel, Lupșa Dumitru, Baltac Guța,
Baltac Lida: câte 105 lei; XXV. Bondoc Eugenia, Boncioc Dumitru: câte
102 lei; XXVI. Manolea Grigore, Boncioc Elena, Surugiu I. Ion(Brutarul),
Bobiț Claudiu, Boncioc Liviu, Bazavan Claudiu, Mănescu Ion, Ungureanu Dumitru,
Iordache Mihai, Almichi Constantin, Drăchici Ionuț-Alexandru, Ghilerdea
Sevastian, Filip Elisabeta, Cojocariu Titu, Meilă Costel(I), Baltac Alexandru,
Almichi Ion, Bazavan Gheorghe(Ieleșnic), Borugă Mihai, Ciurel D. Dumitru,
Mănescu Constantin, Ilinca Alexandru, Mănescu C. Vasile, Minune Ion, Paicu
Angelu, Munteanu Puiu: câte 100 lei; XXVII. Popescu D. Ion: 90 lei; XXVIII.
Tărăbâc Angela: 86 lei; XXIX. Papa Vergina: 85 lei; XXX. Statache
Cornel: 81 lei; XXXI. Meilă Iancu, Mănescu Elena, Cioban Doru, Oprișan
Elena, Ciolacu Dumitru, Mănescu V. Vasile: câte 80 lei; XXXII. Ciobanu
Ilie, Blejdea Gheorghe, Ciută Romulus, Trocan Ion: câte 75 lei; XXXIII.
Popescu V. Constantin, Cioabă Constantin: câte 72 lei; XXXIV. Popescu V.
Ion: 71 lei; XXXV. Jianu Stela,
Popescu Nete, Nistor Ion, Ștefu Constantin(I), Pereanu Constantin, Guran Aurel,
Ungureanu Florin, Săftoiu L. Liviu, Munteanu Iorgu, Haidamac Miroana: câte 70
lei; XXXVI. Pera Aurica: 66 lei; XXXVII. Coman Dumitru, Pau
Olimpia, Voican Ion, Ionașcu Lucreția, Bazavan Marin, Chilom Dan, Ștefu
Gheorghe, Mănescu Valeria, Giurescu Lucreția, Badea Ion, Sava Ion, Surugiu Gh.
Mihai, Borcilă Vasile, Cioabă Iona: câte 65 lei; XXXVIII. Mateescu
Liviu: 64 lei; XXXIX. Borugă Ștefan, Surugiu Ionel: câte 63 lei; XL.
Săftoiu Liviu: 62 lei; XLI. Guran Constantin: 61 lei; XLII. Vișan Valeria, Marina Sofia,
Berneanu Alexandru, Stroie Sever, Borcilă Nuța, Popescu Elena, Colibășanu
Dumitru, Pera Aurel, Curea Constantin, Oprișan Stela, Tărăbâc Lucian, Bondoc
Alexandru, Ștefan Stanciu, Badea Nicolae, Cotea Nicu, Baltac Ion, Paicu Elena,
Hurduc Pantelie, Badea Marius, Tătucu Marius, Belega Gheorghe, Ciurel Florin:
câte 60 lei; XLIII. Ciobanu Dumitru, Meilă Emil, Pătrulescu Alin: câte
57 lei; XLIV. Micu Valeriu, Mateescu Mihai, Căprioru Elena, Tărăbâc
Gheorghița, Popescu V. Vasile, Lupșa Valeriu, Ștefu Ion, Surugiu N. Ion,
Chiriță Toni, Surugiu Gheorghe, Ică-Căprioru Gheorghe, Vișan Sevastian, Bogdan
Silvia, Cosma Victor, Baltac Gheorghe, Surugiu Onel, Munteanu Iancu-Sorin, Pană
Viorel, Bora Ion, Ciurel Valentin: câte 55 lei; XLV. Crăciunescu A.
Gheorghe, Meilă Dumitru: câte 54 lei; XLVI. Guțescu Elena: 53 lei; XLVII.
Vișan Gh. Ion, Oproiu Vasile, Bondoc-Ionașcu Gheorghe, Geaucă Aristide: câte 52
lei; XLVIII. Borcilă Ștefan: 51 lei; XLIX. Mănescu Angela,
Ungureanu Mircea, Omir Sevastian, Glavan Ion, Michescu Ion(II), Popescu Mirela,
Ciobanu Alexandra, Mănescu Iulius, Popescu Valentin, Bazavan
Gheorghe(ex-primarul), Iordache Gheorghe, Popescu Gheorghe, Popescu Gh.
Gheorghe, Mangu Constantin, Tărăbâc Ion, Minoniu Zoia, Ciurel A. Dumitru,
Crașovanu V. Valeriu, Hurduc Romeo, Cojocariu Ilie, Tărăbâc Virgil, Căprioru
Petre, Tărăbâc Bebe, Coman Sevastița, Odoleanu Valeriu, Nistor Elena, Mladin
Paul, Nistor Vasile, Bazavan Jana, Tănase Stela, Mica Dorinel, Baltac Petre,
Hadarig Mircea, Oprișan Sever, Bondoc Anton, Pătrulescu Petre, Iorgovan
Constantin, Mazilu Paraschiva: câte 50
lei;
b. Bârda. I. Coman Elena: 265 lei; II.
Horodnic Tudor: 250 lei; III. Popescu Valeria: 240 lei; IV.
Botoșan Dumitru: 230 lei; V. Dragomir Virginia, Mihăescu Nicolae: câte
200 lei; VI. Ivașcu Vasile: 160 lei; VII. Șonea Floarea: 157 lei;
VIII. Dragomir Nicolae, Gârbovan Nicolina: câte 150 lei; IX.
Rolea Pantelie: 130 lei; X. Dragomir Gheorghe, Mema Ion: câte 120 lei; XI.
Rolea Ion: 115 lei; XII. Cimpoieru Viorel: 112 lei: XIII.
Dragomir Bădiță, Butoi Ion, Turlacu Gheorghe, Luca Nica, Drăghia Tudor, Bobocea
Savu, Gârbovan Ion: câte 110 lei; XIV. Stănciulescu Florin: 108
lei; XV. Sfetcu Bebe: 107 lei; XVI.
Anghel Domnica, Ivașcu Ion: câte 105 lei; XVII. Pavel Eugenia, Pr.
Stănciulescu Alexandru, Mema Elena, Curea Gigi, Gheran Pantelie, Luca I. Ion,
Sfetcu George, Ene-Mihăescu Constantin-Doru, Sfetcu Sorin, Sfetcu N. Aurel,
Mucioniu Ion: câte 100 lei; XVIII. Motreanu Elena: 90 lei; XIX.
Anghel Nicolae, Stănciulescu Ion: câte 80 lei; XX. Luca C. Maria: 72
lei; XXI. Dăescu Virgil, Ploștinaru Ionel, Pâlșu Gheorghe, Luca D.
Maria, Luca Alexandru, Gheran Paraschiva, Rolea Constantin(I): câte 70 lei; XXII.
Luca D. Maria: 64 lei; XXIII. Motreanu Ilie, Botoșan Elena, Curea
Gheorghița, Cimpoieru Tănase, Malescu Gheorghe, Luca Aristița, Luca Constantin,
Banciu Ionel, Rolea George, Curea Anica, Mema
Margareta, Mema Ștefan, Mema Gheorghe: câte 60 lei; XXIV. Volintiru Ana:
56 lei; XXV. Curea Viorel, Curea Cristi, Luca Gheorghița, Curea Dora,
Fugașin Aurel, Curea Ghiță, Luca Jana, Luca Angelica, Luca Marin, Duțoniu
Gheorghe: câte 55 lei; XXVI. Fruntelată Mihăiță: 53 lei; XXVII.
Boroancă Ilie, Luca Sandală, Duțoniu Valentin, Mema Ileana, Stănciulescu
Ștefan: câte 52 lei; XXVIII. Zaharescu Maria: 51 lei; XXIX.
Mogonea Ion, Curea Maria, Roată Benonică, Curea Petre, Luca Gheorghe, Leitan
Gica, Gârjoabă Pompilia, Luca Gica,
Avram Polina, Luca Radu-Vasile, Stănciulescu Maria, Stănciulescu Petre,
Lasculescu Ana, Sfetcu Doru, Sfetcu A. Aurel, Rolea A. Aurel, Cola Emilia,
Gheran Nicolița, Bufan Dumitru, Rolea Marina, Sfetcu Dumitru, Stoichină
Dumitru, Mema Șt. Constantin, Tănase Maria, Avram Dumitru: câte 50 lei;
Mulțumim cordial
tuturor enoriașilor parohiei noastre, care au contribuit cu cât de puțin la
susținerea parohiei noastre. Dumnezeu să le răsplătească jertfa!
*
De la 1 dec. am început
să primim contribuția de cult pentru 2018. De la aceeași dată până în prezent
am primit mai multe ajutoare și donații de la credincioși din afara parohiei,
astfel:
1. Fii ai satului Malovăț: Pleșan Valeria(Tr. Severin): 200 lei; Bogdan Gheorghe Gabriel (Germania),
Albulescu Maria(Tr. Severin), Butoi Denisa(Londra), Săvescu
Aurelia(Tr. Severin): câte 100 lei; Popescu N. Mihai(Tr. Severin): 92
lei; Munteanu Gheorghe (Tr. Severin): 60 lei;
2. Fii ai satului Bârda: Prof. Virgil Sfetcu(București): 300
lei; Rochian Tudor(Tr. Severin): 200 lei; Avram Adriana(Tr.
Severin): 182 lei; Trocan Pantelie(Tr. Severin): 150 lei; Ing. Zăuleț
Aurica(Tr. Severin), Prof. Iacov Raluca(Tr. Severin), Popescu
Dan(Tr. Severin), Dragomir Ion(Tr. Severin), Arhire Lili(Tr.
Severin), Ile Teodor(Sânicolaul Mic-AR), Mema Mariana(Tr. Severin)
și Bălu Constantin(Tr. Severin): câte 100 lei; Rolea Gh. Aurel(Schela
Cladovei - MH), Rolea Titu(Schela Cladovei-MH), Ivașcu Ionuț(Tr.
Severin), Stănciulescu Mihăiță(Franța), Chircu Ramona(Tr.
Severin), Stanomirescu Emilia(Timișoara), Duțoniu Valentina (Tr.
Severin), Luca Miuța(Tr. Severin), Botea Constantin(Șimian-MH),
Rolea Ileana (Tr. Severin), Buțan
Andrei(Tr. Severin), Stănciulescu Gheorghe(Tr. Severin): câte
50 lei;
3. Credincioși
din afara parohiei: Dl. Prof. Univ. Dr. Mircea - Ioan Popa(București):
300 lei; Dl. Ovidiu Mitran-De Cindy(Zoersel - Belgia): 227 lei;
D-na Mehedințu Elena(Brașov): 170 lei; D-na Farm. Golea Nicoleta(Tr.
Severin): 120 lei; D-na Roman Carmen(Tr. Severin) și Dl. Mocănașu
Oprea(Tr. Severin): câte 100 lei;
D-na Nicolae Victoria(Tr. Severin): 60 lei; Familia Ciurel (Tr.
Severin), D-na Suciu Aurelia(Cluj-Napoca): câte 50 lei;
|
Dumnezeu să le răsplătească
tuturor!
*
Începând de la 1 dec. am distribuit
cartea Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I, în special
credincioșilor din afara parohiei, din țară și din străinătate, care ne-au
ajutat parohia în perioada 1 dec. 2016-30 nov. 2017 cu cel puțin 50 lei.
Până la închiderea acestei ediții s-au distribuit deja 115 exemplare. Avem
pentru toate familiile din parohiei. Numai cine nu vrea nu ia.
*
În ședința din 3 dec., Consiliul
Parohial al parohiei noastre a hotărât să acordăm câteva ajutoare bănești unor persoane și
familii cu situații economice mai grele, astfel: Pau Dumitru din
Malovăț, pentru copil; Badea Leontina din Malovăţ, pentru nepot; Ștefu
Constantin din Malovăț, pentru copil; Căprioru Ion din Malovăţ; Cioabă
Constantin din Malovăț, pentru mătușă; Borcilă Elena din Malovăț, pentru
nepoți; Răulescu Eleonora din Bârda și Orodan Dumitru-Claudiu din
Malovăț. Preotul a fost însărcinat să trimită cu mandat poștal fiecărui enoriaș
dintre cei menționați câte 100 lei. Atâta s-a putut!
*
Publicații. În
această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale,
astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 361, în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 2017, 10 dec., ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
1 Decembrie – coroana unui ideal, în
,,Omniscop”, Craiova, 14 dec., ediție
on-line(http://www.omniscop.ro);
,,Scrisoare
pastorală”-362, în
,,Observatorul”, Toronto(Canada), 10 dec. 2017, ediție și on-line(http://www.observatorul.com).
Parohia noastră a mai
publicat o tranșă din cartea preotului Dvs., Amintiri despre titani, fiindcă cererea e mare.
*
Concert
de colinde. La inițiativa Domnului
Primar Ing. Ion Michescu, am solicitat Prea
Sfințitului Episcop Nicodim să aprobe deplasarea Corului Kinonia al episcopiei ca să susțină un concert de colinde
în parohia noastră. Prea Sfințitul a primit cu bucurie această solicitare și,
cu toate că în luna decembrie corul avea un program foarte încărcat, s-a găsit
posibilitatea să fie repartizată seara de 12 decembrie pentru Parohia Malovăț.
Au fost tipărite afișe personalizate și s-au răspândit prin satele comunei
Malovăț. În seara programată, corul s-a prezentat cu 25 de membrii, la care s-a
adăugat personalul auxiliar. Din păcate, prezența enoriașilor noștri nu a fost
pe măsura așteptărilor. Noroc cu Doamna
Director Monica Colibășanu, care a mobilizat elevii de la școală și i-a
adus, completând astfel golurile în biserică. O oră și jumătate corul Kinonia
ne-a oferit celor prezenți momente de adevărată artă și înălțare sufletească.
Concertul a fost filmat pentru Televiziunea Trinitas a Patriarhiei Române și
pentru Televiziunea Tele 2 din Tr. Severin. Pentru coriști și pentru toți cei
prezenți parohia a adus 600 pâini, iar Domnul Primar 300 mere. Parohia a mai
oferit fiecărui corist câte un exemplar din cartea Pr. Prof. Alexie Buzera, Toată suflarea să laude pe Domnul… și
câte un exemplar din proaspătul volum Folclor
din Mehedinți. Sperăm să le fie de folos. Compătimim pe enoriașii noștri,
care nu au fost prezenți la acest concert de zile mari.
Mulțumim cordial Prea
Sfințitului Episcop Nicodim pentru aprobare și coriștilor conduși de
părintele Pr. Iulian Pruiu pentru
efortul depus. Sperăm să nu fie unicul moment de acest gen pentru parohia
noastră:
*
Emisiuni.
În seara zilei de 13 dec., între orele 21-23, preotul Dvs. împreună cu Părintele Pr. Stelian Zoican au susținut
o emisiune la Televiziunea ,,Galaxi” din Tr. Severin. S-a discutat despre
folclorul românesc, cu precădere despre colinde. Părintele Stelică Zoican a
exemplificat anumite pasaje din emisiune cu recitaluri din fluier, mai cu seamă
că i-a apărut recent cel de-al patrulea CD cu cântece și jocuri mehedințene. A fost o emisiune
reușită.
*
Cerc pedagogic. Vineri, 8 dec., la Liceul Pedagogic din Tr.
Severin s-a desfășurat cercul pedagogic de pe acest semestru pentru
învățământul liceal din Mehedinți. Preotul Dvs.
a fost solicitat să comenteze și să aprecieze prestația profesoarei
titulare de la acel liceu.
*
Zâmbete. ☺ Pe hoții mărunți
îi trimitem la închisoare, pe cei mari îi numim în funcții politice (Esop); ☺Un
popor care-și alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este
victimă, ci complice(George Orwell); ☺Dacă votul nostru ar putea schimba
ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm(Mark Twain); ☺Ce oameni excepționali trec pe lângă
noi, anonimi, iar noi admirăm prostește atâția neghiobi, numai pentru că au
vorbit de ei presa și opinia publică!(Mircea Eliade); ☺Este foarte
periculos să fii sincer, în condițiile în care nu ești prost(George Bernard
Shaw); ☺Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă
milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se
împiedică pentru zeci de ani înainte, viitorul ei(M. Eminescu).
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele programate au fost spovediți și
împărtășiți, la biserică sau acasă, 5+28+53=86 credincioși.
*
Înmormântări. În ziua de 7 dec. am oficiat slujba
înmormântării pentru Borcilă Gheorghe(89
ani) din Malovăț, iar în ziua de 10 dec. pentru Stoichină Gheorghița(79 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte!
*
Program. În cursul
lunii ianuarie avem următorul program de slujbe: 1 Ian.(pomeniri, dimineața, la Bârda;
slujbă la Malovăț); 2 Ian. (colindul cu Botezul în Bârda); 3, 4, 5 Ian.
(colindul cu Botezul în Malovăț); 6 Ian. (Bârda, ora 8, Malovăț, ora 10);
7 Ian. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12.30); 13 Ian. (Bârda-Malovăț);
14 Ian. (Malovăț); 16 Ian.
(pomeniri la Malovăț, la ora 11.30; pomeniri la Bârda, la ora 12); 17(pomeniri,
la Malovăț, la ora 9); 20 Ian. (Bârda-Malovăț); 21 Ian. (Bârda); 25
Ian. (Bârda-Malovăț); 27 Ian. (Bârda-Malovăț); 28 Ian.(Malovăț);
30 Ian.(pomeniri, dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa
de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.
Sfintele Sărbători să le
petreceți cu sănătate, pace și bucurii!
La mulți ani!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu