TRĂDĂRI din istoria României
20 ani de la una
dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României: Tratatul cu Ucraina. Cum au
fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui
Silviu Brucan
În urmă cu 20 ani, pe 3 mai 1997, are loc
la Kiev
semnarea tratatului cu privire la "relațiile de bună vecinatate și
cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor
două țări. Au urmat apoi cei doi președinți, care au semnat tratatul la Neptun
la 2 iunie 1997, iar la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a
acestui tratat.
La data votării acestui act, președintele
Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, președinte al
României – Emil Constantinescu.
Prin acest tratat, România recunoștea
dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești
integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.
Semnarea tratatului a fost una dintre
condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.
"În 1997, pentru prima dată de la
constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului
național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub
presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu
a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, spune academicianul Florin
Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu
Ucraina, scris de Tiberiu Tudor, scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999,
imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.
Iată un fragment din carte. Sursa: Ziaristi Online. Autorul
îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia
tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să
semneze.
„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc
reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene
participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își
permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei
Teitoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte
Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea
sacrificiu privește întregul neam românesc”.
Despre aceste „discuții” lansate atunci,
presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune
PRO TV, nu s-a pronunțat. Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs
într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai
recunosc. Iar actanții, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare
națională, Petre Roman și Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica
românească. Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu
Brucan, „ideologul”, prin intermediul PRO TV, au acționat cei doi oameni de
stat, Petre Roman și Adrian Severin. Iar președintele Emil Constantinescu a
semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe
care astăzi nu o recunoaște”.
În Ucraina sunt înregistrați oficial
peste 400.000 de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în
regiunea Odessa,
în Basarabia de Sud.
Când își poate
înceta valabilitatea acest tratat
Conform Articolului 27, „Prezentul Tratat
se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe
perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va
încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel
puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.
Deși fostul președinte Traian Băsescu a
criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul
mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor
Tratatului, dar nu a făcut-o.
Sursa: Prof.
Valentina Lupu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu