POETUL E CEL CARE DĂRUIEŞTE CULORI

DULCE DOINĂ MINUNE

Motto:

"POETUL E CEL CARE DĂRUIEŞTE:

LUMINAT ŞI CURAT-AUR CENUŞIU STRECURAT,

DĂRUIEŞTE CULORI DE NELINIŞTE,

FĂRĂ SĂ AŞTEPTE SĂ FIE RECOMPESAT".

Lucian Blaga are petec de cer în fântână,

Dar eu, mie mi suficient să am caracter,

Cristos-Patrie Limba Română cu îndemână

Şi cu echilibru de templu eliberării sub cer,

În dorința-drept la iubire din înviere să nu pier,

Deşi multora, chiar aiasta li peste fire, peste mână,

Cu toate, că-i hai să dăm mână cu mână,

Că frații din mioriticii Carpați trăiesc fără asemănare,

Ca adevărați frați responsabilizați de dulce doină-lumină

Ce-nfloare roadă în grădină: pace şi pâine să lumine înmulțită-n har-drept la veşnicie,

înmulțită cu har dar din dar de cugetare adâncă pe luncă şi-n hotar,

Doina-lumină minune Grigorescu s-o urce-n car, ca s-adune ce-i de semănat şi de secerat în Rai

Pe picior Dan căpitan de plai,

Pe la noi "pace şi război" netrăindu-se-n van

Întru răsărit de soare, iubire-binecuvântare candidând la fericire

(Scriu aiasta şi dobălesc, dau de ştire:

Scrisul mi prețul pentru a evada-n nemurire).

Pavel Rătundeanu-Ferghete

BINECUVÂNTARE ROMÂNIA MARE

Lui Dora Pascu

MOTTO:"În țara cuvintelor

Ai rostul lor:

Dragoste şi dor

La curți de dragoste şi dor."

Dacă te doare la cap, te legi,

De ce nu înțelegi, degeaba să nu alergi

Bătând câmpii pe câmpii cu floricele, miei zgâiți-zglobii şi copiii-

Adevăr duh de Luceafăr şi văzduh de crud de iarbă şi foe verde de măr

Viață-conştiință şi ştiință de cale

Cu "De-ale carnavalului" -Caragiale

Şi cai verzi spierieți sărind pe pereți, că bal mascat îți trebuie ție-

Patrie Limba română şi un doi la geografie?

De ce nu înțelegi ecuația să deslegi-busuiocul să-l dregi?

Dacă nu te doare capul, nu te complici, nu te legi,

Că printre legi şi "ne-legi" sunt băieți deştepți şi făr-de-legi, tocmeală

(Fuşăreala, lucru de mântuială, linguşala,

Nu te ridică în şcoala de dincolo de şcoală

De pe orizontală pe verticală cu colonă vertrebală),

Dar ce mai, că tu vii prin vii de unde vii pentru ce vii

Punând ceva la socoteală cu una la mână de ținut minte, pâine fierbinte,

Să mă flatezi zi de zi, că doar tu te capacitezi să candidezi

Iubire la fericire, cu drept la înviere întru răsărit de soare: cu principii de Biblii,

Cu privelişti: cu floricele culese de pe câmpii de copiii,

Făcându-şi jucării, bucurii, ca meii zglobii pe şesuri cu râturi pe munți, pe dealuri şi câmpii,

Eccetera, eccetera, că n-am la mine "Stradivarus", cetera:

Sare şi piper de caracter sub cer vroind din ambiție să mă faci "neve", să pier,

Din reuşitul cenaclu poetic Schenk a lui maiestru Christian,

cenaclu al tuturor, al nostru ori e Dora al vostru,

Deşi maistru Christian W. Schenk,

Un eminiscian, care nu trăieşte în van,

Dându-mi şi mie avânt să-mi duc de pe pământ

Către cer, pe Golgota, cu răspundere crucea

Trecând binecuvântare prin România Mare

Întru răsărit de soare

Cu profunzimi iubiri la înălțimi,

România, țara mea, rotunjindu-se întregită între propriile hotare.

Pavel Rătundeanu-Ferghete

CĂ DULCE DOINĂ MINUNE

Lui Petre prioteasa

La curți de dragoste şi dor

Fără a-ți fi uşor cool, carambol,

Dându-te în calitate de apostol, în spectacol

Responsabilizându-te personal: național raportat la universal cu propriu-ți rol

Şi potrocol de dragoste şi frumusețe de poveste

Cum nu fu şi nici nu este,

Că scrii pur şi simplu demn exemplu cu tandrețe,

Scrii ca-nvățător la curți de dragoste şi dor,

Scrii în slujba aiestui popor, scrii cu dor, cu dulce doină-lumină,

Lumina să nască lumină din lumină pentru lumină să lumiine:

Liturghie-n spice, pace şi pâine

Sub acoperământul Românie de mâine.

PAVEL Rătudeanu-Ferghete

~*~

Nici tu nu l-ai cunoscut pe rege ?

N-am avut cum să-l cunosc pe rege şi nu găsesc,

c-ar fi făcut

ce o făcut Ceauşescu pentru România.