“…vazand ca n-au a alege decat a fi toate libere sau toate ruse, popoarele Europei isi dau mana...”
9 iunie 1848 - Proclamaţia de la
Islaz –
Programul
adoptat de mişcarea revoluţionară din Ţara Românească după citirea sa de către
Ion Heliade Rădulescu. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe
Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamaţiei şi să recunoască guvernul
revoluţionar provizoriu.
“Este vremea
astăzi, când naţionalitatea şi existenţa politică ne sânt tăgăduite, când vedem
că dela 1848 mai cu seamă cuvintele unitate şi naţionalitate sânt în toate
gurile în Europa, simţimentul lor în toate inimile şi au armat toate braţele,
au vărsat atâta sânge în aceşti doi ani din urmă, sânge ce va curge mereu, până
când harta Europei se va preface, staturile întemeiate pe concuistă, pe
călcarea drepturilor naţiilor se vor zdrobi, naţiile se vor reîntregi în
libertatea lor şi sfânta alianţă a popoarelor se va întocmi, astăzi când toată
Europa vede că o nouă năvălire a barbarilor nordului o ameninţă, astăzi când în
faţa acestei primejdii, văzând că n’au a alege decât a fi toate libere sau
toate ruse, popoarele Europei îşi dau mâna ca să înceapă această cruciadă a
libertăţii şi civilizaţiei în contra barbariei, este vremea, zicem, ca şi naţia
română să ridice stindardul lui Mircea, Ştefan şi Mihai, stindardul de viaţă şi
mântuire.
Copleşiţi şi
ameninţaţi astăzi de panslavism, mâine poate şi de pangermanism, noi nu ne
putem mântui fără numai opuindu-le panromânismul.
Panromânismul
dar, trebue să fie astăzi ţinta noastră comună de activitate. Printr’nsul se
completează sinteza noastră revoluţionară.”
Paris, 16
Septemvrie 1850
MERSUL
REVOLUŢIEI IN ISTORIA ROMÂNILOR
NICOLAE BĂLCESCU
“CARTEA
ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI 1928
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia sufletească a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu