George Anca
ANTROPOLOGI PE
MARELE ZID
Orientopoetica
în 3 acte
Lu Cian - Spătarul – Palat și Zid
PERSONAE
Spata (Spătarul Milescu)
Lao Tze
Confucius
Wu Cheng’en
Iezuitul (Ferdinand Verbiest)
Lu Cian (Lucian Blaga)
Za Lo (delegat de pe Zalomit)
E Ric (Eric Sunderland)
Ha Ri (Ion Desiderius Sârbu)
Inchizitor (Pavel Apostol)
Antropologi (din 40 de țări)
Mottouri:
Lao Tze: Cuvintele sincere nu sunt
totdeauna elegante, cuvintele elegante nu sunt totdeauna sincere.
Confucius:: Există trei metode de a deveni înțelept:
Meditația - cea mai nobilă. Imitația -
cea mai simplă. Experiența - cea mai amară
Wu Cheng’en: Sun Wukong și Xuanzang
ating starea de Buddha, Sha Wujing devine un Arhat, calul dragon se face un
Naga
Nicolae Milescu: descrierea așezării, a naturii, a
întinderii împărăției chineze, în afara
zidului cât și înăuntrul lui...
Mhai Eminescu: „Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în
carte a intitulată Tao-te-king (Cărarea pr virtute), era un aprig
protecționist. El nu voia nici import nici export și, dac-ar fi putut aranja
poporul – cel chinezesc, se-nțelege – dupe statul său ideal, nicicând un fir de
grâu chinezesc n-ar fi ieșit din Împărăția Mijlocului, nicicând botină engleză
n-ar fi pătruns în regiunile Fiului Soarelui.”
Lucian Blaga: "Orice aforism al
său (Lao Tze), oricât de potențial ca articulație și înfățișare, cuprinde de
fapt o trăire a sensului cosmic. Aforismul nu e de aceea capricios, arbitrar,
făcut să uimească cu orice preț."
Adrian Maniu:
Cândva, un logofăt de prin meleagul
nostru,
pribeag, biet moldovan surghiunit
A drumeţit răzbătând depărtarea
până la capătul zării depărtatului
răsărit.
Împăraţii găzduindu-mi-l acolo
îl dăruiră cu multe comori mult prea
minunate
Dintre care mai de preţ în nesfârşire
decât laolaltă mândre comorile toate
Fost-a cartea lui, în care însemnat-a
cele
câte în călătoritul chitai a învăţat.
Abstract
Un congres mondial de antropologie
este găzduit de Hotelul Olimpic din Beijing, timp de o săptămână, și cu ieșire
la Marele Zid. Peste trepidantele comunicări se așterne o dramatizare în
versuri, anume o orientopoetică, punând în vedetă spirite precum Lao Tze -
Blaga, Confucius - Milescu, insinuând și un poem-zid poate psiho-conflictual.
I
LU
CIAN
1
Antropologi tradiționaliști
a b c d
a
Herodot le-o fi zis indieni şi la
chinezi
şi după ei tracii cu dacii
aa
cu Eminescu Blaga şi Lao-tzâ
aaa
cu Brâncuşi Călinescu Confucius
a
poate vreau să fiu gata
nu mă mai despart
de înfrigurata
b
infinitatea respectului
de sine până la
autodistrugere
c
cei mai mulţi vrem să
fim îngropaţi în propria
comunitate când vine moartea
cc
noi tradiţionaliştii avem soluţia
să reconstruim în oraş ce era la ţară
ccc
se întâmplă în Brazilia
femeile în gaucho
c
o nostalgie a vieţii la ţară
Sartre decadent ideas
venite în Brazilia
d
profesore foloseşti prea mult praf de
puşcă
ţi-am spus să nu mă împuşti în faţă
dd
neprosternându-mă spătare
abia azi a ta admirare
în ce limbă în ce amintire
sugerată şi de vremuire
dd
o săptămână dar spătarul
trei luni mai repezi
trei ani pe drum
a
laotzieni Eminescu Blaga
confucieni Spătaru Călinescu
aa
Li-Tai-Pe taiwanian
d
voi vă suportaţi centrul
eu nici periferia
pisez timpul în
hotelul olimpic din Beijing
2
Lu Cian, Ha RI, Inchizitor
Lu Cian: Acum povestește, Ha Ri, tot,
tot, tot...
Ha Ri: „Fiindcă mă apărasem de bătaia
cu cravașa unui plutonier (pe nume Pisică), «pentru
lovirea superiorului în timp de
război», mi s-au întocmit acte spre a fi
judecat și împușcat. Și aș fi fost
împușcat dacă nu aș fi reușit să o sun
pe frumoasa mea colegă Măriuca
Țenghea-Enescu. I-am explicat în ce
pericol sunt și am rugat-o să anunțe
imediat pe Blaga și pe rectorul
Hațeganu... I-a anunțat. Blaga era în
relații excelente cu Comandantul
Pieței din Sibiu, un colonel pe nume
Paul Constant . Acesta a făcut
pierdut dosarul meu de la Procuratura
Militară. Plutonierul Pisică a
trebuit să îmi dea drumul din
carceră, nu înainte, totuși, de a-mi aplica
cele 25 de «trăgători» la fund,
conform regulamentului. Era prima bătaie ce
o primeam. Dar nu și ultima...“.
(1944) „Frontul era în mișcare,
norocul meu era că știam bine rusește, altfel nu
aș fi scăpat să fiu prins și împușcat.
Dar Blaga mă rugase, nu puteam să îl
refuz. Ca într-un roman de detectivi,
la Lugoj, am reușit să dau de urma
unui administrator (cam hoț) al casei
Blaga, din Vatra Dornei. Bătându-l un
pic, l-am convins să-mi arate unde a
ascuns cele cinci lăzi mari în care
era tot ce putuse salva, la refugiu,
familia Blaga. Am reușit să duc lăzile
la gară și, călătorind zece zile,
fără bani, fără hrană rece, am adus cu
bine lăzile la Sibiu. Între timp,
hainele mele civile fuseseră furate de la
cămin.“
(Blaga îl răsplătește pe I.D. Sîrbu
cu 40.000 de lei).
(1945) (I.D. Sîrbu este licențiat
magna cum laudae în Filosofia
Culturii, cu teza De la arhetipurile
lui C.G. Jung, la categoriile abisale
ale lui Lucian Blaga.)
Lu Cian: Gary, uite, dacă înveți
nemțește bine, să poți citi fără dicționar filosofie, noi te trecem
la examene!
(Ha Ri:) „Citeam 18 ore pe zi. Într-o
cameră
izolată, pe care mi-a găsit-o tata,
lângă cimitirul din Petrila. Doar
duminicile mergeam la masă, acasă, la
mama, în rest mi se aducea mâncarea
cu sufertașul. În această cameră am
învățat ce înseamnă Sitzfleischul
pentru un cărturar, ce înseamnă să
nu-ți fie frică nici de imensitatea
fluviului și nici de înălțimea
muntelui“
Hary:( În 1946, Universitatea „Regele
Ferdinand“ revine la Cluj, odată cu ea și
I.D. Sîrbu. ): „aerul era compus din
oxigen, azot și frică, apa era alcătuită din hidrogen, oxigen și frică.”
Lu Cian: Te-am chemat ca să afli de
ce sunt aici. Bolnav de
uremie. Nu am uremie, dar mi s-a
propus, de sus de tot, să accept să fiu
președintele unui nou partid politic:
PNP (Partidul Național Popular). Eu
toată viața am refuzat să fac
politică. Știu ce pot, știu ce nu pot.
L-am refuzat pe Carol II, părăsind
diplomația. Am refuzat legionarii, am
refuzat și pe Antonescu. Cum să
accept acum să mă mut din Catedrala
sistemului meu ca să ajung să semnez
afișe electorale într-un cort militar
rusesc... Am refuzat! Dar sunt foarte
amenințat, mi-e frică, mi-e frică să
nu fiu ucis“.
Inchizitor: «Dumneata, tovarășe Sîrbu, vei scrie un
articol contra lui
Lucian Blaga. Un articol tare,
dărâmător...»
Ha Ri (încercând să scape prin
tangentă.) «Pot să scriu nu unul, ci o sută de articole despre sistemul lui
Blaga. Pot chiar să-i critic anumite poziții, dar…» Iar el mi-a replicat:
Inchizitor: «Nu ne interesează acum
sistemul lui filosofic. Noi îți cerem un articol
prin care să-l demaști, să-l
compromiți ca om, ca bărbat, ca cetățean…»
Ha Ri:«Cum?»
Inchizitor:«De pildă, poți să afirmi
că face baie gol, împreună cu fiica sa nubilă…»
Ha Ri :«Cum să fac așa ceva? Blaga mă
iubește, Blaga m-a ajutat, îi datorez enorm…»
Inchizitor: (Îmi sări în ajutor): «Te
înțeleg. Dacă nu vrei să scrii despre Blaga, nu ai decât să scrii despre Liviu
Rusu. Și el are fete».
Ha Ri: «Refuz! Refuz categoric!»
Inchizitor:«Atitudinea dumitale,
tovarășe Sîrbu, nu este marxistă!» (strigă
bietul inchizitor.)
Ha Ri: «Poate că nu este marxistă,
(am strigat și eu), dar este
în orice caz morală!»
Ha Ri: (Blaga) „Mergea cu capul în
pământ, cu mâinile la spate, ca un
înțelept oriental. Când avea, ronțăia
boabe de cafea prăjită (acesta a fost
singurul «viciu» pe care i l-am
descoperit). Pe parcursul acestui drum,
prin centrul Clujului, eu îi număram
poeții tineri, universitarii tineri,
criticii tineri (și mai vârstnici),
care, văzându-l de departe, treceau
discret pe celălalt trotuar. [Din
frică, din jenă, din minus respect – nu
are importanță. Blaga zâmbea amar,
dar vesel. «Toți acești începători, îmi
spunea, când se vor coace, vor simți
nevoia să se laude că mi-au fost
contemporani.» «Nu cred, îi
răspundeam, există pete de conștiință ce nu se
pot șterge!» «Ba da, află de la mine
că orice rahat, după ce se usucă, are
dreptul să își scrie neapărat memoriile
sale de trandafir»
(Pe 28 decembrie 1949, la avizierul
Facultății de Filosofie a apărut o notă că următorii sunt destituiți din
posturile lor: Lucian Blaga, D.D. Roșca, Liviu Rusu și asistentul acestuia, Ion
D. Sîrbu. )
Lu Cian: „... se poate emite ipoteza
că în viaţa psihică-spirituală a fiecărui individ uman arhetipurile şi factorii
stilistici sunt efectiv prezenţi ca nişte „puteri”. Cînd între aceste puteri se
declară un dezechilibru, în sensul că, prin energia inerentă lor, factorii
stilistici nu mai sînt în stare să domine arhetipurile, este dată posibilitatea
eşuării individului în psihopatie. ”
3
Antropologi laotseni
e f g h, Za Lo, Eric, Zhuang Kongshao
e
citesc a treia oră
nestrivirea ce ajută
ee
Blaga ce-l port şi eu
manifest ahimsa-tao
e
nu-mi ajunseră maeştrii
ee
am adus teoria tentaţiilor
a lui Mircea Vulcănescu
e
o regină cu multe capete
nu ştiu dacă aş iubi-o că e regină
Za Lo:
una nu ştie decât chineză
în această limbă îmi fură
traduse şi mie trei texte
vrea să cunoască mari savanţi
din Europa şi na că eu primul
pe ce citea ea în ideograme
gata nici întrebare nici răspuns
aveţi aici datele
publicaţiile atât
şi mic mă face ţara mea mică
eu mic ea mare acolo
de aici ea mică eu nimică
E Ric:
aici o fi lucrând şi interdicţia
Za Lo:
sindromul Cernăuţi să trăiască
dar pe ce vână luasem
poemul prim al lui Blaga
cât despre voi vorbitorii şi şefii
numai dintr-o parte şi încă una
nonagenarul Gold şi Soho
scăpai de partea stângă
stricam Blaga pe ăştia
ce struguri că nu-i ajunsei
E Ric:
viitorul umanităţii oraş
to live better longer more comffortable
Za Lo:
cred că-l vor traduce pe
Blaga de nu l-or pune
pe numele meu
ne prins
E Ric:
Ia
un cd Bach
mă opreşte şi Tomoko
îmi dă invoice la party
*
Za Lo:
sună telefonul
de la institut te căutam
cineva a citit poemul
avea cartea congresului versiunea
chineză şi suferea de admiraţie
prietenul lui pe acolo
căutându-i că mă recunosc ei
păşisem biodansatorii
un decan cu plete chineze
mă opreşte şi-mi arată pe doamna sa
cu gesturi s-o dansez
fineţe de tango paşi în plus
pluş exact o şi bobim
dansul se deşurubează
noroc că se sfârşi
prinsesem gustul i-am pupat mâna
sigur va povesti ceva
Zhuang Kongshao:
pun studenţii
să traducă poemul lui Blaga
poem antropologic în China
Za Lo:
nu găsesc medicamente lui taică-meu
poate de vin dumnealor
şi cu girofar să deparalizăm
Eric:
acuma şi eu Eric bătut de peste
tot pe colonialismul englez rar
pe imperialismul chinocultural
Za
Lo:
te-am recitat Blaga de strigau
chinezii vai acum văd
vorbeau de Luceafărul lui Eminescu
de-or fi zis că tot eu sunt
poate nu e hyperion
la ce m-aş fi retras din tao
aşa că mâine tot pe marele zid
tot în poem în povârnirea înapoi
n-oi fi putut fără China ori ea fără
mine
II
SPĂTARUL
4
Dao Oom
Fiinţa este şi nu este, n-a fost şi
este, nu este şi va fi. Rămân în locul de unde nu pot pleca. Vană deplasare,
plin lin, umor. Bananier în meditaţie, frunze întinse, mai întinse. Generează
înăuntrul fiinţei neantul formei sale de răsărire fără rădăcină şi înflorire
fără tulpină. Fiinţa zeului întru zeiţă face semn.
Ea este aici, respiră lumină, este
lumină, are lumina în faţă, aproape, un soare. Lumină aproape, aici, în sine şi
pretutindeni, mai departe decât a mers vreodată, până într-a doua lumină, alta.
Din nou. Respiră lumină, este lumină, împrejur la nesfârşit lumină, totul e
lumină. Ea este deodată întunecoasă. Totul în jur lumină. Respiră. Se vede în
padma, întuneric. Totul întuneric în jur, se luminează. Respiră.
Respiri (ca ieri) lumină (respiri
ieri), ai în faţă soarele, eşti în lotus, eşti lumină dinaintea altei lumini.
Este întuneric în juru-ţi cât lumina tuturor sorilor şi cât altă lumină.
Respiră, eşti înconjurată de o lumină
mare, eşti respiraţia tuturor copiilor. Sunt în lumină, respir, lotus, lunec,
apă, aer, padma, respir, rod, mă ridic, lunec. Lumină. Ochi drept. Ochi stâng.
Ooomm.
E cald. Mi-e sete. Merg către apa
ţâşnind. N-o găsesc. Privesc iar într-acolo. Îmi torn fiinţa privirii, cad în
fântână, se rup izvoarele, mă scufund până în fundul pământului. Sorbirea în
adâncul absolut lansase aripi părăsite în crânguri, cu care nici pasăre nici
înger nu zburară. Pe cer se zărea un munte, când alb, când albastru. Miri
străluciră. Nuntă să fi fost? Mama ar şti să reînvie toate nunţile, numai pe a
ei nu.
Străinul nu te înţelege, te face să
te simţi străin. Te priveşte de sus, te tentează gândirea lui. Încetezi
dedublarea într-o decadenţă schimbată pe contemplarea mirilor din izvoare.
Pierderea mi-o măsor în cântec de temelie irosită, funia clopotului, pielea
morţilor, flăcările comorilor. Naiba o fi violând mormintele să se nască oameni
nebuni.
Recită tirada, rogu-te, cum ţi-am
rostit-o eu, uşor curgător; ci dacă o răcneşti, aşa cum fac mulţi dintre
actorii ăştia, mai bine îl pun pe crainicul oraşului să-mi recite versurile...
Nu fi nici prea moale, ci lasă-te călăuzit de bunul simţ pe care-l ai:
potriveşte-ţi gestul după cuvânt, cuvântul după gest... Iar cei ce fac pe
paiaţele, să nu spună un cuvânt mai mult peste ce este scris; căci sunt unii
care se apucă să râdă, ca să facă o liotă de spectatori nerozi să râdă şi ei,
deşi tocmai atunci se joacă o scenă importantă la care lumea ar trebui să ia
aminte: asta-i o ticăloşie şi dovedeşte o ambiţie vrednică de milă la
neisprăvitul care se dedă ei...
5
Za
Lo
Za Lo:
pe zid în vest în est
în templul lui Lu Zu
voi poematiza pe spătar
ca pe o neschimbătoare vedere
o săptămână la congresul
antropologic din Beijing
m-am gândit la voi în crăpătura
uşilor templului Lu Zu
6
Antropologi
a e i o u
a
mongolii-chinezii goniră
mii de ani pe cai
în Beijing opt milioane de biciclete
e:
do not think the death is a distant
country that death is a stranger
semne şi minuni signs and wonders
exact sintagma din Luceafărul
i
la marea neagră aromânul
Spătaru într-o amintire
de prin China asta
o
mareşalul subţirel I am glad to see
you
mi-aduse geanta la prezidiu
să şi vadă cât e de grea
ajunse cu bine aşa şi eu
e vorba să fim patru peste
o jumătate de oră
până atunci ce scrisoare îţi
închipui că scriu importantule
clienţi s-or găsi din atâta populaţie
tot
cartela geaba aş recepţiona-o
şi de unde m-aş mai întoarce
Lupaşcu ar pune-o în muzeu
u
decodându-ne putem descoperi
previzionate evenimente
fără preştiinţa noastră personal
nu măestria mă căutase negăsindu-mă
nu m-a aflat nici zbuciumul
unicatelor suprasimbolice
Călinescule cu vocea ta
China te putea audia
împărăţia se mai ţinea
7
Spata, Za Lo
Za Lo:
ce căutai spătare ce glumeai
puţini eşti obligat să-i suporţi
un scop ar fi trecerea timpului
altul oprirea lui până la o
strofitură de stropitură
satul Phoenix pe apa Phoenix
cu faţa spre muntele Phoenix
Spata:
acestea ce zicem până aici
pentru alţi doară se pare
că am ieşit din vorba noastră
însă nu gândesc că fără cale sunt
puse
de vreme ce acestea şi mult
mai multe ca acestea
măcar de am putea sci luminând mintea
noastră
cu cale ce în lume mari fapte de mari
oameni
scrise au rămas şi acestea voia lui
Dumnezeu
îngăduindu-le ca iar prin oameni
minunile sale să săvârşească
şi să rămâie cunoscute rodului
omenesc
toată învăţătura şi sciinţa
descoperindu-le
şi în lumină puindu-le şi lăsându-le
ca să putem încă cunoasce şi să scim
lucrurile bunilor şi a reilor
a vrednicilor şi a nevrednicilor
ale legiuiţilor împăraţi şi ale
tiranilor
ca pre cei buni şi vrednici să lăudăm
şi bine să cuvântăm
şi pe cei răi şi cruzi să-i ocărâm şi
rău să-i pomenim
aşişderea ca relele să gonim şi să
fugim
iar bunele să îmbrăţişăm şi să urmăm
astea spuse iar actorul neprăbuşit
caută pe feţele noastre învăţul
8
(Buia Spată 1304 aromân Nicolae
grămăticul
Nicolae Cârnul fost mare spătar în
Ungrovlahia
Spăt 1661 Nicolaus Spatarius 1664
Nicolai Milescu Spathari
molda-volaccone
laconian lacon lacedomonian
Enchiridion sive Stella Orientalis
Occidentali
Splendens
moldovlakon moldavolakon moldovlah
molda-volahos moldavolaccone greşeală
de tipar
român din Peloponez aromân nu exista
cuvânt special
familia princiară aromână Spata
viţa princiară a familiei Buia-Spată
1304
de mâna mea a lui Nicolae spătarul
la vărful nasului ce i-a fost tăiat
ca pedeapsă
rhinotmeza crestarea nasului pedeapsă
bizantină pentru pretendenţi la tron
ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă vodă
i-au tăiat
nasul
I s-a făcut onoarea de a fi însemnat
la nas
tăierea nasului 1661 plecarea în
Rusia 1671)
9
Za Lo
spătare supratereştri
şi mai barbari îţi înconjoară
trezia dimineaţa asta
erezia ca o hidră cu multe capete
în inima bisericii asemenea calului
troian
arse provincii şi curţi regale
antiohieni primul nume al creştinilor
greci moldoveni valahi georgieni şi
chiar ruşi
barbari
cei unsprezece mii de călugări de la
Muntele Athos
10
(în prezenţa ambasadorilor
a regilor şi principilor
creştini din Europa
o mică rugăciune de seară
tradusă în româneşte
pentru folosinţa domnitorului
Gheorghe Ştefan
Doamna Ştefanida neveasta Ţaria
Alekseia Mihailovicia
frumoasa văduvă a lui Gheorghe Ştefan
la Moscova într-o mănăstire)
11
Za Lo, Spata
Za Lo:
numit la 14 decembrie 1671 pentru
veşnicie
traducător din greaca veche şi noua
latină
şi română/moldovenească la Posolski
Prikaz
în departamentul soliilor
mai mare peste traducători
cu salariu de 100 ruble pe an
sărutând mâna împăratului i se mări
la 132
de tradus actele diplomatice secrete
depus jurământ în Biserica Sf.
Nicolae
că va traduce întocmai
nu va comunica duşmanilor
nu va vorbi cu străinii
1672 în Semionovskii dvor în locul
episcopului Paisie Ligaridi agent
secret al propagandei catolice
compas astrolab carte de optică
dicţionar chinezesc secretari
pentru scrieri preot
Spata:
această regiune a Ieniseiului este de
altminteri
foarte frumoasă s-ar zice că e ţara
Moldovei
şi râul acesta îmi aminteşte Dunărea
mongolii sunt aceia pe care Biblia
îi numeşte Gog şi Magog căci numele
pe care şi-l iau este Magol
munţii din Lena merg spre Lumea-Nouă
sau
Indiile occidentale zibelina animal
pe care vechii
greci şi romani îl numeau lâna de aur
pentru care s-a făcut expediţia
astronauţilor
şi hermină duceai hanului
poate mai gândindu-te la Medeea
acest Gantimur este cel mai bun
dintre toţi tunguzii
om mare şi viteaz s-ar zice un titan
are nouă femei şi peste treizeci de
fii
fără să mai socotim fiicele
tribul său numără 300 de oameni
toţi înarmaţi cu arcuri şi lăncii
le-am arătat scrisoarea împăratului
pusă într-o cutie cu mătase galbenă
ridicând-o cu respect la vederea acesteia
toţi cei prezenţi au căzut în
genunchi cu mare
groază
şi au apropiat cutia de capetele lor
aşa cum fac preoţii cu Sfânta
Împărtăşanie
oamenii din suita spătarului
cântau pentru chinezi cântecul
Dunării în ruseşte
iar aceştia cântau la rândul lor
melodii chinezeşti
marele zid chinezesc trece pe
deasupra colinelor
şi munţilor
chinezii spun că după construirea lui
n-a mai
rămas
piatră-n munţi nisip
în deşerturi apă-n râuri
arbori în păduri
12
Împăratul, Verbiest, Spata
Ferdinand Verbiest şi încă patru
iezuiţi
din nevăzut împăratul te primi în
audienţă
te îmbrăcasei în veşmânt de zibelină
se uitau la veşmânt
cazaci opriţi să bea
portretul domniei voastre
în haine de gală cu sabia
şi buzduganul în mână
marele autocrat al întregului imperiu
chinez
întreabă dacă majestatea sa autocrată
a tuturor Rusiilor este sănătos
- ce vârstă are majestatea sa ţarul
– cincizeci
- ce talie
- înalt şi plin de calităţi alese
- şi de când domneşte
– treizeci
- ce vârstă are domnia ta - 40
majestatea sa era de talie mijlocie
ciupit puternic
de vărsat foarte brun cu mici mustăţi
negre
tronul era din lemn sculptat în
relief
vorbe grele în scrisoarea către ţar
de la Verbiest
toate secretele Chinei garamatică
hartă şi soarta
asemănându-şi-o cu a lui Ovidiu
spătarul i-a dat lui Ferdinand icoana
Sfântului Mihail cu plăci din argint
pentru biserica iezuită din Pekin
13
Spata, companie
Spata:
3 ianuarie 1678 în capitala
trimiţătoare
lecţii de greacă iar nu de magie
în lanţuri mă mai ameninţase şi cu
cnutul
Dosithei a interzis învăţatul limbii
latine
greaca ortodoxiei latina ereziei
ar fi trebuit arse toate cărţile
latine
pe când tu o Chină în latineşte
o conversaţie cu Ferdinand Verbiest
o pozare de o zi prin pantohan
lumina vine din Grecia
Petru cel Mare proteja latina
Jurii Krijanici cu panslavismul
Comp:
Moscova a treia Romă balivernă
fă un mare imperiu autocrat
afară cu toţi străinii din spinare
cucerirea Ucrainei apoi ocuparea
Moldo-Vlahiei
luarea Constantinopolului şi a
Ierusalimului
trupele ruseşti la Dunăre şi Chilia
cum Pausanias şi Xenofon descriseseră
călătoriile lor
ţarul grecii a stăpâni Sfântul
Mormânt din Ierusalim
Ioan Comnen de la curtea lui
Brâncoveanu
numai ţarul avea voie să-i cunoască
descrierile
Hrisant China supusă de tătari
Nicolae Spătarul
moldo-vlah polihistor şi
prim-traducător al ţarului
să ne elibereze din mâinile
necredincioşilor
pe pragul morţii trupeşti şi
sufleteşti
să întindă mâna sa dreaptă în
ajutorul nostru
Nicolae confucean Dosoftei laozian
amândoi aromâni sub Dosithei
de le scrisese apostolul Pavel
Duca voia blănuri de vulpe neagră
Dosoftei tipografie cu litere şi
teascuri de la Moscova
bunului prieten Gheorghe Kastriota în
1698
Sava îi trimisese în ascuns trei
sclavi arabi
din Constantinopol lui Milescu prin
Moldova
spre a-i dărui unor demnitari ruşi
cel mai mic dintre aceşti arabi este
creştin
se numeşte Abraham şi este al
familiei
domnului Munteniei cel mai mare este
încă mahometan
Spata:
grecii nu au nici ţara liberă
nici arme nu au decât
invidia celorlalţi
la sfârşitul vieţii Dosithei cerea
ca rapoartele sale să fie
traduse de ruşi şi nu de spătar
Nicolaus spatarius moldavus
vir et polyglottus et polypragmon
pereruditus moldo-vlah valah
fiind străin la Moscova nu are
se pare îndrăzneala să dea o copie
după povestirea călătoriei sale
latinii înşişi sunt obligaţi să
studieze
în academiile lor pe autorii greci
Ptolemeu Euclide Demostene Homer
Hypocrate
după ce ai învăţat greaca nu mai e
primejdios
să înveți latina este mare primejedie
pentru credinţă
numai în cazul în care ai învăţa
latina mai întâi
studiul limbii greceşti străluceşte
în Veneţia Padova Paris Londra
Louvin Praga Roma Corfu Hios Zante
scurtă demonstraţie spre a dovedi că
ştiinţa şi
limba heleno-greacă sunt mai
folositoare decât ştiinţa
şi limba latină şi care este câştigul
pentru poporul slavon
o antipatie naturală între ruşi şi
latini
şi tot ce vine de la ei este privit
cu duşmănie
Krijanici vedea în greci pe duşmanii
slavilor
Comp:
după jurnalul de călătorie în
China această lucrare polemică
este cea mai importantă operă a
spătarului
a murit la Moscova 1n 1708 în vârstă
de 72 de
ani
după ce a servit 37 de ani pe ţarii
Rusiei
a lăsat doi fii dintr-o căsătorie cu
o rusoaică
III
PALAT
ȘI ZID
14
Spata, Za Lo
Spata
Dumnezeu părintele scie rescumpăra
sângele fiului său unuia-născut
plătind păcatul
părinţilor pe feciori până la al
treilea şi al patrulea neam
puţine rele şi grele fericirile
Corvinilor
limba romană încă la ei tot mirosesce
şi nici cum de tot nu o părăsesc
luptau şi se certau nu atâta pentru
viaţă
cât pentru paza şi starea limbei
şi încă până acum într’aceşti Daci şi
Goţi
urmele limbei romane se păzesc
cărora acum pentru sciinţa bine
a săgeta Valahi le zicem
între varvari cufundaţi erau
iară ceştia români ori-cum
şi cum prin atâtea călcări
sdrobiri şi nespuse rele
ce au trecut şi i-au călcat
tot este până astăzi cum s-au zis
că tot încă de nu se afla atâta
fericiţi şi slobozi de tot
încă şi domnie şi stăpânire şi limba
aceea a romanilor
tot stă şi se ţine se vede stricată
cum şi alte limbi
aceşti români cum s-au ţinut şi au
stătut
până astăzi aşa păzindu-şi şi limba
şi cum au putut şi pot şi pământurile
acestea
locuiesc
care aceasta la puţine limbi şi
neamuri se vede
şi mai vârtos atâtea roduri de oameni
străine
şi barbare peste dânşii au dat şi au
stricat
carii peste alţii aşa dând nici
numele nici
alt nimic nu se mai scie nici se mai
pomenesce de aceia cum iată şi mai
sus am zis
Birebisca Decebal Traian
viind până la marginea Dunării
din jos de Kladova s-au apucat
a face podul de piatră stătător peste
Dunăre
căruia şi până astăzi şi dincoace de
Dunăre
şi dincolo i se văd marginile şi
începuturile
cum au fost şi drept ce loc au fost
mai văzându-se zic când scade apa la
mijloc
şi alte colţuri ca nişte picioare de
zid
lângă care pod este şi cetatea
Severinul
dincoace mai sus oareşice care era
făcută de
Sever
împărat mult încoace mai pe urmă
decât Traian
acest pod mare minune şi mare lucru
au fost
şi aievea semn e de nespusa-i putere
ce a avut acea împărăţie
Za Lo:
metoda audienţei reversibile
dubla curiozitate a diferenţei
sau cine ştie în ce dodii lux
diplomatic mai nespionul
din paragonul cu iezuiţii la extrem
muzică schimb cântecul Dunării pe
melodii chineze
pe marginea seminţei prăpăstioase
scăpându-ne din rime soro moarte
în aşteptarea contrariilor rărite
când şi cu Milton ce discutaţi
zilnic de cântec barocul baroc
asta ţi-e sfoara Spafari
n-aveai cum să te faci rus
n-aveai cum să nu te faci rus
după ce-ţi muri rusoaica
între doi împăraţi credincioşi lui
Cristos
şi misterul naşterii tot împărăteşti
care şi moartea vieţii cu destin
a stat de vorbă cu mai marii
le-a tradus o viaţă secretele
i-a învăţat împăraţi de mici
şi peste neamul său nu turci din
ortodox final latin apus cu
a iezuiţilor conversaţie imperială
în lux traducătorul secretelor
din drum în drum marele drum
nu-ntr-un oraş nu-ntr-o vreme
15
Cantată
nicio literatură nicio limbă niciun
război
spătarul trăia în viaţa de apoi
barocul tăcerilor de-a eroi
al morţii văz atribuire neagră
confuciană ritualitate încheagră
ceremonii amestecul de agră
mai India putere năvădită
să ai a porecli o Nivedită
de-o chinezoaică închinată chită
nu-mi spui din gest pe de mormânt
absenţă din fantomă tac
şi m-aş mira de cel cuvânt
cu machedonul fără dac
întors hangerului cutumă
până în zilele darac
de nici o marfă a şti dumă
pe răpăiala juvenirii
citrakavya chită chitaumă
nedănţuindu-ne amirii
decât destin crestat la ac
s-or decima şi triumvirii
romanţa fanteziei sac
pui concentrarea unghi ungher
ai spus discret dai de dalac
dalac talak glumeţ divorţ
deşertul mărcuind esenieni
cu peştii-n sexul Sarei ghiorţ
de Marco Pavel marţieni
ce lolăiţi doi lei partaj
ai părtinirii cilieni
din patriarh cu Toma-n Raj
ierusalimian morman
de capete în demaraj
demolator demolatran
carstic olatul castru cast
a castei iască pe catran
polcovnic neiconoclast
al penei dictator amar
de n-o-ngropase în balast
mamară slava cheagul chiar
pe risipire ghemul mur
Vasluiului plecatul star
împărăţie împrejur
tot dincolo şi înapoi
de te-am ajuns pe sub azur
erai pe bicicletă buduroi
argonaut cu verde lână
copacilor în ramuri sloi
că nu te căutasem în ţărână
doar munţii zidului verzimi
taluzu’ urlătoarei pe sub mână
că templelor de-a surda zi-mi
traducătorule de vremi
treimii neîmprejurimi
16
Stanțe Dao
pe necitite nescrise întârziere dao
mai plină noaptea de golul nostru
speli şi vopseşti deodată
lâna altfel o subţiezi
cu dao adaos
de-a clapele pâclei rupea crupa
Adrian Maniu
pe beţia din crabi litaipenaţi
clară arsura aminte la prea
traducerea
întâlnirii dintre Lao zi şi Kong zi
am însemnat îngropăciune Brahma cu
Buddha
uit paralizia în faţa palatului
interzis
a te interzice pe sine pătrunzând
pe sub icoana
albastră simţisem
Putna
poarta meridianului pe mijlocul
Beijingului
în chip de fenix cinci turnuri clopot
de trei ori pe an împăratul în templu
mască secretelor
ne mai spui naţii
ne ţinem de-a fraţii
colibatule cenuşa fiului spaţierea
spătarului
în grabă toropire corinturi de
tenacitate
găurile negre chineze dong o pagodă
în munţii Pekinului nimicirea
chinului
în munţii Gilortului nemurirea
mortului
te însori dacă ai casă lacăte
schimbate
tao plin scheletul
morţii nemoarte
treaptă pe treaptă
tată la popas spată la taifas zidul
în zidiri trepte pe suiri urci în
sine
sfaturi de minune a nespătărime
nimic mai frumos decât Lu Zu
armonia cerului rădăcină
rostogolindu-ne la porţile tale
închise
nici zid nici templu
ucidere spre înalt
tao taos haos
citind poemul
trece şi timpul
şi libertatea
stupi la floarea zidului
străpungere mesajului
zidul e dao zidao
zidul e tao
tao nu e
zidul
templul de rădăcină al lui Lu Zu nu
era deschis
nici închisă complexitatea policromă
înstrăşinată
etajat pagodă cât natura tot ca-n
Blaga sofianică
steagul verde Ming
Valdi Vivaldi
tao între lumi
o roată de bicicletă
pentru fiecare umbră
de pe lume
http://georgeanca.blogspot.com/2018/08/antropologi-pe-marele-zid.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu