Noi
convorbiri duhovnicesti cu †Ioan al Banatului (X)
„Tristetea
tânãrului bogat”
Luminita Cornea:
Sfântul Evanghelist Matei ne povesteste (Matei19, 16-26) cã a venit la Hristos
un tânãr dregãtor bogat care a cãzut înaintea Domnului si L-a întrebat: Învãtãtorule
bun, ce sã fac ca sã dobândesc viata de veci? Mântuitorul i-a rãspuns cã, dacã
vrea sã aibã viatã vesnicã, trebuie sã pãzeascã poruncile: „Sã nu ucizi, sã nu
sãvârsesti adulter, sã nu furi, sã nu mãrturisesti strâmb”, sã-ti cinsteascã
pãrintii si sã-l iubeascã pe aproapele sãu. Tânãrul a rãspuns cã toate acestea
le-a pãzit din copilãrie. Mântuitorul, spune Sfântul Evanghelist Matei, s-a
uitat cu drag la el si i-a spus cã una îi mai lipseste: „vinde averea ta, dã-o
sãracilor, si vei avea comoarã în cer; dupã aceea, vino si urmeazãMi”, la care
tânãrul s-a întristat si a plecat, deoarece, afirmã evanghelistul, avea multe
avutii. Aceastã pericopã evanghelicã se citeste în duminica numitã a Tânãrului
bogat. Într-un cuvânt de învãtãturã, Înaltpreasfintia Voastrã ati numit-o
Duminica Tânãrului trist. Vã rog sã ne puneti la suflet explicatia.
Înaltpreasfintitul Ioan:
Aceastã sfântã evanghelie nu e o parabolã, ci efectiv s-a întâmplat. Un tânãr
s-a apropiat de Iisus si L-a întrebat ce sã facã ca sã dobândeascã viata de
veci. Deducem din contextul evangheliei cã acest tânãr era un om înstãrit
oarecum. Nu era sãrac, avea ceva avere, deci am putea spune cã la Hristos a
venit un tânãr care ar putea fi model pentru multi dintre tinerii de astãzi.
Mântuitorul nu-i spune cã si-a câstigat averea în mod necinstit. Mântuitorul,
ca Fiu al lui Dumnezeu, stia toate, stia cum si-a dobândit averea, prin muncã
cinstitã. si atunci, când îi spune sã împlineascã poruncile, tânãrul îi
rãspunde cã le-a tinut din copilãrie. Care dintre noi ar putea sã dea mãrturie
înaintea lui Hristos cã tot ce am dobândit în viatã am fãcut doar din muncã
cinstitã? Adicã am tinut toate poruncile, din copilãrie. Eu vã mãrturisesc cã
nu i-as fi putut rãspunde asa lui Hristos. Din copilãria mea si pânã astãzi
n-am tinut toate poruncile, am mai cãzut... Iatã un model de tânãr! Care dintre
tineri, astãzi, ar putea veni la Hristos si sã-I spunã cã munceste cinstit si
cã a pãzit toate poruncile? Iatã un model de tânãr, am putea spune, care are
merit la Hristos. Pânã aici este bine. Dar când îi spune Mântuitorul sãsi vândã
averile si sã le împartã sãracilor, tânãrul bogat si-a aplecat capul în pãmânt si
I-a întors, cum spunem în popor, spatele lui Hristos, lui Dumnezeu. Ce-a vrut
oare sã facã Hristos cu tânãrul acesta? Hristos l-a vãzut cã si-a dobândit
averea cinstit, cã a tinut toate poruncile din copilãrie. Când i-a spus: vinde si
împarte sãracilor si urmeazã-mi mie, Hristos a vrut sã-l facã apostol, a vrut
sã-l facã ucenic al Lui. Cum nu si-ar fi dorit Hristos sã aibã un ucenic lângã
El, care este cinstit si care a împlinit toate! Iatã, Hristos a vrut sã-l facã
apostol, ucenic al Lui, si el a refuzat. Este întâmplare, nu e o parabolã, nu
este un eseu, nu este o formã literarã de a vorbi. Lucrul acesta s-a întâmplat
aievea între Hristos si un tânãr. Iatã ce a refuzat acel tânãr! A refuzat
apostolia. A refuzat sã fie ucenic al lui Hristos. A refuzat sã stea în faþa
lui Dumnezeu în vesnicie. Ce spune arhanghelul Gavriil preotului Zaharia când
îi vesteste cã sotia lui Elisabeta va naste un fiu? Preotul Zaharia s-a îndoit,
cã era în vârstã si el si sotia lui. Atunci, vãzând arhanghelul cã s-a îndoit,
strasnic îi spune: Eu sunt Gavriil, care stau înaintea lui Dumnezeu! Auziti!
Cine a fost, cine este Arhanghelul Gavriil? Cel ce stã înaintea lui Dumnezeu!
Tot asa a vrut si Mântuitorul nostru Iisus Hristos sã facã din acest tânãr, sã
stea vesnic în fata lui Dumnezeu. Nu întro zi, într-o vesnicie. si el,
întristat, a plecat.
L.C.:
Dar, Înaltpreasfintite Pãrinte, cum sã nu fie întristat!? Fiind bogat, nu vroia
sã se despartã de averea lui. Totusi, bogãþia este trecãtoare.
Îps. Ioan:
Evanghelia spune cã era bogat. Pentru vremea aceea era bogat, dar cred cã
fiecare aveti mai multã avere decât avea tânãrul acela. Bãnuiesc cã dumneavoastrã
si fiecare dintre cititori aveti o casã, o gospodãrie, la tarã, probabil, o
palmã de pãmânt si douã palme bãtute de muncã si doi ochi înlãcrimati. Având în
vedere istoria poporului lui Israel din vremea aceea, sã stiti cã tânãrul acela
avea mai putinã avutie ÎPS Ioan cu volumul Omul comoara lui Dumnezeu decât
oricare dintre frãtiile voastre, pentru cã atunci tara lui Israel era sub
dominatie romanã. Oamenii trebuia sã dea aspre dãri Împãrãtiei romane. Vã
amintiti de mai marele vamesilor, Zaheu din Ierihon. Deci, peste tot erau acesti
vamesi care strângeau din fiecare casã darea cãtre cei ce ocupaserã tara. Prin
urmare, ce averi mari putea sã aibã tânãrul? Nu spune evanghelistul cã avea
vreo turmã de cãmile etc., asa cã sã nu vã imaginati cã avea vreun palat de lux
sau cine stie ce bogãtie raportat la ziua de astãzi. Avea si el tot ce era
necesar pentru familie, nu era cersetor. Era un om poate, poate, peste media
oamenilor din vremea aceea. Pentru o brumã de asa-zisã avutie sa despãrtit de
Hristos si s-a dus înapoi la truda vietii lui.
L.C.:
Înaltpreasfintite Pãrinte, desigur multi sau cel putin unii dintre credinciosii
de astãzi ar spune cã, dacã ar fi fost atunci în fata lui Hristos, L-ar fi
urmat. Vã rog sã continuati aceastã idee.
Îps. Ioan:
Bineînteles, puteti zice: Pãrinte, dacã eu eram atunci în fata lui Hristos, eu
Îl urmam. Dar Hristos a fost pe pãmânt în urmã cu douã mii de ani, deci eu n-am
avut sansa de a mã întâlni cu El si sã-mi facã aceastã chemare. Nu este
adevãrat, pentru cã avem Evanghelia lui Hristos si avem dangãtul bisericii care
ne cheamã la fiecare praznic si sãrbãtoare. De fiecare datã când auziti
dangãtul clopotului bisericii, sã stiti cã Hristos ne spune fiecãruia dintre
noi: Lasã-le toate ale tale pentru o clipã si urmeazã-Mi Mie! Vino la sfânta
bisericã! Câti dintre fratii nostri, astãzi, ascultã chemarea lui Hristos? Cei
care nu ascultã aceastã chemare rãmân acasã tristi. Oamenii care nu vin la
bisericã sunt tristi. Îi vedeþi când vã întoarceti acasã de la sfânta bisericã cã
ei sunt tristi, iar frãtiile voastre aveti fetele luminate, binecuvântate de
Dumnezeu, si sufletele mângâiate de harul iubirii Mântuitorului nostru Iisus
Hristos. Deci, nimeni nu va putea spune: Doamne, de-as fi trãit si eu în vremea
Ta si m-ai fi chemat, n-as fi fãcut ca tânãrul acela si Teas fi urmat. Îti va
spune, atunci, Hristos: Dar tu n-ai auzit în fiecare duminicã si sãrbãtoare
dangãtul clopotului? N-ai auzit evanghelia cititã de preot în fata sfântului
altar? Nu vei putea spune cã n-ai auzit dangãtul clopotului, chemarea lui
Hristos. De aceea, duminicii trecute în calendarele noastre ca Duminica
Tânãrului bogat, eu ias zice cã este Duminica Tânãrului trist sau Duminica
Tânãrului care a refuzat sã fie apostolul lui Hristos.
Luminita Cornea
Sursa: Revista SUD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu