Scrisoare
pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIII(2023), nr. 498(16 –31 Iulie)
Dragii mei
enoriași!
Scrisoare către Eminescu(XX).
,,Bădie
Mihai,
Multe
materiale am citit și multe am auzit privitoare la aspectele negative ale unei
societății din diferite timpuri și diferite locuri. Fiecare autor a analizat
problema din anumite puncte de vedere, a incriminat pe unii sau pe alții, în
funcție de vreme și de vremuri, în funcție de istețimea minții sale, de
ascuțimea colților și a ghearelor.
Și aici tu,
Bădie, bați recordul. A fost destul să-ți citesc poezia pe care ai citit-o
matale la serbarea de la Putna din 28 iunie 1983, fără să mai vorbesc de altele
de acest gen. Și cel mai nepăsător suflet se înfioară citind această
radiografie socială. Noi, cei de astăzi, știam din școală, din cărți și din
diferite surse, că secolul al XIX-lea a fost un moment strălucit din istoria
noastră, că atunci am avut politicieni și guvernanți capabili să realizeze
Unirea Principatelor de la 1859, Independența de la 1877 și au pregătit
momentul Marii Uniri de la 1918. Cu siguranță că ni s-au prezentat în mod
sistematic doar părțile frumoase ale istoriei, lucrurilor și realităților
românești.
Tu, Bădie,
în acea poezie, pe care ai intitulat-o sugestiv Cioclii Apocalipsei, ne uimești prin analiza atât de amănunțită și
pertinentă pe care o faci. Tu ne prezinți o altă fațetă a societății românești
din vremea ta, fațeta subteranelor morale, a părților negative și hidoase, în
care colcăie tot felul de creaturi care mai de care mai scabroase din punct de
vedere moral. Te adresezi în mod clar
stăpânirii: ,,Voi ce stați pe la tribune și în jilțul guvernării,/Voi ce vă
hrăniți orgolii doar din lacrimile Țării”. Pe lângă corifeii adevărați ai
societății de atunci, tu vedeai mai ales pe cei din culise, pe cei care trăgeau
sforile și slujeau interese străine nației române: ,,Slugi vândute altor
neamuri, cioclii veacului ce moare,” acumulând bogății fără număr în
detrimentul celor mulți și obidiți: ,,Zornăiți în pungi arginții, îmbuibați
pe-a noastră jale”.
Cauți,
Bădie, prin vechile cronici, ca să vezi dacă au mai existat și în alte vremuri
asemenea specimene și te înspăimânți, căci corupția a fost o adevărată
permanență dintotdeauna: ,,Răsfoind prin cartea lumii, citesc pagini de
milenii/Strâng în tolbă adevăruri de prin cronicile vremii…/”. Au fost și-n
alte vremuri, dar în vremea ta ți se pare că au bătut recordul prin numărul și
rapacitatea lor: ,,Dar prin voi, ca niciodată, răul firele își
toarce./Ne-ați vândut pământ și codrii, toată zestrea milenară,/Ne-ați ucis și
bucuria, ați pus doliu peste Țară./Pleacă fiarele din codru, de durere toate
gem,/Și asupra voastră cade al străbunilor blestem./Căci în cugetele voastre nu
mai e nimica sfânt,/Pervertire și minciună și în fapte și-n cuvânt./Nu sunteți
decât paiațe, pe sub hainele cu ștaif,/Ochii voștri n-au lumină, sufletul vă e
bolnav./Iar din sufletele pure, astăzi vreți să smulgeți crinii,/Și în templul
curăției, să-nflorească mărăcinii./Să pătați tot ce-i candoare, toate florile
de Har,/Însă nu puteți Luminii, voi să puneți stăvilar!/”
Bogățiile
țării, ale solului și subsolului, le-au vândut pe nimic, s-au făcut slugile
străinilor, păpușari de circ fără coloană vertebrală și sunt în stare să vândă
și sufletul poporului, să distrugă credința, datinile, valorile morale și
spirituale ale nației, numai să le fie lor bine și să aibă câștig. Au încercat
să pună în locul acestora false valori, false religii, false crezuri de viață:
,,Cioclilor apocaliptici, plini de-a iadului duhoare,/Ne batjocoriți
CREDINȚA și CHIVOTUL din ALTARE!/Ne-ați ucis cu nepăsare și bunicii și
părinții,/Ne-ați îngenuncheat sub biruri și ne-ați pus sub pază sfinții”. Cu
cât sunt mai decăzuți cei prezenți, cu atât mai mult ne obsedează nostalgia
vremurilor când domnul și demnitarii din jurul său erau ai țării, gândeau și
munceau pentru țară și erau gata să-și dea viața pentru binele și neatârnarea
patriei: ,, Bravi cârmaci aveam pe vremuri, însă azi domnesc mișeii,/Rup
bucăți din trupul Țării, precum hienele și leii.”/
Când
speranțele unei redresări politice și morale firești dispar, tu, Bădie, faci
apel tot la istorie, la bravii înaintași, care au fost capabili să pună ordine
într-o societate aflată în derivă: ,,Trădători de Neam și Țară, ca păduchii
stând în frunte,/N-auziți pe Mihai-Vodă, greaua-și bardă cum ascute?/Ascultați
cum cântă lemnul! Vlad Drăculea vine-acușa,/Nu simțiți pe sub izmene, cum vă
gâdilă țepușa?”
Ești încrezător
în tinerele generații, în viitorii fii ai neamului, care vor fi în stare să
îndrepte lucrurile, să renască speranța că nu e totul pierdut, să ducă mai
departe pe golgota istoriei destinele nației române: ,,Însă va-nvia
dreptatea, Neamu-acesta s-o trezi/Și în groapa ce ne-o sapă, oasele le-or
putrezi!” Ești încrezător în puterea artei, a intelectualilor adevărați și
patrioți, care ar putea reînvia conștiința de sine a poporului român, care ar
putea să-i redea acestuia direcțiile salvatoare și binefăcătoare: ,,Vreau ca
pana mea săracă, cântul lui Tirteu să fie,/Sufletul acestei Nații să-l ridice,
să-l învie.”
Erai o voce
puternică și o conștiință inconfundabilă, un caracter incoruptibil și o
capacitate de neegalat, Bădie, de care se temeau nu numai criminalii politici,
economici și culturali ai vremii tale din țară, dar se temeau și cei asemenea
lor din afară, care nutreau interese majore pentru acapararea țării și a
bogățiilor ei. Nu era de mirare să-ți pună gând rău, să te elimine fizic din
calea lor, fiindcă tare mult le încurcai socotelile. Erai conștient de asta: ,,Și
de-o fi să mă doboare, brațul fiarei de ATEU,/Iau cu mine plânsul țării și îl
duc lui DUMNEZEU!”
Extraordinară
apoteoză, mesager și sfânt al Neamului, care-ți propui să lupți și dincolo de
moarte pentru Neamul tău! Parcă-l aud pe un alt mare român de mai târziu,
botoșănean de-al tău, Nicolae Iorga, prevestindu-și sfârșitul prin fapta
mișelească a adversarilor săi: ,,Au fost ucis un brad bătrân,/Fiindcă făcea
prea multă umbră…”
Poezia ta,
Bădie, a alarmat pe dușmanii tăi, a fost un adevărat manifest, care a
electrizat mulțimile de la Putna și pe cele ce ți-au citit-o ulterior. Nu numai
că te-au ucis pe tine câțiva ani mai târziu, dar ți-au prigonit și poezia până
astăzi. Rare culegeri cu poeziile matale o cuprind. Mereu a fost cenușăreasa
creației tale și prea puțini au știut de ea. Și știi de ce? Fiindcă ceea ce
spui tu acolo e valabil în toate timpurile și în toate locurile, până la
sfârșitul lumii, atâta timp cât în societate își vor mai face loc cangrene și
putregaiuri ca cele de care vorbești Domnia-Ta.
Cu bine,
Bădie, și-o să revin!”
*
Cuvinte părintești. Vom selecta azi pentru cititorii noștri câteva reflecții ale Sfinților
Părinți privitoare la fericire, idealul
pe care-l caută omul din toate timpurile și din toate locurile. Facem
precizarea însă, că textele de mai jos privesc fericirea din punct de vedere
creștin.
,, Nevinovăţia şi
ştiinţa aduc fericire(….). În durere şi
suferinţă este o fericire, numai dacă se adaugă virtutea care îmblânzeşte şi
uşurează cu balsamul ei tămăduitor. Virtutea este destul de bogată în leacuri,
care, sau măresc liniştea conştiinţei sau înmulţesc darurile(…). Cu adevărat
acela este fericit, din a cărui casă niciodată n-a ieşit un sărac cu mâna
goală. Şi nimeni nu este mai fericit decât acela care are bun simţ cu privire
la nevoia săracilor, la chinuirea celui slab şi fără ajutor(…). Poate fi mai
nobil şi mai mare ceva, care să se apropie mai mult de divinitate, decât a
trăit pentru fericirea obştească?”(SF. AMBROZIE); ,,Cu cât cineva are viaţa mai măsurată, cu atât e
mai fericit, că nu se grijeşte de multe: de slujitori, de lucrători, de pământuri
şi de avuţia dobitoacelor(…). Cel bogat şi de neam ales dar fără îndrumare
duhovnicească şi fără curăţia vieţii, nefericit este în ochii care cugetă
drept, precum fericit este săracul sau robul - după soartă - dar împodobit cu
învăţătură şi cu virtute”(SF. ANTONIE CEL MARE); ,,Înainte de sfârşit pe
nimeni să nu fericeşti şi înainte de moarte de nimic să nu deznădăjduieşti”(SF.
EFREM SIRUL); ,,Să nu vedem nici în fastul comandantului, nici în tirania
bogăţiei, nici în orice alt lucru asemănător un izvor de fericire, ci numai în
virtute(….). Să nu socotim fericiţi pe cei vii şi să nu plângem pe cei morţi,
ci să căim pe cei ce stau în păcate, fie că-s vii, fie că-s morţi; iar pe cei
ce trăiesc în dreptate, oriunde ar fi ei, să-i socotim fericiţi(…). Nu compromite viaţa prezentă şi viaţa viitoare
când îţi este uşor, dacă vrei să-ţi asiguri fericirea şi în una şi în cealaltă(…).
,,Nu declaraţi fericit pe individul pe care nişte legături de rudenie îl unesc
cu un om drept, dacă el nu-i mai reproduce moravurile... Sunteţi vinovaţi
când, găsind în familia voastră un model de virtute, voi nu-l imitaţi(…). A
putea să asculţi cu o libertate completă impulsurile inimii tale, a nu fi
obligat să reziști la chemările naturii, este o condiţie esenţială a fericirii”(SF.
IOAN GURĂ DE AUR).
*
In memoriam: Pr. Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. Preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița
– proeminentă personalitate culturală – s-a născut la 15 sept. 1895 în satul
Bistrița din județul Mehedinți într-o familie modestă, înglodată în datorii și
nevoi. Ca și cei șapte frați mai mici, a urmat școala primară în satul natal.
În ciuda greutăților materiale, părinții au făcut eforturi deosebite și i-au
dat posibilitatea să meargă mai departe la studii. A urmat astfel Liceul ,,
Traian” din Tr. Severin, după care, în 1909, a trecut la Seminarul Teologic din
Rm. Vâlcea.
Primii ani ai activității sale au fot
dedicați învățământului, funcționând ca învățător în satele Cârjei și Bistrița,
iar în 1922 a devenit preot paroh al satului Bistrița. În această demnitate a
slujit altarul 53 de ani, situându-se printre preoții de frunte ai Olteniei în
ceea ce privește activitatea pastorală. Dincolo de aceasta însă, Părintele Gheorghe
Dumitrescu-Bistrița a realizat, alături de soția sa, Olimpia, cu incalculabile
sacrificii materiale și spirituale, o operă de apostolat social și cultural
inegalabilă.
Începând din anul 1919, tânărul intelectual
de la Bistrița scoate una din cele mai căutate și apreciate reviste de folclor
și etnografie de la noi din țară, ,,Izvorașul”. Apariție lunară, cu un
apreciabil număr de pagini, revista aduna nu numai articolele și culegerile de
folclor ale Părintelui Dumitrescu, ci și ale celor peste 500 de colaboratori
din întreaga țară. Este aproape de necrezut ca într-un sat precum Bistrița, un
intelectual să-și poată totuși desfășura activitatea atât de spornic. Timp de
21 de ani și șase luni, din ,,redacția” și tipografia de la Bistrița au emanat
cu efervescență mii de pagini de cultură și limbă românească. Revista a pătruns
până în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, în cele mai mari biblioteci,
fiind căutată și apreciată pentru conținutul și calitatea sa. Ea a depășit
repede granițele țării, găsindu-și abonați și chiar colaboratori printre
românii și cercetătorii limbii și culturii românești din aproape toate țările
europene. Nu exagerăm cu nimic afirmând aceasta, deoarece, conform arhivei și
corespondenței părintelui, revista ajungea chiar și în Israel, Japonia, Statele
Unite ale Americii, Canada, Australia și Angola. Pretutindeni unde se găseau
iubitori ai culturii românești, se năștea și interesul de a avea și de a
colabora la prestigioasa revistă a Părintelui Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. Ea
răspândea pretutindeni cântece populare, teatru popular, elemente de
etnografie, studii despre folclorul și sufletul românesc. Limba română, mânuită
cu ușurință de preotul de la Bistrița, contribuia la unitatea de limbă și
conștiință românească. La acestea adăugăm cântecele și corurile patriotice,
care erau așteptate cu interes și căldură de cadrele didactice și elevii din
școlile românești. Personalități de seamă din țară și străinătate, printre care
la loc de frunte se situează Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, I. Simionescu,
Ramiro Ortiz și mulți alții au apreciat revista.
Preotul-cărturar de la Bistrița nu s-a
rezumat însă numai la editarea revistei ,,Izvorașul”. La Bistrița
mehedințeană au mai apărut și alte reviste , care au avut însă o viață mai
scurtă, precum ,,Opaițul satelor”(1927-1933), ,,Alarma satelor”
(1934), precum și numeroase calendare. Alături de aceste periodice, la Bistrița
apăreau și… cărți. O adevărată editură a luat ființă aici. Au fost tipărite
zeci de cărți ale Părintelui Dumitrescu-Bistrița și ale colaboratorilor din
țară. S-a înființat în casa celor doi apostoli-cărturari de la Bistrița un
adevărat centru de desfacere al cărții prin corespondență.
Dar câte n-a făcut Părintele Gheorghe
Dumitrescu-Bistrița spre binele culturii românești! Membru în nenumărate
asociații și organisme culturale și sociale, a luptat și contribuit la
promovarea valorilor autentice ale folclorului. A străbătut țara în lung și-n lat și a vorbit pretutindeni așa
cum numai dumnealui știa să vorbească, întărindu-și spusele cu fapte și exemple
din viața personală. A devenit prin vreme un adevărat ,,apostol” al
spiritualității românești.
Aproape de trei sferturi de veac numele Părintelui Dumitrescu
apare în reviste, cărți și publicații de tot felul. Cărțile și revistele
publicate de dânsul însumează, după evidențele pe care le păstrează cu mare
grijă, un tiraj de 556.800 exemplare. La acestea trebuie să adăugăm cca. 1.000
recenzii, referințe, articole și medalioane dedicate Părintelui Gheorghe
Dumitrescu-Bistrița și operei sale. Părintele Gheorghe Dumitrescu - Bistrița a
intrat demult în circuitul culturii naționale prin activitatea și opera sa.
Preot, învățător, animator cultural pe plan
local și județean, președinte și membru în jurii naționale și
internaționale de folclor, autor a mii
de pagini de jurnal alcătuite de-a lungul a peste 60 de ani, ctitor de muzeu,
tipografie, colecții de tot felul, autor sau destinatar a câtorva zeci de mii
de scrisori, pictor amator cu vădit talent, folclorist și etnograf de prestigiu,
Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița a alăturat toată această titanică
activitate culturală neobositei slujiri preoțești.
El face parte din stirpea marilor iubitori
de cultură, a oamenilor care au știut să aleagă partea cea bună și trainică a
vieții, dedicându-și întreaga sa capacitate de muncă și creație slujirii
aproapelui, culturii, Bisericii și Patriei. În condiții modeste, luptându-se cu
nenumărate greutăți de tot felul, preotul de la Bistrița, alături de soția sa,
Olimpia Dumitrescu, au făcut din casa lor și din biserica de la Bistrița
adevărate făclii de răspândire a culturii și dragostei de Biserică și de
Patrie.
Până aproape de ziua de 2 febr. 1992, când a
trecut dincolo, în ciuda anilor, a fost o prezență vie în cele mai diverse
domenii de activitate: fie lucrându-și cu grijă grădina, fie dereticând pe
acasă, fie răsfoind noile apariții în librăriile sau bibliotecile severinene,
fie vorbind la conferințe și simpozioane organizate în județ sau în țară. Se
întrista dacă-i vorbeai de bătrânețe, se bucura când îți vorbea de viitor, de
preocupările și planurile sale de perspectivă. Gândea, vorbea, scria, publica,
într-un cuvânt trăia cu intensitate un patos venit din străfundurile
inepuizabile ale ființei sale. A slujit altarul până în ultimele luni ale
dăinuirii sale în lume, a organizat aproape lunar excursii cu enoriașii în țară, a corespondat cu zeci
de oameni de cultură.
Nu de teama timpului, ci doar pentru a pune
mai la îndemână cercetătorilor bogatul material arhivistic de care a dispus, și-a donat cu generozitate Arhivelor Statului
din Drobeta Tr. Severin biblioteca(cca. 4.000 volume) și arhiva. Aici s-a
organizat un fond special ,,Gh. Dumitrescu-Bistrița”, alături de cel închinat
lui Ștefan Odobleja. Autoritățile locale, bisericești și de stat, au organizat
de-a lungul timpului mai multe simpozioane, conferințe și întruniri omagiale
dedicate ,,patriarhului” folcloriștilor și preotului-cărturar de la Bistrița –
Mehedinți. Comunicările și articolele
publicate în presă despre Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița se
adaugă celor de până acum. Alături de
ele vor veni altele și altele, fiindcă ,,miracolul” de la Bistrița mai are încă
multe taine, oferind totodată teme captivante prin prospețimea și frumusețea
lor.
Dumnezeu să te ierte și să te răsplătească,
iubite părinte Gheorghe Dumitrescu-Bistrița!
*
File de jurnal – 4 febr. 1984. ,,Servicii la Bârda și la Malovăț. Am făcut
parastas la Albici Luță(Iconu) din Bârda. Acolo am vorbit cu Botoșan Petre din
Bârda. A povestit că era de vreo 10-15 ani, slugă în curte la C. din Bârda. Acesta
l-a trimis la Călinești, la o rudă a sa după brânză. S-a dus pe jos până acolo.
Cel din Călinești, fost aghiotant, după ce a aflat pentru ce venise, a întrebat
de fiecare în parte, i-a dat apoi să mănânce din plin, l-a oprit acolo peste
noapte. Dimineața l-a ospătat iar, i-a pus în traistă o bucată de brânză și
alta de mălai ca să o aibă pe drum. L-a întrebat apoi dacă C. a făcut vin,
pelin și țuică. Făcuse C. câteva acoave, căci era foarte bogat. Aflând de
acestea, aghiotantul i-a spus lui Botoșan: ,,- Măi nepoate, du-te înapoi și
spune-le la ai mei de la Bârda, că le-aș da cu plăcere brânză de zapostit, dar
brânza mea s-a stricat!” Când a aflat C., l-a cercetat pe copil ce altceva l-a
mai întrebat și a înțeles lecția. Ar fi trebuit ca nici el să nu-l trimită pe
copil cu mâna goală!
După-amiază am mai lucrat la Coloana Infinitului, vol. II. Seara am văzut primul episod din
filmul Jean Christophe. Foarte
interesant!”
File de jurnal – 5 febr. 1984. ,,Am
făcut slujbă la Bârda. A venit multă lume. Am terminat lectura la Sfintele Evanghelii. Voi începe lectura
și explicațiile la Faptele Apostolilor. Le-am
explicat că va trebui să plantăm cimitirul cu pomi fructiferi, fiindcă s-au
mărit obligațiile parohiei și s-au înăsprit indicațiile în ceea ce privește
folosirea judicioasă a fiecărei palme de pământ.
Le-am vorbit
enoriașilor mei de intenția mea de a realiza Cronica în cuvinte și imagini a satului Bârda, solicitând de la
fiecare fotografii în acest sens.
După-amiază am mai
lucrat la corespondență. Tăticu a mai trebăluit pe lângă casă, iar mămica a
fost la înmormântarea lui Bratu Sevastian din Colibași. Mă invitaseră și pe
mine, dar din cauza noroiului și a stării de sănătate nu m-am dus. Acest om a
fost necăsătorit. A strâns mulți bani și a făcut o gospodărie excepțională în
Tr. Severin. Acum un an a fost descoperit că are tumoare la creier. A încercat
tot felul de tratamente, dar degeaba. A venit în Colibași la părinți. Avea 52
de ani. A fost mare jale. El era îmbrăcat ginere!”
*
Ajutoare și donații. ●În această perioadă parohia
noastră a primit câteva ajutoare și donații astfel: un enoriaș care nu vrea să
i se știe numele, a achitat 600 lei pentru
mâncarea ce-am dus-o la Azilul de la Cujmir; Doamna Proc. Iuliana-Carmen Dogaru din Tr. Severin: 500 lei; Doamna Petruța Freund din
Germania: 487 lei(pentru mâncarea
ce vom duce la Azilul de la Șișești); Domnișoara Rodica-Ecaterina Bordeiașu din
București: 250 lei; Doamna Elisabeta
Leferenz din Germania: 242 lei;
Domnul Boncioc Mircea din Italia, fiu al satului Malovăț,
Doamna Nicolae Victoria din Tr.
Severin, Domnul Coman Cristian din
Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Domnul
Surugiu Nicu din Italia, fiu al satului Malovăț, Doamna Dinu Valeria din
Tr. Severin, fiică a satului Malovăț : câte 100 lei; Doamna Rolea Violeta din București, fiică a satului Bârda,
Domnul Plăcintă Costache din Tr.
Severin și Doamna Prof. Florica
Kemenschi din Tr. Severin: câte 50
lei;
●Doamna Pârvănescu Elena din Malovăț a achitat 150 lei pentru contribuția de cult; Domnul Toma Constantin din Malovăț a
mai adăugat 100 lei pentru
contribuția de cult, totalizând până acum 210
lei.
●Domnul Belega Gheorghe din Malovăț, Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin, fiu al satului Bârda și Doamna Nicolae Victoria din Tr. Severin
au donat câte un televizor pentru Azilul de la Bâcleș. Le vom duce în
următoarele zile.
Dumnezeu să
le răsplătească tuturor!
●Preotul
împreună cu Domnul Nistor Petre, consilier
parohial, s-au deplasat la Azilul de la Cujmir în ziua de 16 iulie și au dus
acolo șase cărucioare cu rotile. Dintre acestea trei au fost noi, donație a Domnului Borcilă Dumitru din Italia,
fiu al satului Malovăț, iar celelalte trei, puțin folosite, donații ale
următoarelor familii din Malovăț: Orodan
Dumitru-Claudiu, Pau Dumitru și Ștefu
Constantin. Cei 40 bătrâni de acolo
aveau un singur astfel de cărucior și acela defect. Când am ajuns acolo,
conducerea azilului tocmai redacta încă un memoriu către forurile județene ca
să le acorde suma necesară să cumpere un cărucior. Când s-au văzut cu șase în
curtea azilului au trăit o mare bucurie. Bucuria cea mai mare am citit-o în
ochii unui bătrân cu picioarele retezate, care a fost așezat într-un astfel de
cărucior și a început să se deplaseze prin curtea azilului. Precizăm că în 26
iunie făcusem deja o vizită la acel azil și dusesem alte daruri.
●În ziua de
27 Iulie, preotul împreună cu Domnul
Dima Vasile și Domnul Nistor Petre, consilieri parohiali, au efectuat o
vizită la Azilul de la Bâcleș și au donat următoarele din partea Parohiei
Malovăț: 32 porții de mâncare(ciorbă de
perișoare, sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu pilaf, cozonac) pregătite de
Casa de Catering ,,Costea” din Izvorul Bârzii; 45 litri suc(Fanta și
Coca-Cola);18 litri apă minerală(Borsec); 2 cutii cu prăjituri; 32 seturi
lenjerie de pat(cearșaf de pat, cearșaf pentru pilotă, față de pernă) noi; un
televizor nou și unul second-hand funcționabil, donat de Doamna Cola Emilia; 10 Psaltiri.
Dumnezeu să
răsplătească donatorilor!
●La
sfârșitul lunii august vom face o vizită la Azilul de la Șișești. Pe lângă
mâncare, au nevoie de trei mese, 12 scaune și trei bănci. Vom încerca să
rezolvăm problema.
●În luna
iulie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Iul.
(Malovăț): 212 pâini; 9 Iul.(Bârda):
137 pâini; 16 Iul.(Malovăț): 174 pâini; 20 Iul. (Malovăț): 100 pâini; 23 Iul.(Bârda): 142 pâini; 30 Iul.(Malovăț): 171 pâini. Așadar, în luna iulie s-au
donat 936 pâini. Totodată, s-a
vândut pâine enoriașilor noștri la prețul de achiziție de 1,30 lei/buc. astfel: 2 Iul. (Malovăț): 288 pâini; 9 Iul.(Bârda): 713
pâini; 16 Iul.(Malovăț): 326 pâini; 20
Iul. (Malovăț): 100 pâini; 23
Iul.(Bârda): 708 pâini; 30
Iul.(Malovăț): 329 pâini. Așadar, în
luna iulie s-au vândut 2.464 pâini.
*
Plăți. În cursul lunii iulie am efectuat câteva
plăți mai mari, astfel: 4.420 lei brutăriei
pentru cele 3.400 pâini donate și
vândute în luna iulie; 2.848 lei pentru
cele 30 seturi lenjerie de pat, pe care le-am dus la Azilul de la Bâleș; 1.330 lei tipografiei pentru cărți; 838 lei impozit; 640 lei mâncarea pentru Azilul de la Bâcleș; 440 lei pentru televizorul nou dus la Azilul de la Bâcleș; 440 lei poștei pentru timbre; 270
lei sucul și apa minerală duse la Azilul de la Bâcleș; 260 lei poștei pentru colete; 150
lei pentru curentul electric; 120
lei protoieriei pentru cărți; 100
lei internetul; 50 lei băncii
pentru comisioane; 50 lei facturiere
și altele mai mici.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale,
astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 496,
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 27 iul. 2023, ediție și on-line(http://www. observatorul.com); ,,Scrisoare
pastorală” – 497, în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 5 aug. 2023,
ediție on-line (https://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 6
aug. 2023, ediție on-line (https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 8 aug. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Codrule,
codruțule! în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023),
nr. 1190(10 aug.), p. 12; Țărână, Țară
și Țăran, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023),
nr. 1191(17 aug.), p. 12;
*
Simpozion. Preotul Dvs. a fost invitat pentru
după-amiaza zilei de 16 iulie la Mehadia, unde s-au desfășurat festivitățile
prilejuite de cei 700 ani de la prima atestare documentară a localității. De
dimineață Prea Sfințitul Episcop Lucian cu
un sobor de preoți au oficiat Sf. Liturghie, iar după-amiază, începând de la
ora 13, s-au desfășurat lucrările unui simpozion dedicat istoriei acestei
localități, la care au participat istorici și oameni de cultură din Banat și
din țară. Primăria Mehadia l-a invitat și pe preotul Dvs. ca să le vorbească de
istoria lor, știut fiind că a studiat cele peste 1.100 documente ale
Protoieriei Mehadia din perioada 1780-1885, a realizat trei cărți(Studii și documente privind Istoria
României. Banatul, vol. I-III) și
o teză de doctorat. Era în temă!
Au vorbit
mulți, unii prezenți în mod fizic la eveniment, alții pe internet. Preotul Dvs. a vorbit mai la urmă, așa cum
ceruse, și le-a spus numeroșilor participanți multe ,,povești” din istoria lor.
Nu s-a mărginit numai la perioada 1780-1885, ci a menționat alte evenimente din
istoria Mehadiei, pe care nu le menționaseră cei ce vorbiseră înaintea sa. În
apropierea Mehadiei sau chiar în Mehadia solia lui Basarab I, voievodul Tării
Românești, i-a ieșit înainte regelui maghiar Carol Robert de Anjou, care venea
cu vreo 30.000 soldați înarmați până în dinți ca să invadeze țara, propunându-i
o soluție pașnică, ceea ce regele a refuzat. Un episcop, Ghelasie, al
Episcopiei de Mehadia, refugiat la Mănăstirea Vodița, era ,,la cuțite” cu
împăratul austriac, la 1517. Împăratul dispunea una, episcopul dispunea
contrariul. Pe baza documentelor menționate mai sus, preotul le-a vorbit
ascultătorilor săi despre implicațiile Banatului în răscoala lui Horea, Cloșca
și Crișan, în Revoluția de la 1848, în renașterea culturală din a doua jumătate
a veacului al XIX-lea. Le-a vorbit de ravagiile epidemiilor din vremea aceea,
de invaziile turcești în zonă și alte asemenea ,,mărunțișuri”.
Cu
siguranță îl vor invita și cu prilejul împlinirii a 800 ani de la prima atestare
documentară!
*
Zâmbete. ☺,,- Doctore, îmi sună ceva în ureche!” ,,- Nu
răspunde!”; ☺ Să gândești este dificil. De aceea majoritatea oamenilor judecă; ☺Un
ascultător: Un ascultător: ,,- Ce poţi face când doctorul îţi interzice să te
apropii de votcă ?” Radio Erevan: ,,- Bei votca de la distanţă, cu paiul!” ☺,,- M-am angajat ca electrician la
biserică!” ,,- Foarte tare! Și ce faci acolo?” ,,- Aprind și sting lumânări!” ☺La
un spital de nebuni, un reporter întreabă un nebun: ,,- Vă place aici?” ,,- Da,
foarte mult! Cel mai mult îmi place să-l ajut pe doctor.” ,,- Foarte frumos. Și
cum îl ajuți?!” ,,- Doctorul fugărește asistentele, iar eu le pun piedică!”
*
Excursii-Pelerinaje. ►Pentru marți, 25 Iulie, cu
prilejul Sf. Ana, hramul Mănăstirii de la Orșova, parohia noastră a pus la
dispoziție celor interesați un autocar. Așadar, în mod gratuit, cine dorea să
meargă, era binevenit, cu condiția să se înscrie mai înainte, pentru a nu
depăși capacitatea autocarului. S-a înscris un singur enoriaș din Bârda, Mema Sergiu.
Mai multe
familii din Malovăț și Bârda au mers însă la Orșova cu mașinile personale. A
fost frumos. Au slujit trei ierarhi și un mare sobor de preoți, a fost multă lume. Erau mașini din județul
Mehedinți, județele învecinate, dar și din județe îndepărtate, precum
Constanța, Iași, Tg. Mureș, Cluj, Bihor etc. Mănăstirea ,,Sf. Ana” e deja
cunoscută în țară și a intrat în circuitul turistic.
►Pentru
marți, 29 August, cu prilejul hramului Mănăstirii Topolnița, parohia noastră
pune la dispoziție celor interesați un autocar. Așadar, în mod gratuit, cine
dorește să meargă, este binevenit, cu condiția să se înscrie mai înainte,
pentru a nu depăși capacitatea autocarului.
►Pentru
joi, 31 August, organizăm o excursie – pelerinaj pe următorul traseu: Malovăț -Tr. Severin - Mănăstirea Vodița -
Mănăstirea Orșova - Mănăstirea Mraconia - Valea Dunării - Mănăstirea Nera -
Mănăstirea ,,Sf. Ioan” - Moldova Nouă – Oravița - Mănăstirea…. – Bozovici -
Mănăstirea Putna - Cascada Bilgăr – Orșova - Tr. Severin-Malovăț. Prețul: 60
lei/pers.
*
Lucrări la biserică. Urmare donației făcute bisericii de
la Bârda de către Domnul Tănase Aurel din
Germania, donație de care am vorbit în numărul trecut al ,,Scrisorii
pastorale”, mai mulți credincioși au luat inițiativa să înlocuiască vechile
covoare cu cele noi. Aceasta a presupus și un plus de curățenie și multe
altele. Acești credincioși au fost:
Tănase Aurel, Tănase Loredana, Tănase Maria, Mema Ileana, Vâjaică Petria, Rolea
Nicolița, Drăghia Maria, Gheran Iuliana, Luca Mihai și Ivașcu Domnica. Le mulțumim. Dumnezeu să le răsplătească efortul!
*
Cununii. În ziua de 31 Iulie am oficiat Taina Sfintei
Cununii pentru Domnul Enea Mihai-Giulian
din Rogova cu Domnișoara Tărăbâc
Valentina-Ionela din Malovăț. Dumnezeu să le ajute!
*
Anunț.
Începând cu 1
Sept., slujbele din duminici și sărbători vor începe la ora 9.00.
*
Program. În cursul lunii Septembrie avem următorul
program de slujbe: 2 Sept.(Bârda-Malovăț);
3 Sept.(Bârda); 8 Sept.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 9 Sept.(Malovăț-Bârda); 10 Sept.(Malovăț); 14 Sept.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 14
Aug.(spovedit și împărtășit copiii în Malovăț); 16 Sept.(Bârda - Malovăț); 17
Sept.(Bârda); 23 Sept.(Bârda-Malovăț);
24 Sept.(Malovăț); 30 Sept.(Bârda - Malovăț). În
restul timpului, la orice oră din zi sau
din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de
e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și bucurii în casele și în
sufletele Dumneavoastră!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu