PAULA ROMANESCU - copilul de mai alaltăieri

 

In raiul copilăriei mele, mă regăsesc copilul de mai alaltăieri cu piciorul gol in ierbi, cu urechea la cântul de greieri care au rămas de-ai pământului care ne știe, cu ochii după stelele cerului.

Ce multe sunt!!!

Și luna în prepeleacul de iluminat (orb) din răspântie de uliti...

Ce feerie!

P.R.

 

Ce SUFLET DOAMNE !!!

Cu ce MAIESTRIE ascundeti DUREREA! Trebuie sa INVAT.

ZANELE dispar inaintea civilizatiei si ce privilegiu sa va intalnesc.

Cu admiratie si RESPECTE,

Ben Todica