Literatura
română intre identitate și universalitate
Cu o impunătoare performanță în arta scrisului, Galina
Martea și de această dată îi oferă cititorului o lucrare originală prețioasă
privind identitatea literaturii române în cultura universală, referindu-se în
mod expres la curentul literar modernist și cel postmodernist.
Din intenția de a propune cititorului date, aserțiuni
și fundamentări noi, autoarea ne propune un studiu analitic de proporții (peste
518 pagini), repartizat în patru capitole, inclusiv un compartiment special
care include aprecierile critice ale unor exegeți români și străini referitoare
la propria sa operă literară, precum și un cuprinzător itinerar
biobibliografic. Este o carte valoroasă de istorie și critică literară care
tratează chestiuni despre prezența și ponderea literaturii române în cultura universală,
accentele fiind centrate pe faptul că literatura română, prin originalitatea,
specificitatea, autenticitatea sa, nu numai că este recunoscută în cultura
mondială, dar, la rândul ei, ea îmbogățește și dezvoltă într-o anumită măsură
literatura și cultura universală. Propunând conceptul despre identitatea
literaturii române ca proces evolutiv în dezvoltarea umană, în același timp, ca
acțiune de stimulare/ îmbogățire a culturii naționale și universale, Galina
Martea menționează că acestea sunt subiecte notorii care merită a fi supuse
unui studiu analitic.
Autoarea atrage atenția că „Notoriu este și faptul că
literatura, ca artă socială, stimulează în mod favorabil acțiunea realizată în
ansamblul de valori spirituale, parte integrantă a fenomenului de cultură,
cultura influențând pozitiv orice domeniu de activitate publică, în același
timp motivând continuu procesul civilizației umane.”. Recurgând la variate comparații,
asociații și reflecții despre cultură, literatură, artă, autoarea consideră că
valoarea operei literare depinde de cultura și talentul personalității
scriitorului, creația literară reflectând schimbările sociale, reformarea
mentalității individului în timp (din una primitivă în una evolutivă modernă).
Urmare a acestui fapt, conchide autoarea, „prin contribuția marilor scriitori,
rezultat al unei munci intelectuale asidue, literatura română în timp nu numai
că s-a promovat sau că a fost recunoscută în universalitate, dar în același
timp literatura română a dezvoltat cultura universală.”.
În corpul lucrării se regăsesc în mod firesc marii
scriitori/ umaniști/ filozofi ai neamului: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu
Hasdeu, Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce, Mihai Eminescu, dar și,
întrucât autoarea se referă în special la curentul literar modernist și
postmodernist, cu motivație specială, acei condeieri care s-au afirmat în
perioada modernă și, totodată, au devenit foarte cunoscuți în universalitate
prin intermediul operelor lor, cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Emil
Cioran, Mircea Eliade, Panait Istrati, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Nichita
Stănescu, Ion Luca Caragiale, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, Norman Manea,
Mihail Sebastian, Gellu Naum, Matei Călinescu, Constantin Brâncuşi, Andrei
Codrescu, Paul Goma, Tristan Tzara, precum și mulți alții (capitolul II,
„Literatura română în viziunea scriitorilor străini”).
Cartea însăși e intitulată „Identitatea literaturii
române in cultura universală. Modernism și postmodernism”, dat fiind că
cercetarea în cauză este centrată în mare parte pe relatările/ afirmațiile unor
critici/ scriitori/ intelectuali străini de pe mapamond privind operele
literare ale marilor scriitori români, care prin intermediul lucrărilor lor au
influențat considerabil literatura universală, literatura română
identificându-se și impunându-se ca una originală. E de menționat de la bun
început că a fost depusă o muncă enormă în depistarea bibliografiei/ informației
corespunzătoare, pasiune de o viață a scriitoarei și omului de știință multilateral
Galina Martea. Deci, apare drept firească și argumentată concluzia la care
ajunge autoarea: „aportul redutabil al scriitorilor români în cultura națională
și cea universală este motivat de arta cunoașterii, care, la rândul ei, se
prezintă prin literatură, muzică, pictură, știință etc.
Drept urmare, dacă vorbim de literatura română, atunci
cultura ei nu numai că s-a afirmat sau că s-a promovat în mod distins în
cultura altor popoare, dar, în același timp, cultura literaturii române a
completat și a diversificat într-o măsură oarecare cultura universală, cu
precădere a influențat pozitiv cultura europeană și cea americană”.
Compoziția lucrării o ajută pe autoare să releve pe
larg aspectele care să ducă la elucidarea temei generale abordate. Capitolul I,
întitulat Literatura română – valoare națională și universală, include în sine subcapitole despre
identitatea literaturii române ca proces evolutiv în dezvoltarea umană, despre
ponderea literaturii române în cultura universală, despre modernism în literatura
universală și în cea română, despre postmodernismul literar și proza română ca
proces reformator după anii 1990, despre specia genului epic - romanul - ca
formă a progresului literar.
Prin respectivele referiri și examinări autoarea
reușește să-și înlesnească studiul perioadei modernismului și postmodernismului
literar în istoria literaturii române.
În capitolul II, întitulat Literatura română în
viziunea scriitorilor străini, autoarea face o analiză pe unde mai detaliată,
pe unde mai succintă, a operei acelor scriitori români care au fost recunoscuți
fără reticențe în cultura universală, operele acestora având o contribuție
importantă la completarea și dezvoltarea literaturii mondiale. Întru realizarea
acestui capitol, autoarea întreprinde investigații minuțioase pentru a
demonstra cu adevărat caracterul valoric al literaturii române în spațiul
universal, în mod aparte oferindu-ne relatări concrete din partea condeierilor
și criticilor literari din străinătate despre operele scriitorilor români.
Afirmația autoarei precum că „În procesul evolutiv literatura română este
motivată de două componente – recunoașterea deplină în cadrul țării și recunoașterea
cu succes la nivel mondial. Recunoașterea pozitivă în plan mondial a
literaturii române este, mai întâi de toate, o componentă care multiplică
valoarea culturii literare din cadrul țării, ca ulterior aceasta să creeze un
fenomen intermediar prin care se contribuie la dezvoltarea altor culturi” este
antologică prin formulare.
În capitolul III, întitulat Scriitorul român – între
proză și poezie, autoarea include mai multe cronici de analiză literară despre
operele mai multor scriitori români contemporani din întreg spațiul românesc,
inclusiv din vecinătatea imediată (foste teritorii românești) și din diasporă
(majoritatea având un loc mai puțin cunoscut în universalitate, însă suficient
de extins în spațiul românesc), printre aceștia aflându-se Nicolae Dabija,
Rodica Elena Lupu, Iurie Colesnic, Theodor Codreanu, Veronica Balaj, Anca
Sîrghie, Mihaela Aionesei, Valentin Tomuleț, Nicolae Mătcaș, Ioan Popoiu,
Al.Florin Țene, Doina Drăguț, Ștefan Străjeri etc.
Cronicile sunt realizate într-un stil atractiv, vioi,
specificul creațiilor literare relevat cu grijă și har scriitoricesc. Cronicile/
eseurile sunt de o ținută înaltă, argumentate pe principii de critică literară
specializată, esteticul și conținutul fiind redate într-o formă filozofică și
artistică susținută.
În capitolul IV, întitulat Lectura – cultură în
dezvoltarea umană, Galina Martea scoate în evidență rolul lecturii ca sursă/
hrană spirituală în evoluția omului. În armonie cu capitolul precedent,
autoarea include aici cronici de analiză judicioasă, adeseori meticuloasă,
referitoare la unele reviste literare din România.
Capitolul Aprecieri critice la opera literară a
Galinei Martea cuprinde o multitudine de recenzii din partea unor scriitori și
critici literari cunoscuți, care s-au referit la cărțile scrise de autoare: Nicolae
Dabija, Iurie Colesnic, Nicolae Georgescu, Adrian Dinu Rachieru, Aureliu Goci,
Anca Sîrghie, Theodor Codreanu, Lucian Gruia, Ion Brad, Rodica Elena Lupu,
Zenovie Cârlugea, Lidia Grosu, Valentin Tomuleț, G.N. Viforeanu, Anneke Kleine
Staarman, Galina Furdui, Victor Pânzaru, Virgil Mândâcanu, Vlad Ghidighiceanu,
Nicolae Bucun, Gheorghe Stroia, Nicolae Roibu, Mitrofan Ciobanu, Larisa Sali, Ion
Coja, Gheorghe Pârja, Livia Ciupercă, Ion Pachia-Tatomirescu, Victor Pânzaru,
Elizaveta Globa, Eugenia Raicu, Revista Albanezul, Ion Haineș, Victoria Puşco,
Vicu Dinvis, Marco Scipioni, Tamara Pereteatcu, Maria Roșca, Editura Anamarol,
Mihai Gîndu.
În fine, capitolul Itinerar bibliografic al autoarei
ilustrează activitatea de creație multilaterală (literară, științifică,
eseistică, metodică) și prodigioasă a autoarei. Cu o redutabilă carte de vizită
(scriitoare, profesor universitar, doctor în economie, funcționar în cadrul Ministerului
Științei și Învățământului din RM etc.), Galina Martea este cunoscută în
spațiul public românesc în calitate de reputat pedagog universitar și ilustru
savant în domeniul managementului educațional, în instruirea tineretului
studios pentru studii universitare de licență și studii universitare de masterat,
în instruirea cadrelor didactice și a cadrelor manageriale (perioada de activitate
1989-2011); autoare a 3 monografii științifice și a peste 420 de articole
științifice și literare în domeniul economiei, învățământului, sociologiei, filozofiei,
literaturii, publicate în reviste din Republica Moldova, România, SUA, Germania;
coautoare a unor acte legis-
lative și normative privind sistemul educațional din
RM (Legea învățământului,
Concepția învățământului din RM, 1994), remunerarea și
salarizarea (Legea salarizării cadrelor didactice, 1992), managementul
resurselor financiare din învățământ, finanțarea cercetărilor științifice din
învățământul universitar, știință și inovare; reforma învățământului superior
(procesul Bologna, 2003-2005); pe de altă parte, ca o nu mai puțin cunoscută
ziaristă, sociolog, analist politic, publicistă, eseistă, critic literar,
poetă, autoare a 10 volume de poezii („În lumea mea”, 1993; „Îngerii
sufletului”, 1995; „Acasă”, 1996; „Orbul dintre ani”, 2001; „Durere tricoloră”,
2016; „Prin unda timpului/ Through the wave of time”, ediție bilingvă
româno-engleză, 2018; „Timpul cu aripi moderne”, „Pe muchie de lumină”,
„Dragostea în joc cu versul”, „Când tace pământul”/ „When is silent the earth”,
2021; „Resemnare prin metaforă”), a 3 volume consistente de eseistică
(„Basarabia - destin și provocare”, vol. I, 2016, vol. II, 2020; „Universul
umanității – evoluție și involuție”, 2017), a unui volum de critică literară
(„În dialog cu creația umană”, 2018), a altuia de interviuri- dialoguri
(„Reflecție contemporană”, 2018), în total a 18 cărți editate în domeniul
literaturii, dar și a cca 200 de articole și studii de analiză sociopolitică, cultural-economică
și publicistică.
O cunosc de pe timpul când mă aflam la pupitrul
Ministerului Științei și Învățământului din RM (1990-1994), Domnia sa lucrând
în calitate de specialist principal, ulterior – de șef al Sectorului Cercetare,
Doctorat și Învățământ Universitar. Profit de ocazie pentru a-i prezenta
cititorului personalitatea omului de creație care se numește Galina Martea.
După demiterea (1994) și autoexilarea mea în Țară
(1996) și până la autoexilul dnei Martea în Olanda (2012), la Chișinău i-au mai
apărut 3 volume de versuri și eseistică. Restul cărților, articolelor de
sinteză și analiză și studiilor la care am făcut referire mai sus (și care au
apărut de-a lungul următorilor 10 ani la editurile și în numeroase reviste și
antologii din RM, România și din diaspora românească din lumea largă) dna
Galina Martea le-a smuls din inima ei sângerândă, cu părtinire, deja în
diasporă, cu gândul, dorul și cu durerea la ceea ce se întâmplă în Basarabia
noastră românească oscilândă, din voia conducătorilor ei străini de doleanțele
și vrerea poporului, între est și vest, ezitantă între integrarea europeană, „neutralitatea
moldovenească” sau reorientarea către „lumina de la răsărit”.
Publicistica dnei G. Martea este o analiză lucidă a
stării de fapt privind involuția economică a pretinsului stat suveran și
independent pe parcursul a 32 de ani, corupția generalizată a celor de la conducere
și sărăcirea și dezasperarea populației, emigrarea în masă a acesteia,
înăbușirea conștiinței naționale și ținerea sub ascultare a populației îmbătrânite
prin politica populismului demagogic al conducătorilor de partide și de stat
ș.a. Cu pedantism de pedagog, abilitate de mânuitor de condei și perseverență
demnă de „Tăunul” romancierei britanice Ethel Lilian Voynich, dna G. Martea
străbate hățișurile politicii provinciale basarabene și, pornind de la interpretarea
unor noțiuni esențiale pentru spațiul dat, precum cele de idee națională, ideal
național, identitate/ conștiință națională, unitate națională, națiune, popor,
stat național, moldovenism/ basarabenism artificial (alias primitiv), relevă în
lucrările sale toate racilele educației vechiului sistem comunist care s-au
perpetuat și păstrat în conștiința deformată a românilor basarabeni privind
limba, istoria, ființa lor identitară, „teoria” a două limbi, două literaturi,
două culturi, două neamuri/ popoare și state diferite, examinează raportul
dintre guvernare și cultura politică, dintre guvernanți și conștiința
națională, cultură și civilizație, dintre incultură, ignoranță și obscurantism,
ca să stabilească, pe bază de argumente de ordin istoric, științific, statistic,
diagnosticul necruțător de dur pentru clasa politică străină de neam și țară. O
bună parte din aserțiunile publicistice și eseistice ale autoarei și-au găsit
ecou și în poezia ei socială: Basarabia, „haină în durere tricoloră”, „răstignită
pe două maluri”, „durerea tricoloră”, care se vrea și poate fi izbăvită numai
prin unirea și reîntregirea neamului („Unire, frați români!”); „orbul dintre
ani”; „pe muchie de lumină”; „acasă”; predestinarea; nostalgie, dor, durere de
limbă, de neam, de Țară; „străin în spațiu, străin în casa mea”; cântare limbii
și neamului român; tristețea desțăratului; nostalgia înstrăinatului de țară
ș.a. Valoarea patriotică și civică a volumelor de poezie „Acasă”, „Orbul dintre
ani”, „Durere tricoloră”, „Pe muchie de lumină” o vom înțelege mai bine, prin urmare,
numai dacă vom parcurge cu interes susținut studii precum „Basarabia destin și
provocare” ș.a. Fire meditativă deosebit de sensibilă, după cum se anunța încă
de la debut („În lumea mea”, 1993), în lirica sa intimistă scrisă (ca și cea
patriotică) în dulcele stil clasic, cu ritm și cu rimă (aceasta din urmă
simplissimă, nu întotdeauna perfectă), poeta se dedă nostalgiei și amintirilor
despre meleagul natal, natură, copilărie, casa și vatra părintească, mamă,
singurătate, înfrigurare, așteptare, dragostea care nu se uită, dragostea
pierdută, vina reciprocă pentru ceea ce ambii n-au știut să păstreze,
singurătatea apăsătoare, dorul sfâșietor (care și el este ...„tricolor”!). Nu
ezită să abordeze și probleme existențiale majore: vis și resemnare („resemnare
prin metaforă”), neajutorare în fața destinului („o frunză ce-adie în miez de
noapte și de zi”; „o pradă și-un prizonier al sorții”), viață și moarte,
întâmplare și predestinare, dragoste și poezie, ireversibilitatea timpului etc.
Aproape toți colegii de breaslă și exegeții din RM, România, diasporă, țara de
adopție (Olanda), care s-au referit la creația poetică, eseistică și publicistică
a dnei G. Martea (Nicolae Dabija, Iurie Colesnic, Galina Furdui, Lidia Grosu,
Victor Pânzaru, Nicolae Roibu, Ion Brad, Nicolae Georgescu, Lucian Gruia,
Aureliu Goci, Zenovie Cârlugea, Anca Sârghie, Adrian Dinu Rachieru, Theodor
Codreanu, Gheorghe Pîrja, Livia Ciupercă, Vitalie Răileanu, Gheorghe A.Stroia,
Ion Pachia Tatomirescu, Anneke Kleine Staarman ș.a.), au rămas impresionați de sinceritatea
versului poetei („sinceritatea rostirii”, cum se exprimă Nicolae Dabija cu
referire la volumul „Durere Tricoloră”).
Creația poetică a Galinei Martea, precum și articolele
și studiile d-sale de eseistică, publicistică și critică literară, au ajuns la
cugetul și sufletul cititorului grație faptului că au apărut și în peste 56 de
antologii colective (dintre care 5 multilingve, română-italiană, română-engleză),
apoi - în mai toată mass-media actuală (tipărită sau online) de limbă română
din Basarabia, dar mai cu seamă din România și din Diasporă: Viața satului,
Literatura și arta, Timpul, Făclia, Basarabia literară, Ziarul Național, Litere,
Bucureștiul literar și artistic, Curtea de la Argeș, Expres Cultural, Hyperion,
Discobolul, Convorbiri Literare, Portal Măiastra, Rotonda valahă, Vatra veche,
Ex Ponto, Luceafărul de seară, Agenția de CARTE.RO, Constelații Diamantine, Luceafărul,
Națiunea, Agero, Art-emis, Destine Literare, Observatorul etc.
De menționat faptul că dna Galina Martea a știut să
creioneze, la rându-i, portrete și chipuri memorabile de oameni politici, de
știință, cultură, literatură și artă notorii, să le analizeze doct și pe larg
faptele și creația (Alexandru Moșanu, Valentin Tomuleț, Virgil Mândâcanu,
Nicolae Dabija, Iurie Colescnic, Anca Sîrghie, Galina Furdui, Lidia Grosu,
Doina Drăguț, Alensis de Nobilis, Alexandru Florin Țene, Ionuț Țene, Mariana
Gurza, Veronica Balaj, Cristina Mihai, Rodica Elena Lupu, Theodor Codreanu,
Ioan Popoiu, Claudiu Dumitrache, Ștefan Străjeri ș.a.), să prezinte fresce ale
unor reviste jubiliare sau aflate abia la debutul lor (Constelații Diamantine,
Rotonda Valahă, Columna 2000, Cultura Vâlceană, Domnul de Rouă, Floare Albastră,
Cronica Timpului ș.a.).
Creația dnei Galina Martea este relativ bine cunoscută
în RM, drept care i s-a conferit titlul onorific de Academician de onoare al
învățământului universitar, iar numele d-sale este prezent în enciclopedii de
valoare: „Localităţile R.Moldova”, vol. 14; „Pedagogi Români Notorii din
Basarabia Interbelică și Postbelică”, vol. II; „Enciclopedia scriitorilor
români contemporani de pretutindeni”, coordonator acad. Mihai Cimpoi și Traian
Vasilcău, Chișinău, 2019; Un Dicționar al Scriitorilor Români Contemporani,
vol. XII, Colecția Opera Omnia, Ed. Tipo Moldova, România, coordonator Ioan Holban,
2021; Dicționarul Enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului
al III-lea – MILENARIUM, vol.I, coordonator Gheorghe A.Stroia, România, 2021.
Dar, cum se întâmplă mai întotdeauna la noi, în RM, parcă e, totuși, mult mai
cunoscută, iar meritele d-sale - mult mai apreciate în România și peste hotare.
Astfel, dna Galina Martea a fost aleasă membru titular al Academiei
Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, SUA/ American-Romanian Academy of Sciences
and Arts, USA, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Societății
Regale de Literatură din Marea Britanie, Londra/ Member of The Royal Society of
Literature, London, UK; membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din
România; membru al Societății de Poezie din Marea Britanie-Londra/ The Poetry
Society-London UK - cea mai prestigioasă societate a poeților din Marea
Britanie, fondată în 1912; membru al Uniunii Scriitorilor de Limbă Română;
membru al Forumului Democrat al Românilor din Moldova și al Consiliului Unirii.
Este Laureat al multor premii și distincții pentru poezie, publicistică, volume
publicate, presa scrisă: Premiul I, secţiunea „Presa Scrisă”, UZPR, București,
2015; Premiul I, secțiunea A, pentru volumul cu poezii „Durere Tricoloră”,
concurs „Alexandru Macedonski”, USE, România, București, 2015; Premiul hebdomadarului
„Literatura și Arta”, Chișinău (2013, 2914, 2015, 2015, 2017); Premiul „Erasmus
din Rotterdam” pentru cercetarea academică și pentru operele literare publicate
din 1993 până în prezent, 15 iulie 2021; Diplomă cu titlul onorific de Ambasadoare
a Culturii Românești, Uniunea Scriitorilor de Limbă Română, 15 ianuarie 2022;
Premiul Laudatio Princeps – Condeiul de Aur, Armonii Culturale Press, 2021
ș.a..
Personalitate de o sensibilitate și modestie aparte,
savant de înaltă ținută, scriitoare talentată, născută în Basarabia, Galina
Martea își duce crucea cu demnitate în spiritul intelectual moștenit de la părinții
pedagogi. Referitor la lucrarea de față, „Identitatea literaturii române in
cultura universală. Modernism și postmodernism”, volumul I, aș spune, fără
ezitare, că este un studiu interesant și necesar cititorului, cu multe elemente
de noutate, contribuție personală. Cu toate că multe lucruri par deja cunoscute
din literatura de specialitate, Galina Martea le examinează în cadrul unui tot întreg,
în interacțiunea lor, ceea ce conferă identitate fenomenului literar românesc
și îi relevă calitățile prin care literatura română își croiește o ieșire sigură
în universalitate.
NICOLAE MĂTCAȘ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu