miercuri, 15 octombrie 2025

Mihai Batog Bujenita - Delirul




Delirul

Mihai Batog Bujenita

15 Octombrie 2025

 

Aflat în antecameră împreună cu cei doi aghiotanți ai săi, generalul cu patru stele Vinerel Buturugan ordonă scurt: pastila! Un aghiotant scoase o cutiuță frumos colorată și puse în palama generalului două pastile de culoare roșie spunând la rândul său la fel de ferm:

- Excelență, luați două ca să vă țină până la sfâșitul întrunirii fiindcă s-ar putea să mai dureze și vor fi probabil și unele opinii contrare. Aveți nevoie pentru a-i face praf!

- Corect! Generalul își aranjă ținuta luă hărțile și servieta cu documente, apoi, cu capul sus, intră în sala de întruniri a Marelui Consiliu Militar. Cum nimeni nu sări în picioare pentru a-i sublinia intrarea plină de grandoare, îi înjură în gând pe toți cei prezenți, le imagină un viitor sumbru și se așeză pe fotoliul său așteptând venirea Președintelui, a prim-ministrului și a mi-nistrului Forțelor Armate, cei care astăzi vor hotărî soarta țării și nu numai... Iar totul depindea de ceea ce el va prezenta!

Adevărul este că era singurul general care pe lângă o uriașă experiență și o pregătire de excepție promova atacul ca fiind cea mai bună strategie de apărare, iar faptul că era Directorul General al Comandamentului Logistic îi conferea și acea prestanță unică pe care ți-o dă o stare materială de excepție. Pe lângă el, cel care aproba orice investiție, achiziție sau contract de cumpărare, ceilalți generali, inclusiv dobitocul de Șef al Marelui Stat Major, erau doar niște bieți lefegii capabili de orice mârșăvie numai să rămână pe statele de plată ale Armatei. În context, îi disprețuia pe toți, așa că se relaxă și bine a făcut pentru că exact peste câteva minute în sală au intrat cei trei lideri, deci singurii oameni cu putere de decizie... Generalul surâse subtil... Și ei se aflau pe statele lui de plată și fuseseră sprijiniți în campanie de oamenii lui! Deci...

Președintele ținu o scurtă cuvântare care se potrivea la orice eveniment, apoi, încântat de efectul obținut, aprobă discursul generalului, ignorând orice altă inițativă.

Generalul se ridică din scaun, omorî cu privirea asistența care-l privea cu dispreț, puse uriașa hartă cu planul ofensivei pe un suport și își începu prezentarea:

- Onorat auditoriu, vă rog să-mi permiteți să vă prezint planul ofensivei rezultate din studiile, simulările și calculele făcute funcție de situația reală din teren. Așa cum bine știm ne aflăm în proximitatea unui conflict armat care durează de peste trei ani și în care armatele rușilor și-au consumat în bună măsură forțele și mijloacele de luptă, prin urmare, consider că acum este momentul oportun pentru a intra și noi în luptă desfășurând o ofensivă de proporții pe direcția est! Avem în vedere că glorioasa noastră armată cea care de-a lungul istoriei a dovedit reale capabilități de luptă și o dragoste de glie care a acționat la nivelul conștiinței fiecărui luptător, va fi sprijinită în flancul stâng de puternica armată a polonezilor, iar în flancul drept de experimentata armată a ucrainenilor, țări care au toate motivele să lupte alături de noi împotriva armatei sleite de oameni și resurse a rușilor. Desigur în spatele nostru, în eșalonul doi se va afla permanent uriața forță militară aliată a NATO precum și logistica devenită legendară a aliatului nostru strategic, cel care așa cum știm sprijină astfel de inițiative!

În aceste condiții am calculat că ritmul ofensivei va fi în medie de douăzeci de kilometri pe zi ceea ce înseamnă că în aproximativ opt trei luni de la declanșarea acțiunii vom ajunge pe aliniamentul munților Urali. Aici ne așteptăm fără îndoială la o puternică organizare de tip defensiv însă strategia noastră a prevăzut și acest eveniment! Prin acțiunea bravei noastre armate am dat de înțeles tuturor că monstrul roșu este la capătul puterilor, iar canalele diplomatice vor pune în mișcare forțele țărilor din estul îndepărtat precum China, Mongolia și Japonia, țări care au de multă vreme litigii teritoriale cu rușii, iar acum se ivește oportunitatea istorică de a intra în luptă alături de noi pentru a-și rezolva problemele. În aceste condiții armatele rusești vor intra în degringoladă și se vor retrage cel mai probabil în Kamceatka, iar cu acest prilej noi vom izola acest teritoriu în așa fel încât să nu mai iasă de acolo în vecii vecilor. Popoarele eliberate ale Siberiei vor fi sprijinite să-și croiască drumul firesc spre democrație și libertate noi având desigur acces prioritar la exploatarea bogățiilor din noile țări care vor apărea. Totul pașnic în spiritul cooperării și asigurării mersului spre libertate, progres și bunăstare!

Tonul oarecum isteric, ochii strălucitori și ușoarele spume apărute la colțul buzelor deveniră convingătoare, ba chiar molipsiră, ascultătorii umplându-i de entuziasm belicos! Nu era deloc de mirare având în vedere că pregătirea militară a factorilor decizionali era în curs de completare prin participarea la ceremonii și parade, dar chiar și ceilalți generai care știau că de fapt armata nu are muniții decât pentru maximum zece minute de luptă păreau a fi de acord cu propunerea făcută prin prezentarea planului de ofensivă. Desigur, entuziasmul lor bine tem-perat era totuși rezultatul unei analize obiective! Păi, dacă dobitocul o dădea în bară, și o dădea sigur, ei scăpau de el și de toate ifosele lui prin urmare, reintrau în jocurile puterii și a banilor, deci...

Președintele, plin de vigoare și optimism dădu ordin de începere a pregătirilor, iar generalul căzu pe scaun, mai luă o pastilă și își imagină cum îi va trimite el pe aroganții ăștia de apeviști cu grade aurii pe umăr prin gerurile Siberiei. Avea toate motivele să fie foarte fericit...

În antecameră cei doi aghiotanți erau și ei frământați de unele probleme de viitor:

- Băi, Gigi, mă rog Bunului Dumnezeu să-i iasă șefului schema fiindcă în felul ăsta scăpăm și noi de crocodilii ăia de la Controlul Financiar Intern care ne mănâncă ficații cu rahaturile alea de șmenuri pe care l-am mai făcut și noi la achiziții...

- Ai dreptate, dar dacă nu-i iese vrăjeala, că nici ăia n-or fi chiar mai proști decât el?!

- Bă, dacă nu-i iese, l-a cam luat dracu` fiindcă va trebui să-l dăm noi în gât ca să ne scoatem din belea!

Precum vedem strategii militari au întotdeauna variante de rezervă ceea ce denotă nu numai o pregătire superioară, ci și o gândire mereu activă adaptată realităților din teren!

 









 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu