Istoria
în mers
Prof. univ.
dr. Tiberiu Tudor
12
Octombrie 2025
Spre noua ordine geopolitică multipolară.
Cooperare sau confruntare?
Statele Unite ale Americii și Federația
Rusă
După revenirea la Casa Albă a președintelui Donald
Trump, la 20 ianuarie 2025, un alt eveniment important sub raport
geopolitic a fost întâlnirea din 15 august dintre președinții Donald Trump și
Vladimir Putin. Întâlnirea a avut loc departe de zgomotul de fond al Europei,
în Alaska, teritoriu cucerit și colonizat de ruși, vândut americanilor în 1867.
Locația întâlnirii din Alaska, la baza militară Elmendorf-Richardson de lângă
Ancorage, a fost propusă de către Trump și acceptată de către Putin. Încărcătura
simbolică și regia protocolului au fost deosebite. Alaska este teritoriul
american unde cele două mari puteri sunt vecine (fâșia de graniță, între cele
două insule Diomede, fiind de numai 4Km.), ceea ce i-a permis președintelui
Putin, întâmpinat de către gazdă pe covorul roșu, să se exprime: „Bună ziua
dragă vecine, sunt încântat să te revăd sănătos și în viață”. Cei doi
președinți au plecat împreună în limuzina prezidențială americană spre summit,
deși limuzina rusă era deja la sol. Aeronava prezidențială Soiuz a fost
escortată, atât la intrarea cât și la ieșirea din spațiul aerian ale Statelor
Unite de patru avioane de vânătoare americane.
Summitul, prevăzut mai întâi cu o participare de
experți în format 5+5, urmată de o întâlnire între președinți, s-a desfășurat
numai în formatul 3+3, cu participarea din partea americană a secretarului de
Stat Marco Rubio și a trimisului special (pentru diversele misiuni de pace)
Steve Witkoff, iar din partea rusă a ministrului de Externe Serghei Lavrov și a
consilierului prezidențial Iuri Ușakov, fost ambasador la Washington, expert în
relația cu SUA. Întâlnirea era programată pentru șapte ore, dar după trei ore
pozițiile erau clarificate și presiunile americane pentru relaxarea
exigențelor ruse au încetat.
Conferința de presă[1],[2] a fost scurtă, s-a rezumat
la declarațiile celor doi președinți. Președintele Putin a citit, opt minute,
un document riguros elaborat de experți, președintele Trump a răspuns liber,
numai patru minute.
Vladimir Putin: „Mă aștept ca acordurile de astăzi să
devină un punct de referință, nu doar pentru rezolvarea problemei ucrainene, ci
și pentru a lansa restabilirea relațiilor profesionale și pragmatice dintre
Rusia și Statele Unite…Suntem convinși că, pentru ca soluția să fie durabilă și
pe termen lung, trebuie să eliminăm toate cauzele primare ale conflictului.
Vedem dorința Președintelui Trump de a aprofunda esența și de a
înțelege originile acestuia…Să luăm în considerare toate preocupările
legitime ale Rusiei și să restabilim un echilibru just al securității în Europa
și în întreaga lume. Și sunt de acord cu președintele Trump, așa cum a spus
astăzi, că, în mod natural, securitatea Ucrainei ar trebui să fie asigurată, de
asemenea”. Liderul de la Kremlin a menționat că Donald Trump a afirmat că
războiul nu ar fi izbucnit dacă el [și nu Biden] ar fi fost președintele SUA,
adăugând că este întru totul de acord cu această afirmație.
Donald Trump: „Mulțumesc foarte mult, domnule
președinte. Foarte profund… Am avut întotdeauna o relație fantastică cu
președintele Putin, cu Vladimir. Am avut multe întâlniri dificile, dar bune…
Astăzi am avut o întâlnire foarte productivă și s-a ajuns la un acord asupra
multor puncte, mai sunt foarte puține de rezolvat. Unele nu sunt atât de
importante, unul este probabil cel mai important, nu l-am depășit dar avem
șanse foarte mari să o facem.”
Conform unor scurgeri de informații, în privința
viitoarei granițe dintre Federația Rusă și Ucraina, poziția președintelui Putin
ar fi de acceptare a înghețării frontului în regiunile sudice, Herson și
Zaporojie, dacă va obține controlul integral asupra regiunilor Donețk și
Lugansk. Dar se pare că nu aici este linia roșie de la care negocierile nu au
mai înaintat. După 30 de ani de expansiune NATO spre Est și cu o Federație Rusă
refăcută economic și ca solidaritate internă, diplomația rusă a devenit
rece, calculată și inflexibilă în problemele pe care le consideră vitale.
Actuala formula rusă de revenire de la confruntare la cooperare, nu mai este
cea din perioada Ronald Reagan - Mihail Gorbaciov, când Gorbaciov, cu țara în
haos și încântat de popularitatea sa în Occident, a cedat pas cu pas
presiunilor americano-germane învăluite de celebra promisiune, exclusiv
verbală, a secretarului de Stat american „Not one inch estward”[3].
La 14 august, cu o zi înaintea întâlnirii din Alaska,
președintele Trump se exprimase: „Partenerii europeni să accepte sau să tacă”.
Frustrarea președintelui Trump la intransigența poziției președintelui Putin -
imunizat sub raportul deciziei politice la căldura personală și curtoazia
de protocol - poate fi un factor al înăspririi retoricii lui Trump la
adresa Federației Ruse, care a avut loc peste nu mai mult decât o lună. Nu cel
decisiv, dar unul important.
Statele Unite ale Americii și Uniunea
Europeană
La 18 august, Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe
Volodimir Zelenski, care a fost însoțit de câțiva lideri europeni veniţi la
Washington pentru a-l susține: preşedintele Comisiei Europene Ursula von der
Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz,
premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele
finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO Mark Rutte[4]. Grupul a
avut mai întâi o întâlnire de coordonare la ambasada Ucrainei. Zelenski a fost
sfătuit din toate părțile să adopte un ton de curtenitor și plin de cuvinte de
mulțumire față de Trump ceea ce a făcut, cu succes. Se știe că tonul
impertinent al lui Zelenski - obișnuit cu primirile triumfale la
Washington în perioada Biden - la precedenta vizită la Casa Albă (28
februarie 2025) a determinat atunci replici dure din partea președintelui Trump
și a vicepreședintelui Vance[5].
De reținut din conferința de presă[6] care a urmat
întâlnirii din 18 august: Statele Unite nu vor mai arunca banii în gaura neagră
a războiului din Ucraina, ci vor vinde Kievului arme, iar costurile vor fi
suportate de europeni.
Trump: „Nu vreau să
spun cine are cărțile cele mai bune, este războiul lui Biden, nu este războiul
meu. Vrem să punem capăt acestui război. Nu mai dăm acum arme, vindem arme.
Cifrele sunt de peste 300 de miliarde de dolari. Biden era un politician
corupt. Cu administrația sa coruptă, care nu ar fi trebuit aleasă. Dacă eu aș
fi fost președinte, războiul nu ar fi avut loc niciodată”.
Zelenski: „Acum
cumpărăm arme și mulțumim pentru această ocazie, iar cei din Europa plătesc
pentru asta. Nu e vorba doar de război, ci de garanții de securitate, trebuie
să ne reînarmăm armata. Mă bucur că avem decizii bilaterale și că, datorită
americanilor, avem acces la producție…Constituția Ucrainei nu permite schimburi
teritoriale; pentru a o amenda este nevoie de un referendum național”.
Cel mai vocal avocat al Kievului, în sensul vechii
poziții Biden-UE - „continuarea susținerii Ucrainei până la victoria
acesteia”[7] - a fost președintele Franței. Emmanuel Macron nu va putea uita
niciodată cum a fost ținut, la Moscova, în 8 februarie 2022, de către
președintele Putin la capătul opus al interminabilei mese la care a avut loc
discuția în doi (în timpul pandemiei COVID-19), cu fața la statuia lui
Alexandru al II-lea. Era la un an după respingerea de către administrația Biden
a Proiectului rus de Tratat de Securitate[8], care propunea înghețarea
extinderii NATO spre granița Federației Ruse și reducerea arsenalului
militar NATO din Europa de Est la nivelul lui 1997, anul Actului Fondator al
Consiliului NATO-Rusia, iar Macron nu avea de oferit în această privință decât
vorbe. În prezent Emmanuel Macron se autoplasează în centrul de imagine al
Coaliției („Coalition of the willing”) prin care „banii europenilor vor
fi arși în războiul din Ucraina”, cum spunea recent un premier european.
Republica Populară Chineză și Federația
Rusă
Între 31 august - 1 septembrie șefii a 25 de state și
delegațiile din întreaga Asie și Orientul Mijlociu s-au întâlnit, în orașul
chinez Tianjin, pentru summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai.
OCS este o organizație regională de securitate cu 10 membri cu drepturi
depline, printre care China, Federația Rusă, India, 14 țări partenere și câteva
țări cu statut de observator, organizație care a devenit un pilon al
eforturilor președintelui chinez Xi Jinping și ale președintelui rus Vladimir Putin
de a reechilibra puterea globală în sensul multipolarismului geopolitic.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a lansat, în cadrul summitului OCS, o viziune
pentru o nouă ordine globală de securitate și economie, menită să contracareze
influența Statelor Unite.
În 3 septembrie a avut loc la Beijing, cu participarea
șefilor de State OCS, o uriașă paradă militară aniversară a 80 ani de la
„victoria poporului chinez împotriva agresiunii japoneze și a încheierii celui
de-al Doilea Război Mondial” (în Pacific, prin capitularea Japoniei, la 2
septembrie 1945). În alocuțiunea de deschidere a Paradei Victoriei,
președintele Xi a afirmat: „Astăzi umanitatea se află din nou în fața
alegerii între pace și război. China stă ferm de partea justă a Istoriei, nu
este intimidată de nicio amenințare, și procesul restaurării vigorii
națiunii chineze («rejuvenation of chinese nation») este de neoprit.”
Spre deosebire de perioadele, mult anterioare
(Reagan-Gorbaciov, Clinton-Elțîn), intrate în conul de lumină al documentelor
declasificate, nu putem cunoaște substratul profund al deteriorării
drastice a climatului diplomatic din cursul lunii septembrie 2025.
Amenințările, deocamdată verbale, ale președintelui Trump și răspunsurile
inflexibile ale președintelui Putin au ridicat retorica descurajării nucleare
la cea mai înaltă cotă de după vechea criză a rachetelor sovietice din
Cuba (și americane din Turcia).
[1] Declarațiile complete ale lui
Vladimir Putin și Donald Trump după summitul din Alaska https://www.euronews.ro/articole/declaratiile-complete-ale-lui-vladimir-putin-si-donald-trump-dupa-summitul-din-al
[2] Conferința de presă –
video
[3] M. E. Sarotte, Not One Inch: America,
Russia, and the Making of Post–Cold War Stalemate. Yale University Press, 2021.
[4]
[5]
[6] Conferința de presă - video
[7]
https://tvrinfo.ro/garantii-de-securitate-pentru-ucraina-emmanuel-macron-a-anuntat-ca-26-de-tari-s-au-angajat-sa-trimita-trupe-pe-teritoriul-ucrainean-care-vor-actiona-la-sol-pe-mare-sau-in-aer/
[8] Proiect de Tratat între Federația Rusă
și Statele Unite ale Americii privind garanțiile de securitate
https://mid.ru/ru/foreign_policy/rso/nato/1790818/ (cu traducere automată în
română)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu