România
între pachetele de austeritate și prosperitate
General-locotenent
(r) Dr. Grigore Stamate, Membru al Fundației Europene Titulescu
15
Octombrie 2025
Dintotdeauna am fost captivat de noutate; mai exact,
de ceea ce ne-ar putea oferi, în adaos, ziua de mâine. Cu deosebire, la cumpăna
dintre marile evenimente, când este de presupus că un ceva mai bine va succeda
unui ceva mai puțin bine. Fără să iau aminte la cugetarea unuia dintre cei mai
de seamă intelectuali liberali americani, istoricul Henry Steele Commager, care
încă din perioada imediat postbelică, ne atenționa că: „schimbarea nu asigură
neapărat și progresul”. Dovada cea mai concludentă reprezentând-o
regimurile totalitare, între care - așa cum au evoluat sau au involuat
fenomenele politice și socio-economice în România - poate fi inclus și actualul
„capitalism de import”; așa cum a fost ferchezuit cu șmirghel comunist. Ar fi
multe de spus - căci de explicat nu mai poate fi vorba - despre ce s-a
întâmplat, în plai mioritic, în răstimpul celor 35 de ani, de când, chipurile,
ne-am debarasat de racilele vechii orânduiri. Dar, cum nu acesta este interesul
în temă, să revenim la ceea ce zguduie bunul trai al românului din zilele
noastre: spectrul pachetelor de austeritate, cu acel complex de măsuri, care
frizează nu numai bunăstarea, ci, ca să fim corecți cu noi, până și bunul simț.
Așadar, după instaurarea unei noi puteri politice în
România anului 2025 - cu sau fără îndreptățire, în opinia unora sau a altora -
pentru a înlătura orice suspiciune, ar fi fost de așteptat să apară și
revirimentul mult așteptat: adică, un trai decent și o perspectivă mai sigură
pentru toți locuitorii uneia dintre cele mai bogate și mai frumoase țări din
colțul sud-estic al Europei Occidentale. Ar fi fost... Din nefericire însă, sub
motivații deloc plauzibile, sărăcirea poporului a devenit laitmotiv pentru unii
dintre cei care, diferit de masa majoritară, încă se lăfăie în huzur.
Da, suntem de acord, cu toții, că România noastră,
dragă, dulce și la cheremul unora și a altora, a ajuns la marginea așteptărilor
(ca să nu spunem a prăpastiei) și neapărat, înainte de a o lua pe tobogan,
trebuia intervenit cu măsuri corespunzătoare. Pentru că, așa cum ne explica
premierul Ilie Bolojan „în lipsa unor măsuri economice și fiscale ferme,
România riscă să intre în incapacitate de plată, ceea ce ar afecta plata
salariilor și pensiilor”. De ce tocmai pe acestea, cred că motivațiile ar
trebui și mai profund explicate. Altfel, s-ar crede că dezastruoasa stare a
Țării s-ar datora nemijlocit doar salariaților și pensionarilor.
Până aici – dacă, desigur, am face abstracție de
concluzia anterioară - totul ar părea normal și, cu bunele și mai puțin bunele
acestor restricții, românii de bună credință ar fi înțeles că altfel nu se mai
poate. Ce n-au înțeles însă este de ce nu răspunde nimeni dintre vinovații de
această situație extrem de gravă în care a fost adusă Țara, unde s-au dus
miliardele lipsă și, mai ales, de ce la mult trâmbițata „redresare” trebuie să
participe doar nevoiașii, în spinarea cărora se adaugă și mai mult.
Mi-aduc aminte că, pe timpul comuniștilor, apăruse în
ziarul „Scânteia” un articol ciudat, care avea următorul titlu: „Când zici hei
rup, pune și umărul!” Iar noi, tinerii de atunci, îl decupasem din ziar și-l
lipisem în dosul ușii și, când superiorul apărea în birou și ne distribuia
sarcinile, cu privirile încrucișate, ne dădeam ghionturi și ne amuzam teribil.
Cât de valabil mai este și în prezent dezideratul, rămâne la aprecierea
fiecăruia. Sau, asta nu se mai pune, pentru că, ce-i drept, erau alte timpuri
pe-atunci.
Revin și îmi exprim acordul, că așa nu mai merge.
Adică, nu mai este loc pentru îmbogățire fără just temei, pentru acumulări fără
muncă, pentru hoții, tertipuri și manevre frauduloase în dauna majorității.
Dar, pentru a eradica aceste groaznice flageluri - care s-au permanentizat în
noua noastră societate - prin subminarea economiei, devalizarea avuției
naționale și aservirea către puternicii momentului, trebuie să fim, cu toții,
solidari. Nu numai în vocabular și gesturi apăsate, ci și în atitudine, în fapte
concrete, indubitabile, fără de nicio excepție. Iar, pentru transparență și
corectitudine să se înceapă tocmai cu cei cocoțați pe piedestalul nesimțirii.
Și, fiindcă tot este vorba de salariați și pensionari, cu cei care beneficiază
de salarii, indemnizații și pensii exorbitante (din regiile autonome, din
consiliile de administrație etc.).
Pentru orice eventualitate - aș sugera - pentru toți
salariații din bugetul stat să se aplice principiul arhicunoscut al lui Platon
(filozoful Greciei Antice și fondatorul Academiei din Atena), care n-are nicio
legătură cu epoca lui Ceaușescu: diferența dintre venitul minim și venitul
maxim să se circumscrie raportului de 1 la 5; pe locul superior fiind șeful
statului. Și, pentru mai multă concretețe să fie eliminate toate discrepanțele
dintre salariile bugetarilor, cu fel de fel de sporuri inventate, la liberă
apreciere. Să dispară regiile de stat neproductive, cu subvenții nejustificate,
ca și pleiada de agenții, institute și ong-uri, ce nu-și justifică existența.
Din consiliile de administrație consiliile să facă parte doar experții aceleași
regii; să fie eradicate sinecurile și fiefurile politice din aparatul de stat;
să fie desființate posturile de consilieri personali, să fie revizuite și
dimensionate corect atribuțiile funcționarilor. Mai mult, să fie redus numărul
de parlamentari (pentru care poporul deja s-a pronunțat). La fel, numărul
secretarilor de stat și asimilaților, precum și al directorilor generali,
directorilor și adjuncților de la toate nivelurile. Atunci, să vedeți ce
satisfacție va fi în rândul mulțimii cel mai grav afectate, iar magistrații,
Avocatul poporului și membrii Curții Constituționale chiar vor deveni solidari
în nevoi cu ceilalți. Vor fi, într-adevăr, atașați majorității, vor judeca cu
dreptate, eludând și, la rigoare, sancționând orice intervenție politică.
Să se treacă, de îndată, la taxarea corespunzătoare –
potrivit criteriilor europene, nu altfel - a multinaționalelor, care-și
externalizează profitul. Intrați în dedesubturile evaziunii fiscale.
Nu există nicio scuză să nu se procedeze altfel. Este
de ajuns o singură lege organică sau o ordonanță de urgență, care să respecte
întocmai Constituția Țării și, vă asigur, că totul va intra în normal. Stopați,
măcar temporar - până la „redresarea” economiei - ajutoarele distribuite în
folosul altora și în defavoarea românilor. Reduceți cheltuielile pentru
achizițiile din afară și impulsionați industria în toate structurile sale,
inclusiv în agricultură și pentru apărare. Faceți din investițiile în industria
românească și în agricultură un titlu de glorie. Nu mai fiți atât de
„receptivi” la ceea ce ne impun alții. Lăsați de o parte obediența și apărați,
prin toate mijloacele, interesul național. Înăspriți pedepsele față de cei ce
se îmbuibă din avuția noastră, națională.
Nu mai permiteți niciunui străin să se înfrupte din
bogățiile solului și subsolului românesc și opriți înstrăinarea – sub orice
formă – a loturilor de pământ, a imobilelor și obiectivelor de patrimoniu
(vedeți cum au rezolvat celelalte state fost comuniste această delicată
problemă). Și, nu în ultimul rând, numiți în funcțiile de conducere doar buni
specialiști, oameni pregătiți profesional și real competenți, de înaltă
moralitate, capabili să organizeze și să conducă.
Faceți-i răspunzători pentru daunele aduse respectivei
instituții și întreprinderi pe toți cei implicați și reintroduceți, de îndată,
răspunderea pentru magistrații și demnitarii, care nu-și onorează profesia.
Lăsați deoparte butada politică și eliminați, cu desăvârșire, numirile pe
criterii de partid; eliminați stipendiile acordate partidelor. Altfel, nu veți
reuși în demersul vostru - probabil, bine intenționat - și veți împovăra și mai
mult poporul acesta, veți diminua bunul trai și veți alimenta haosul. Nu vă mai
bazați exclusiv pe ajutorul străin.
Revedeți întregul pachet de măsuri și lăsați-pe
antreprenorii români să prospere. Sprijiniți agricultorii, așa, ca la nivelul
celorlalte state din Uniunea Europeană; stopați accesul fără taxă al produselor
din alte state, indiferent de motivație. Îngrijiți spitalele, școlile,
transporturile, cercetarea și tot ce mai reprezintă folos românesc.
Reconsiderați-vă grabnic poziția față de întreg
sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, ca și față
de toate valorile fundamentale ale națiunii și nu mai permiteți niciunui
institut ori organism neguvernamental ca, pe bani noștri, la noi în țară, să ne
denigreze istoria, să ne înjosească credința, tradițiile și elitele neamului și
să încurajeze plecarea tinerilor din țară. Fiți voi, înșivă, cei din fruntea
statului român, exemplu demn de urmat!
Stopați temerea față de război, militați pentru pace
și sancționați ferm manipularea.
Numai atunci, România noastră se va redresa și își va
reocupa locul merituos între națiunile lumii civilizate. Știm că este greu, dar
nu este imposibil, dacă există voință politică, dragoste de țară, corectitudine
și respect față de acest minunat popor român, îndeajuns de umilit și jefuit.
Mi-aduc aminte, că, la o ultimă întâlnire pe care am
avut-o cu distinsul economist american de origine română, Anghel Rugină - care
nu împărtășea poziția guvernanților de la acea vreme de a spori taxele - acesta
îmi spunea: „Dacă vrei să distrugi o economie și să pauperizezi un
popor, împovărează-l cu taxe. Eșecul va fi asigurat, iar tinerii vor lua calea
pribegiei”. Seamănă cumva cu ceea ce se petrece în contemporaneitatea
de după anii ’90?! Mie mi se pare, că da.
Peste tot și peste toate însă, rămân la ideea că
schimbarea mult așteptată nu reprezintă decât o simplă alegație, vorbă în vânt,
fără de nicio acoperire în realitate, dacă înțelegeți să procedați, ca și
înaintașii dumneavoastră sau, poate, și mai rău. Eliminați din vocabular
frazeologia de pripas și demagogia, nu mai utilizați deziderate de genul: Noi
vrem să „reașezăm”, când, de fapt, încălcați semnificația noțiunii. Apelați la
adevărații specialiști, nu la politicieni spoleiți cu studii și experiență discutabile.
Procedați astfel și, vă asigur, că revenirea la normal nu va întârzia să apară.
Dar, începeți cu voi, cu eșalonul de la vârful puterii, al avantajelor și al
îmbuibării. Pentru orice eventualitate, uitați-vă în oglindă timpului și
gândiți dacă ați „reașezat” corect nivelul de reprezentare al unor ministere
(îndeosebi, la Externe și Apărare).
In privința „redresării”, vă reamintesc ce ne spunea -
cu câteva zile în urmă - un distins reprezentant al Coaliției de guvernare,
Kelemen Hunor, care-și exprima deschis opinia că ceea ce se întâmplă în prezent
cu sporirea taxelor, nu reprezintă nicidecum o revenire la normal: „România are
nevoie, pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor, și de creștere economică
pentru a putea genera venituri în viitor (...). Fiindcă e nevoie de venituri în
plus și nu poți să obții venituri în plus, doar din taxe. Trebuie să existe
creștere economică, trebuie să existe locuri de muncă și atunci, cu toate
greutățile, poți să proiectezi ziua de mâine mult mai liniștit”.
Deci, se știe ce trebuie făcut, dar...
Am avut încredere în voi și v-am votat, cu speranța că
totul se va redresa în Țară. Încă mai am încredere și, vă asigur, că nu mă las
ademenit de cine știe ce himere și discern, cu deplin discernământ, toate
informațiile manipulatorilor. Dar, nu ne jigniți inteligența, pentru că este de
notorietate, că românii sunt o nație cu valențe deosebite, cărora, dacă le
forțați înțelegerea, se pot întoarce împotrivă voastră, a tuturor
politicienilor, care le-au înșelat așteptările.
Oameni buni reflectați adânc în profunzimea
evenimentelor și pricepeți că altfel se prezintă realitatea românească la trei
decenii și jumătate de la acea bulversare din decembrie 1989. Prin inducerea
fricii în masă, fie și în perspectiva unui război și, prin urmare, prin
abaterea atenției de la problematica zilei, nu se va obține nimic, iar starea
actuală se va degrada și mai mult.
Nu sunt vreun ilustru previzionar și nu am veleități
de predicție, sunt - ca mai toți românii – un expert doar în domeniile în care
am lucrat; dar, ca unul care v-am votat și am avut încredere în voi, vă asigur
că sunt un foarte bun român. Unul, care ține cu Țara sa și , pe cale de
consecință vă acceptă până și pe voi. Iar, la nevoie – dacă meritați – sunt
oricând în măsură să mă pun la dispoziția voastră. Deși, s-ar putea ca aceste
rânduri să nu vă parvină niciodată, pentru că, sigur, vor avea grijă „consilierii
personali” să nu vă strice cumva buna dispoziție. Ca de fiecare dată, mă bazez
pe serviciile de informații și ale Ministerului de Interne, pe magistrații
corecți să nu permită nimănui, sub niciun motiv, să încalce interesul național
și să aservească Țara, altora.
Doamne, ocrotește-i pe români!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu