de Ion Creangă
Ce răsună? Ce s-aude?
Ce glas dulce
românesc?
Ce flăcăi ca bradul
verde
Ochii noştri îi
uimesc?
Sunt olteni,scăparea
noastră
Bucuraţi-vă, ieşeni
Voi cu inima
creştină,
Cumpăraţi de la
olteni.
Oltul falnic prin
copiii-şi
Zice Prutului
scârbit:
-Dulce frate,fii pe
pace,
Steaua ta a
răsărit…..!
La cel glas de
mângâiere
Geme sufletu-n
duşmani
Voi cu inima creştină
Nici un ac de la
jidani
Mică e lumina încă
Dar credinţa-n Cel de
sus
În Părintele
dreptăţii
Şi-ntunericu-i răpus
Soarele frumos
luci-va….
Bucuraţi-vă, ieşeni!
Voi cu inima
creştină,
Cumpăraţi de la
olteni
Iazmele otrăvitoare,
Duhul rău şi necurat,
Vai, destul ne-au
supt puterea
Şi viaţa ne-au secat.
De pe ochii voştri
rupeţi
Pânza-ntinsă de
duşmani!
Voi cu inima creştină,
Nici un ac de la
jidani!
Fraţii certe-se-ntre
dânşii
Fiii cu părinţii lor!
Dar blăstăm cu foc
s-ajungă
Pe acel cutezător,
Care fără de iubire
S-ar uita la cei
munteni!
Ascultaţi români
cuvântu-mi:
Cumpăraţi de la
olteni!
Şi atunci viaţa
noastră
Precum râul
cristalin,
Se va scurge
limpezită
De otravă şi venin.
Morţii noştri n-or
mai plânge
Sub călcâie de
duşmani.
Sus dar, inimile
voastre!
Nici un ac de la
jidani!
Publicată în Scrieri, ed I, Iaşi 1892, vol.II pag.187-189
Postuma.
***
Notă: este incert dacă poezia este scrisă de Ion Creangă sau Miron Pompiliu.
Atribuirea a fost făcută inițial lui Ion Creangă!
La vremea respectivă, mesajul poeziei era ușor antisemit,
religios-etnic, împotriva negustorilor evrei. Probabil acesta este și motivul
eliminării ei din unele biografii ale autorului și din multe publicații ale
secolului XX.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu