O altă mare enigmă a istoriei
este născută de bulversanta asemănare dintre cultura Cucuteni, cea mai
importantă cultură europeană a acelor vremuri, și cultura chineză Yangshao.
Cele două culturi au fost contemporane (Cucuteni a evoluat între anii 5.000-3.500
î. Chr., în aceeași perioadă în care a ființat și Yangshao: 5.000-3.000 î.
Chr.), iar dovezile istorice ne fac să credem că reprezentanții lor nu erau
străini unii de alții, ba, mai mult, că aveau chiar relații comerciale și
culturale.
Un lucru remarcabil de la prima
vedere îl reprezintă faptul că ceramica celor două culturi se aseamănă uimitor
de mult – simboluri, forme, culori atât de apropiate încât un nespecialist
le-ar putea confunda cu ușurință. Să fie doar o misterioasă coincidență sau
vorbim despre influențe concrete în ambele sensuri, ori măcar dintr-o direcție
spre cealaltă?
Desigur, uriașa distanță dintre
teritoriile ocupate de cele două civilizații ar putea să ne facă să credem că
acest lucru nu era posibil acum 5-6-7.000 de ani. Să nu uităm însă că în urmă
cu 2.000 de ani avem dovezi ale existenței Drumului Mătăsii, un drum comercial
care lega China de Europa. Acest drum este considerat de unii cercetători,
printre care și specialistul în preistorie André Leroi-Gourhan, un spațiu de schimburi
între oameni încă din paleolitic, adică chiar dintr-o perioadă mai veche.
Ca o confirmare a acestei
posibilități, în anul 2014, o descoperire de excepție făcută în România –
scoaterea la lumină a unei locuințe pre-cucuteni, cu o vechime de aproximativ
7.200 de ani – a adus dovezi ale schimburilor comerciale dintre locuitorii de
pe teritoriul României și cei din China…
Datorită excepționalei
descoperiri de la Baia, în județul Suceava, o echipă de cercetători de la
Universitatea din Cambridge a venit încă de anul trecut pentru a sprijini munca
arheologilor români. Alături de arheologul Emil Ursu, directorul Muzeului
Bucovinei, echipa de la Cambridge urmărește să stabilească modul în care acum
6-7.000 de ani se făceau schimburi de cereale între Europa și Asia, dar în
special între Europa și China. Martin Kenneth Jones, specialist în arheologia
biomoleculară a cerealelor și-a început cercetările în China, unde a găsit
cereale aduse în acele vremuri din Europa, în timp ce în Europa a identificat
cereale aduse din China.
Jones, vorbind despre
descoperirea de la Baia: „Credem care are legatură cu culturile agricole din
China. Am fost interesați de zece ani de această dezvoltare și am început munca
în China pentru a înțelege mai bine ce este cu aceste produse agricole,
cereale. În acea perioadă, pe vremea migrațiilor, transportul nu era atât de
simplu, iar cum s-a făcut acesta este interesant”. (Mediafax)
Iată că, din perspectiva
specialiștilor, o relație între cele două culturi este posibă. Dincolo de
dovezile arheologice care pun în evidență schimburi de cereale între cele două
continente, asemănarea ceramicii celor două culturi este frapantă și ne
vorbește despre legături deosebit de interesante.
În munca de comparare a ceramicii
celor două culturi, am găsit o serie de evidente asemănări, o parte dintre
acestea fiind expuse în acest articol. Ceea ce este deosebit de interesant este
și faptul că anumite obiecte de cult cucuteniene seamănă izbitor cu Pagodele
Chinezești care, la rândul lor, sunt construcții destinate vieții religioase…
Nu în ultimul rând, trebuie să
remarcăm că două dintre cele mai importante simboluri ale spațiului Asiatic (și
implicit ale Chinei) – Yin Yang și Svastica – au fost descoperite pe ceramică
cucuteniană mai veche de 6.000 de ani. Chiar mai mult, pe teritoriul României,
simbolul svasticii apare și în cultura Turdaș Vinca, cu o vechime de 7.500 de
ani.
În acest context, ne putem
întreba dacă nu cumva culturile neolitice dezvoltate într-un spațiu care
înglobează și România de azi, au creat influențe până departe în Asia, acest
spațiu carpato-danubiano-pontic fiind nu numai Vatra Vechii Europe, după cum
spun unii cercetători străini, ci și un loc de unde au pornit spre Asia
populații care stau și la baza unor culturi de pe acest continent…
Pentru că, să nu uităm câteva
lucruri remarcabile despre cultura Cucuteni:
– A fost vârful cultural, economic și social
al Europei timp de 1.500 de ani, între 5.000-3.500 î. Chr.;
– Cucutenienii aveau case cu etaj și case pe
piloni;
– Locuințele lor, unele de până la 200 de mp,
erau compartimentate, fiecare cameră având o utilitate specifică;
– S-au descoperit așezări de aproape 20.000 de
case, aranjate planimetric, ceea ce arată o organizare socială foarte bine pusă
la punct, sugerând existența unor proto-orașe;
– Pasta ceramică cucuteniană ca și pigmenții
folosiți sunt de o calitate excepțională, foarte greu de atins și cu tehnologia
de astăzi. Practic, pasta ceramică și culorile sunt foarte bine păstrate, chiar
și după ce au stat în pământ 7.000 de ani;
– Cucutenienii foloseau cuptoare de ardere cu
reverberație, o minune tehnică pentru acea perioadă;
– Cultivau aproape toate cerealele și diverși
pomi fructiferi…
În concluzie, avem aproape de noi
o comoară culturală pe care statul român ar trebui să o valorifice la adevărata
ei valoare. Peste toate, dovezile ne vorbesc despre legături și influențe
uimitoare, la distanțe uriașe pentru acele vremuri. Cu timpul, poate că toți
românii vor cunoaște istoria acestor locuri și o vor aprecia la adevărata
valoare. Pentru că merită! Pentru că este și a noastră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu