Studiul
de paleogenetică care a bulversat Romania
Probabil ca ceea ce a bulversat cel mai
mult spatiul media romanesc, in cursul anului 2012, a fost studiul de
paleogenetica, realizat in Germania de domnul Prof. univ. dr. Alexander
Rodewald, directorul Institutului de Biologie Umanasi Antropologie al
Universitatii din Hamburg si doamna Dr. Georgeta Cardos, cercetator stiintific,
biolog, specialist in genetica.
Potrivit concluziilor acestui studiu,
populatia actuala a Romaniei este clar inrudita cu populatiile care au locuit
pe teritoriul Romaniei in epoca bronzului si a fierului, adica acum 2.500 –
5.000 de ani, un lucru care pune in evidenta continuitatea acestui popor, in
pofida tuturor vicisitudinilor istoriei.
Inainte de a aduce in discutie si
celelalte concluzii uimitoare ale studiului, care rastoarna teoria romanizarii
Daciei si a descendetei romane a poporului roman, sa vedem ce este
paleogenetica si ce a presupus aceasta cercetare, realizata in Germania, pentru
a fi dusa la capat, cu bine…
Prin urmare, am putea spune ca
PALEOGENETICA este o „fereastra“ catre trecutul omenirii. Fiind un domeniu de
studiu al ADN-ului vechi si degradat, paleogenetica poate aduce informatii
importante despre originea si evolutia omului si a genomului uman, migratiile
populatiilor umane, relatiile de inrudire dintre populatiile umane vechi si
cele actuale. Asadar, ne poate spune, printre altele, cine ne sunt stramosii
reali. Iar stramosii nostri reali nu sunt romanii, ci traco-geto-dacii. Cum s-a
ajuns la aceasta concluzie – si la altele, chiar si mai socante?
Iata povestea acestui studiu de
paleogenetica: in toamna anului 2001, in urma unei discutii purtate intre
domnul Decan al Facultatii de Biologie (Universitatea Bucuresti), Prof. univ.
dr. Calin Tesio si domnul Prof. univ. dr. Alexander Rodewald, se naste ideea
realizarii unui studiu de paleogenetica, avand ca scop determinarea originii
poporului roman. Un astfel de demers presupunea compararea genetica a unor
ramasite osoase apartinand populatiilor vechi, care au trait pe teritoriul
Romaniei, cu situatia genetica actuala a populatiei acestei tari, pentru a se
verifica gradul de inrudire.
In proiect s-au alaturat, pe parcurs,
antropologii Andrei Soficaru si Nicolae Miritoiu, de la Institutul de
antropologie Francisc Rainer, al Academiei Romane, care au oferit cea mai mare
parte a materialului osos studiat. O alta cantitate de material osos a fost
pusa la dispozitie, pentru studiu, de doamna dr. Alexandra Comsa, de la fostul
Institut de Tracologie al Academiei Romane. In total, studiul a avut la
dispozitie material osos din peste 20 de situri din Romania (bazinul carpato-danubiano-pontic),
de la un numar de 50 de indivizi apartinand populatiilor vechi (22 din epoca
bronzului, 28 din epoca fierului).
In ceea ce priveste probele de sange de la
populatia actuala a Romaniei, acestea au fost obtinute cu sprijinul doamnei
Prof. dr. Emilia Iancu, Director al Muzeului Omului din Ploiesti si al Muzeelor
de Știinte Naturale din Regiunea Prahova, respectiv cu sprijinul doamnei Dr.
Dorina Banica, de la Institutul Marius Nasta si Clinica de Ftiziologie
Bucuresti. Și cum o cercetare intinsa pe mai multi ani (2003-2006) presupune si
cheltuieli importante, precizez faptul ca acestea au fost finantate majoritar
din bugetul directorial al Institutului de Biologie Umana si Antropogie, al
Universitatii din Hamburg, Germania, prin sprijinul domnului Prof. univ. dr.
Alexander Rodewald, directorul institutiei, de DAAD – Germania si prin
Programul Sokrates-Erasmus, al Uniunii Europene.
Munca efectiva de cercetare a fost
realizata de doamna Dr. Georgeta Cardos, in cadrul lucrarii de doctorat a
domniei sale – o munca dificila si de lunga durata, in care conditiile de
securitate ale probelor genetice au fost atat de stricte, pentru a preveni contaminarea,
incat pana si curatenia din laborator a fost realizata exclusiv de doamna Dr.
Georgeta Cardos.
Avand la dispozitie toate aceste
informatii, putem intelege foarte usor complexitatea demersului si prestigiul
stiintific incontestabil al persoanelor si institutiilor implicate.
Concluziile studiului s-au dovedit, pana
la urma, bulversante pentru spatiul romanesc, deoarece ele rastoarna principala
teza a istoriei Romaniei, cea a etnogenezei poporului roman.
Dar pentru a evalua, in ansamblu, socul
cultural provocat de prezentarea publica a concluziilor studiului, sa le
prezentam: - Intre actuala populatie a Romaniei si populatiile care au trait pe
teritoriul acestei tari, acum 2.500 – 5.000 de ani, exista o clara inrudire
genetica, ceea ce vorbeste despre o continuitate incontestabila a poporului
roman, pe aceste meleaguri. Chiar daca exista si urme genetice apartinand
diverselor populatii migratoare care au trecut pe aici, fondul genetic de baza
dovedeste continuitatea si legatura cu populatiile vechi;
Actuala populatie a Romaniei se inrudeste
genetic in special cu populatiile Greciei si ale Bulgariei, care s-au dezvoltat
intr-un spatiu locuit candva de traci, cu care s-au si amestecat si doar intr-o
mica masura cu populatia italiana; - S-a mai dovedit – iar aceasta este cea mai
socanta concluzie a studiului – ca o parte dintre italieni, in special cei din
nord, sunt la randul lor inruditi genetic cu populatiile vechi care au trait in
Arcul Carpatic, acum 2.500 – 5.000 de ani. De unde concluzia halucinanta ca nu
noi suntem urmasii Romei, ci o parte dintre italieni sunt urmasi ai tracilor.
Totusi, exista o aparenta contradictie: daca noi suntem urmasii
traco-geto-dacilor, iar o parte dintre italienii au, la randul lor, radacini
tracice, de ce astazi romanii si italienii se inrudesc genetic atat de putin?
Explicatia pare sa fie cat se poate de
simpla: la sosirea tracului Enea (considerat de istoricul roman Titus Livius,
drept fondatorul Romei ) in penisula italica, aici traiau si alte triburi cu
radacini tracice – venetii si etruscii, acestia din urma dand primii regi si
alfabetul noului regat, viitoarea Roma Imperiala. Totusi, in penisula italica
traiau, in afara populatiilor cu radacini tracice, si populatii apartinand
altor familii etnice – sabinii si samnitii. In timp, aceste populatii s-au amestecat
intre ele. Apoi, Roma Imperiala a dus o politica agresiva de amestecare a
populatiilor in interiorul Imperiului. Astfel, daca ne referim doar la capitala
Roma, constatam ca avea un numar important de cartiere etnice - cartierul
grecesc, evreiesc, hispanic s.a.m.d.
Nu in ultimul rand, pentru aproape 1.400
de ani – intre 476, anul caderii Romei si 1861, anul unificarii Italiei –
Italia nu a existat ca stat national, aceasta perioada fiind marcata de o serie
de invazii si stramutari de populatii. Cu alte cuvinte, istoria penisulei
italice este marcata de trei etape esentiale, in care populatiile cu radacini
tracice s-au amestecat cu celelalte, diluandu-si semnificativ contributia
etnica, in acest spatiu.
Iata ca, privind din aceasta perspectiva,
orice aparenta contradictie dispare, deoarece putem intelege de ce, astazi,
desi o parte dintre italieni, in special cei din nord, se mai inrudesc genetic
cu populatiile care au locuit in spatiul carpatic, acum 2.500 – 5.000 de ani,
populatiile Romaniei si ale Italiei, in ansamblul lor, se inrudesc genetic
foarte putin.
In concluzie, rezultatele studiilor de
paleogenetica sunt intarite de izvoarele istorice, iar mesajul final este cat
se poate de limpede: nu noi suntem urmasii Romei, ci o parte dintre italieni
sunt urmasi ai tracilor!
Cu toate ca acest studiu de paleogenetica
are o importanta uriasa in stabilirea adevarului istoric, cu toate ca
concluziile lui sunt extrem de folositoare pentru interesul national,
institutiile statului roman si forurile academice si universiatare romanesti,
care au caderea sa il cerceteze, il ignora cu o impardonabila indiferenta!
Fiind curios sa aflu daca autorii
studiului au fost contactati de reprezentantii statului roman sau de vreo
institutie academica ori universitara care sa isi arate, in mod oficial,
intersul pentru acesta, i-am intrebat, atat pe doamna Dr. Georgeta Cardos, cat
si pe domnul Prof. Alexander Rodewald, despre o astfel de posibilitate.
Raspunsul a fost NU! A existat o singura situatie, in care cineva de la
Academia Romana a dat un telefon, vorbind despre o posibila expunere pe aceasta
tema, dar apelantul nu a mai dat niciun semn de viata, dupa aceea… In rest,
tacere maxima. Și atunci apare fireasca intrebare: cui slujesc reprezentantii
Statului Roman din politica, cercetare sau invatamant?!…
Exista trei concluzii mari si late,
nascute din acest studiu de paleogenetica - concluzii care vin in sprijinul
pastrarii integritatii teritoriale a Romaniei, in folosul restabilirii
adevarului istoric si a recuperarii demnitatii poporului roman:
1. Conform rezultatelor studiului de
paleogenetica, poporul roman se dovedeste a fi continuatorul populatiilor de
acum 2.500 -5.000 de ani si locuitorul de drept al acestor melaguri -un lucru
extrem de important, astazi, cand pretentiile revizioniste maghiare incep din
nou sa se amplifice;
2. Faptul ca aceasta cercetare confirma
dovezile istorice care ne spun ca romanizarea Daciei nu a fost posibila si nu
s-a produs, ca suntem un popor mai vechi, continuator al „nemuritorilor” daci,
este un motiv de mai mare mandrie nationala decat acela de a fi rezultanta unei
etnogeneze formate ca urmare a unei presupuse impreunari a femeilor dace, cu un
amestec multietnic de colonisti si soldati ai Imperiului Roman;
3. Nu in ultimul rand, confirmarea
surselor istorice care spun ca romanii aveau la randul lor radacini tracice, nu
face decat sa ne mareasca si mai mult respectul fata de adevaratele nostre
radacini, cele traco-geto-dacice, sa ne redea si mai mult demnitatea nationala
furata!
De aceea cred ca toti ar trebui sa meditam
la urmatoarele intrebari: – Ii putem considera loiali Romaniei si poporului
roman pe politicienii, academicienii si istoricii care ignora sau combat acest
studiu (fara ca macar sa il cerceteze!!!), in conditiile in care concluziile
lui sunt eminamente benefice pentru noi, romanii?!
– De ce sa ignori sau sa lupti cu
inversunare impotriva acestor rezultate, daca iubesti Romania si Romanii?!
foryou@editura-foryou.ro
Autor: Dorin Moldovan
Sursa: RADU GABRIELA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu