ELENA ARMENESCU - Învaţă-mă Doamne!

 

Învaţă-mă Doamne!

 

 

~*~

 

Învaţă-mă Doamne! Sunt tot neştiutor

Deşi reverşi Lumina Ta din nesecat Izvor

Peste văzutele şi nevăzutele minunăţii

Mi-e sete de cunoaşterea adamică dintâi!

Priveşte-mi sufletul! îmi-este prieten drag

Te-ntâmpin cu iubire-n vechiul casei prag

Şi te întreb: este el oare acuma pregătit

Să plece în călătoria promisă-n infinit?

 

– Desprinde-te de toate de câte-ai fost legat

Atunci ai să vezi că eşti un om bogat,

Se vor deschide ochii ascunşi ai sufletului

Vei contempla surprins splendoarea cerului!

Gândeşte! cu ce rămâi tu omule, din toate

Când ceasul veşniciei grăbit la uşă bate?

Hrăneşte-ţi sufletul cu ciorchinii luminii

Ispite, patimi, pofte, lasă-le deşertăciunii!

Când ştii câtă pierzare-i în astă lume frate,

Salvarea este IUBIREA de cristal, Agapae

Cum o numeau plini de înţelepciune aheii

Iubirea fără de cuprins din Golgota Iudeii!

Moşii de vară

Se-ntorc strămoşii – dovada că Iisus

Ştia unde ne cheamă, ne pregăteşte loc,

Există viaţă, acolo unde ei s-au dus

*Sfântul Duh a întărit prin limbi de foc.

Refren

Se-ntorc străbunii să miroasă

Aroma pâinii scoasă din cuptor

Se-ntorc străbunii din nou acasă

La mireasma florilor din curtea lor.

Refren

Se rup de-acolo, din locul lor de veci

Să-şi vadă ţarina şi câmpul însorit

Să vadă via de-a rodit, vinul din beci

Ce scânteie-n pahar - ofrandă rânduit.

Refren

121Elena Armenescu

Din oale bem lumină, apă din fântână

Să nu uităm să ne iubim mereu ca fraţi

Să fim uniţi, ca lângă mama bună

 

În lume, cu floarea vieţii încoronaţi.

Refren

Se-ntorc străbunii să se răcorească

În grădină, la sfânta umbră a *nucilor

Să-şi poarte duhul, să ne amintească:

Omul pe acest pământ este trecător!

Refren

Revin străbunii să-şi vadă nepoţii

Dacă trăiesc acasă ori îi duce viaţa

Departe de meleag, spre taina nopţii

Ori spre răsărit să-nceapă dimineaţa.

Refren

Sfinţii neamului, adormiţi întru Hristos

Care ne veghează cu sacră dăruire

Din cerul lor, revin aici, în neamul păcătos

Să ne rugăm cu toţii pentru mântuire!

*frunzele de nuc simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt,

de aceea sunt duse la biserică în ziua de Rusalii

 

~*~

ELENA ARMENESCU

30 mai 2015