GHEORGHE, PRINŢ, GENERAL şi
SFÂNT
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
„Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor
săraci
folositor, neputincioşilor doctor,
împăraţilor
ajutător, purtătorule de biruinţă, mare
mucenice
Gheorghe, roagă pe Hristos-Dumnezeu, să
mântuiască sufletele noastre!”
(Troparul Sfântului)
Întruparea Logosului
dumnezeesc, cu Voia Tatălui ceresc, întru Omul vlah desăvârşit Fecioara Maria – Vlaherna - Carpathina,
prin Duhul Sfânt, a deschis Stăvilarele cerului pentru pogorârea harului
Mângâietorului peste cei doritori să cunoască Adevărul revelat, dreapta
Credinţă a Evangheliei cu Învăţătura, Faptele, Jertfa, Crucea şi Învierea
Domnului, Iubirea, Libertatea, Sfinţenia şi Nemurirea dumnezeiască, netezind
astfel calea omului chemat şi ales spre Sfinţenie: „Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe
Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr.” (Ioan 17, 19)
Actele martirice răsfoiesc filele personalităţii suprafireşti ale
frumosului prinţ thrac, ajuns general al imperiului roman, slăvitor al Crăiesei
Vlaherna – Carpatina Fecioara Maria şi
sfânt slujitor al Împăratului împărăţiei veşnice Iisus Hristos, prin credinţa
sa arzătoare, curajul temerar, răbdarea nemărginită, suferinţa ascetică,
patimile mistice, miracolul minunilor, dragostea sfântă, jertfa mucenicească.
Actele martirice însumează Cartea sacră a Creştinismului hristologic
scrisă cu sângele martirilor, ocupând locul de aur după Noul Testament, putând
fi numite fără nici un echivoc şi Testamentul
jertfei supreme al creştinilor theofori - hristofori.
Traducerea Actelor martirice a fost una din dorinţele aprinse
ale inimosului părinte profesor universitar
doctor al Facultăţii de Teologie-Bucureşti,
Ioan Rămureanu, traducere publicată în Actele martirice, Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. 11. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti-1982. În cartea Actele martirice locul de frunte între
aleşii lui Dumnezeu îl ocupă Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai de seamă sfinţi ai Bisericii
Ortodoxe Apostolice Universale a Mântuitorului Iisus Hristos.
Desăvârşirea omului întru
religiozitatea credinţei sale, întru sfinţenia ortodoxiei este „Urmarea lui Hristos”, întru totul şi întru
toate: în gând, cuvânt şi faptă, în rugă, suferinţă şi iertare, în adevăr,
libertate şi iubire, în credinţă, curaj şi jertfă, în bine, frumos şi dăruire, în
cruce, mărturisire şi înviere, până la sălăşluirea lui Hristos în el, căci: „nu eu, ci Hristos trăieşte în mine.” (Ap.
Pavel, Epistola către Galateni 2, 20)
Omul, Prinţul şi Generalul thrac
Gheorghe a crescut până la statura
bărbatului creştin desăvârşit, atingând astfel cununa măsurii deplinătăţii întru
Împăratul Hristos.
„Martirajul şi Minunile Sfântului Mare
Mucenic-Megalo-martir-Gheorghe reprezintă un monument literar de o inestimabilă
valoare duhovnicească şi o mărturie a tăriei statornice în pătimire ca obol
adus adevărului hristic, dar şi a sprijinului pe care Însuşi Hristos îl acordă
tuturor celor care îşi asumă pătimirea şi moartea pentru El.” (v. I Petru 2, 20; I Petru 3, 14-15; I
Corinteni 15, 31; II Corinteni 4, 11).
„Ba mai mult, prin minunile sale, prin
sprijinul dat celor care l-au chemat în ajutor, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
ne desluşeşte, dezvăluindu-ne, taina vieţii şi a lucrării sfinţilor. Minunatele
sale fapte sunt săvârşite mereu prin puterea şi lucrarea, în şi prin el, a lui
Iisus Hristos.” (Mucenicia şi faptele minunate ale Sfântului
Gheorghe. Trad. de Lidia Rus. Introducere, note şi comentarii: Remus Rus.
Ed. Sofia, Bucureşti-2016, pp. 26)
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purtătorul de Biruinţă
deschide larg porţile Primăverii vieţii naturii şi ale omului ales: „când o nouă viaţă îşi croieşte drum spre lumină
şi mai ales răstimpul în care viaţa însăşi este purificată, curăţită prin apă,
prin alungarea duhurilor rele; acum animalele, dobândind parcă darul gândirii
raţionale, vorbesc; cerurile îşi deschid porţile ca iubirea de sus să se
pogoare asupra pământului şi a pământenilor, dându-le totodată
sănătate,vioiciune şi dragoste.” (The
Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 36)
23 Aprilie este Ziua preafrumoasei încoronării, a întronizării
serenisime a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
cu aura veşnică a sfinţeniei hristice.
Tradiţia şi obiceiurile
populare dacoromâne îl prezintă pe Sângeorz
ca pe împlinătorul ciclului vieţii, luând cheile de la confratele său întru
Hristos, Sâmedru, cărora văzând Dumnezeu că cei doi se
bucură cel mai mult de cinstire în lumea Sa creştină le-a zis: „ - Iaca,
de acuma, vă încredinţez vouă cheile vremii, şi la porunca Mea aveţi să
închideţi, devreme ori mai târziu, vremile omului, după cum adecă voi vedea
purtarea oamenilor.” (Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă Viaţa, minunile, legendele şi
obiceiurile. Selecţie şi adaptarea textelor de Costion Nicolescu. Ed. Meteor
Press; I.Ghinoiu, Mitologie Română,
Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti-2013; Panteonul
Românesc. Ed. Enciclopedică Bucureşti-2001).
Mărturii însemnate, deosebite,
revelatoare despre Sf. M. Mc. Gheorghe aflăm
în Chronicon Pascale scris pe la 354,
completat în 629 şi 1042, (Bully, Margaret H., Sf. George for Merrie England, George Allen & Sons, Londra, 1908);
în Viaţa Sfântului Teodor din Sykeon,
scrisă în veacul al VII-lea, aflăm că tânărul getodac Gheorghe era general în
armata traco-romană. (Three Byzantine
Saints. Contemporary Biographies of St. Daniel the Stylite, St. Theodore of
Sykeon and St. John the Almsgiver, trad. E. Dawes şi N. H. Baynes, St.
Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 1977, cap. 5, p. 89), Codul Vindobonensis latin scris pe la
954, (Informaţiile sunt preluate din Piotr Grotowski, Cracovia, „The Legend of St. George Saving a Youth
from Captivity and its Depiction în Art”, art. reprodus din Series
Byzantina I, Varşovia, 2003, pp. 27-77), Martirologiul
siriac, Martirologiul Heronymianum („Martirologiu”,
art. de Remus Rus, Dicţionar enciclopedic
de Literatură Creştină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucureşti-2003, p.
552), Istoria scurtă a lumii, scrisă în 1050, de George Kedrenos / Georgius
Cedrenus, cronicarul italian, arhiepiscopul de Genova Jacob de Voragine/ Giacomo da varazze (1230-1298), ne spune că nobilul Gheorghe
era cavaler, prinţ de Cappadocia, ajuns în provincia Libya, în cetatea Silene/
Selene, unde se petrece episodul cu balaurul. (Legenda aurea. Vulgo historica lombardica dicta, recensuit Dr. Th.
Graesse, Editio secunda, cum Aprobatione Rev. Administratoris Ecclesiastici per
Superiorem Lusatiam, Lipsiae, impensis Librariae Arnoldianae, MDCCCL.), stareţul
Mănăstirii Eysham, Aelfric (955-1020), face cunoscută viaţa Sfântului Gheorghe,
cu faptele deosebite, minunile, jertfa şi mucenicia lui în literatura
medievală, fiind traduse în limba anglo-saxonă. (Adamnan. De locis sanctis, ed. Denis Meehan, Dublin Institute for
Advanced Studies, Dublin, 1958; Aelfric,
Lives of Saints, ed. Walter Skeat, Early English Text Society, Londra,
1881; The Anglo-Saxon Chronicle, ed.
James Ingram, trad. James H. Ford, El Paso Norte Press, Texas, 2005), istoricul
Jacob Burckhardt (1818-1897) etc.
Încununata hagiografie a
prinţului, generalului, sfântului Gheorghe,
purtând aura Cavalerului demnităţii păstrată asemeni Cavalerului Trac şi
varietatea reprezentărilor artistice de excepţie, se reflectă, se răsfrâng,
bucurându-se de marea popularitate a Pământului: prin mulţimea lăcaşurilor de
cult, bresle, ordine cavalereşti, protector al armatei, marinei, cercetaşilor,
ţăranilor, al numeroşilor cavaleri, prinţi, regi, împăraţi, voievozi precum Ştefan
cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Petru Rareş, Constantin Brâncoveanu,
Dimitrie Cantemir, Gheorghe Bibescu, etc., ocrotitor al multor ţări, oraşe,
comune, ape, munţi din lumea creştină: Anglia, Antiohia, Aragon, Armenia,
Barcelona, Bucureşti, Catalonia, Constantinopol, Franţa, Ferrara, Georgia,
Georgia (USA); Georgia de Sud, Georgetown, Sfântul Gheorghe, Gheorghieni,
Sângeorz-Băi, Giurgiu, Grecia, Genova, Lituania, Portugalia, România, Veneţia.
Preţuirea sacră a Crăiesei ceresco -
pământeşti Fecioara Maria şi dragostea Fiului ei Hristos, l-au supraînnobilat serafic
cu distincţia rarisimă de: Purtător de Biruinţă!
Lângă Ierarhia Numelor Divine,
reconstituită de marele sfânt dacoromân Dionisie
Areopagitul, sub aura „Numelui
mai presus de orice nume”, HRISTOS,
în iconografia mântuirii hristice, trei mari traci, geto-daci, din întreaga
omenire au ajuns până la înălţimile serafice ale demnităţii dumnezeirii, Fecioara Maria, Ioan Botezătorul şi Sf. M. Mc.
Gheorghe.
Fecioara Maria – Vlaherna – Carpathina, Maica lui Dumnezeu, Crăiasa cerului şi a pământului, Ioan Botezătorul - Înaintemergătorul,
vărul, naşul lui Iisus -Mântuitorul şi prinţul Gheorghe, cel mai mare dintre sfinţi, după Ioan Botezătorul, încununat
cu sceptrul Biruitorului său Hristos, ca Purtător de Biruinţă.
„Îmbărbătează-te şi te
veseleşte, iubite Gheorghe (îi
spune Împăratul Vieţii veşnice - Hristos),
căci Eu te voi întări să rabzi toate aceste chinuri la care te-au supus. Şi Mă
jur pe Mine şi pe sfinţii îngeri, că dintre cei născuţi din femeie nici unul nu
este mai mare decât Ioan Botezătorul,
şi că după tine nu se va mai ridica nimeni asemenea ţie.” (Acta Sanctorum, aprilie 23, (1675-), pp. 100-163; The Martyrdom and
Miracles of Saint George of Cappadocia, Oriental Text Series I, textele
coptice editate cu o traducere englezească de E. A. Wallis Budge, Londra, D.
Nutt, 270, Strand, 1888, p. 52)
Este alegerea lui Hristos, pe
care nu pot să n-o accept, deşi sfântul apostol Pavel şi împăratul Constantin
cel Mare au făcut cât toată ierarhia univesală a Bisericii.
- Ce este mai minunat, ce este
mai fascinant, ce este mai sacru, ce este mai sublim şi mai dumnezeiesc, decât
nobleţea de a aparţine Naţiunii Binecuvântate, Neamului nemuritor din al cărui
Sân hărăzit, au odrăslit Fecioara Maria, Iisus Hristos, Ioan Botezătorul, Sf.
Apostol Pavel, Teotim I Filosoful, Sf. M. Mc. Gheorghe, Constantin cel Mare, Dionisie
Areopagitul, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie de Nazianz, Teodosie
cel Mare, Iustinian cel Mare.., şi atât de mulţi aleşi slujitori-slăvitori
precum marele părinte-duhovnic Arsenie Boca ori confraţii săi Dimitrie Bejan,
Dumitru Stăniloae, Dumitru Bălaşa, Sofian Boghiu, Iustin Pârvu, Arsenie
Papacioc ş.m.a.?!
Frumuseţea Sfinţilor este
temeiul sublim al trăirii vieţii lor creştin-ortodoxe!
Purtătorii georgeofori dacoromâni, fiecare după „măsura jertfei sale” au fost înzestraţi
cu sclipiri de har, vocaţie şi misiune din virtuţiile prinţului, din calităţile
generalului şi din însuşirile celeste ale Sfântului Mare Mucenic GHEORGHE.
Dinastia dacoromână ortodoxă a Purtătorului de Biruinţă Gheorghe:
Mari personalităţi, eroi,
martiri, sfinţi descendenţi ai Dinastiei Sf. Gheorghe:
George Anca, istoric al religiilor, Gheorghe Apostolescu, erou-martir;
Gheorghe Arsănescu, colonel,
erou-martir; Gheorghe Avrămescu,
general, erou-martir; George Bariţiu, publicist, istoric, om politic; Gheorghe Bibescu, Domnitor, istoric-reformator; Gheorghe Brahonschi, inginer, erou-mărturisitor
(arhitectul Memorialului Aiud); Gheorghe
Brătianu, istoric, prof. univ. dr.
om politic, martir; Gheorghe Buzatu, prof. univ. dr., istoric
erudit, om politic; Gheorghe Calciu -
Dumitreasa, preot, scriitor, erou-mărturisitor;
Gheorghe Calotă, preot, erou-martir; Gheorghe
Cantacuzino - Grănicerul, general, prinţ, om politic, erou; Gheorghe Badea Cârţan, păstor,
patriot, mare pelerin creştin; Gheorghe
Clime, inginer, avocat, erou-martir; Gheorghe
Constantin –Cotmeana-Argeş, dascăl, profesor-teolog; George Coşbuc, poet-genial; Gheorghe
Dima, compozitor, dirijor; Gheorghe
Dincă, preot-naţionalist; Gheorghe Dinică, actor emerit; Gheorghe Doja, erou-martir; Gheorghe
Dragomir - Jilava, erou,
pătimitor, mărturisitor; Gheorghe
Dragomirescu, preot, erou-martir; Gheorghe
Eminovici, tatăl Luceafărului; George Enescu, geniu al muzicii culte; George Fonea, poet, erou-martir; Gheorghe Furdui, dr. în Teologie,
erou-martir; Gelu, voievod al
Transilvaniei – „Gelu, ducele
românilor...” (Anonymus); Gelu
Neamţu, publicist, scriitor gândirist; Gelu
Gheorghiu, erou, pătimitor, mărturisitor;
Gheorghe, sfântul stareţ de la
Cernica; Gheorghie, călugăr valah, mănăstirea
Trăisteni-Muntenia „prietenul vrăbiilor”;
Gheorghe Ghica I, Domn „capabil şi luminat”; Gheorghe Grigore Ghica, Domn „bogat la minte şi plin de demnitate”; Gheorghe Gorunescu-Penciu, poet, erou-mărturisitor; Gheorghe Grecu, erou,
pătimitor-mărturisitor;Gheorghe Ghelasie
– ieroschimonah, mistic isihast în Mănăstirea Frăsinei, Gheorghe
Iscru, prof. univ. dr., istoric; Gheorghe Istrate, erou-martir; Gheorghe Jijie,
inginer, scriitor, pătimitor, mărturisitor;
Gheorghe Jimboiu, erou-martir; Gheorghe
Lazăr, dascăl teolog, întemeietorul învăţământului modern românesc; Gheorghe Moşul Lazăr, pustnic închinător al Mănăstirii Varatec; Gheorghe
Magheru, general, om politic, erou;
George Manu, prinţ, savant, erou-martir;
Gheorghe Mihăilescu, preot-paroh de
Bârsoiu-Vâlcea; Gheorghe Marin Nistoroiu
(străbunicul) erou al luptei pentru Independenţă; Gheorghiţa Radu-Nistoroiu, mama mea-odrăslirea sufletului meu; Gheorghe Opriş, preot, erou-mărturisitor;
Gheorghe Pop De Băseşti; Gheorghe Popescu, scriitor, erou, mărturisitor; Gheorghe Proca, erou-martir; Gheorghe
Racoveanu, prof. univ. dr., erou-mărturisitor; George Roca, poet, publicist,
scriitor, editor; Gheorghe Roşoga, rapsod
popular; Gheorghe Jipa Rotaru, comandor, istoric, prof. univ.
dr.; George Stanca, poet, publicist, scriitor; Gheorghe Stănescu, scriitor,
pătimitor, mărturisitor; Gheorghe Stroia, scriitor, publicist, editor, Gheorghe Şerban, preot, erou-martir; Gheorghe Tarcea, preot, erou-martir; Gheorghe
Tattarescu, pictor religios renascentist; Gheorghe Tomescu, preot,
erou-martir; Gheorghe Tudor, actor,
artist, genial rapsod; Gheorghe
Ungureanu, preot, erou-martir; George
Ungureanu, scriitor, pătimitor, mărturisitor; George Uscătescu, profesor
universitar, erou-mărturisitor; Gheorghe
Zamfir, regele naiului românesc-universal.
Tuturor Georgeoforilor
dacoromâni – Hristos a înviat!,
Întru mulţi ani binecuvântaţi şi fericiţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu