Marian Ilie - Odă lui Şparanghel Vodă

Pe Klaus Iohannis l-au lăsat nervii!

Numai ca pe pamfletarii din Serviciul Roman de Invocatii nu i-a lasat inspiratia - si evoca si invoca, neclintiti precum o roca:

Odă lui Şparanghel Vodă

~*~

Să închinăm acum o nouă odă

Başkanului  numit Şparanghel Vodă

Cel ce-a vrăjit milioane dintre noi

Din Ana la Caiafa şi-napoi

Că nu ştiu ce-a făcut şi cum a dres

De ăia mai dăştepţi l-au reales

Măcar că-n urmă cu cinci ani, fraţie

Le promisese-o altă Românie

A lucrului bine făcut - fireşte

La mintea lui făcut, şi nu nemţeşte

Cum au crezut ai noştri mocofani

De l-au ales din nou după cinci ani...

Acum i-a luat pe fraieri ca din oală

Cu România lui cică normală

De-au pus dăştepţii botul înc-odat

Şi i-au mai pus în mână un mandat!

A etalat acelasi chip şters, tern

Că n-avea la-ndemână şi-un guvern

Cum muşchii lui voiau să cârmuiască

Herr Führer pe suflarea românească

Chitit să stăpânească, indolent

Acel nenorocit de Parlament

Care de la-nceput i-a stat în cale

Şi n-a făcut pre voia dumisale

– O jumătate de-an, uite, trecu

Iar parlamentul ăla – nu şi nu

Nici după ce trufasul Kaiser Klaus

L-a pus pe Nesupusu la zuhaus

Iar apoi vreo cinci luni s-a strofocat

Să-şi tragă parlment anticipat;

În ciuda zarvei de pe Internet

Îi dărâmară primul Cabinet

Şi numai cu-acel virus blestemat

Guvernul LuCovid i-a fost votat!

Scriu, aşadar, un nou Tetraevanghel

Cu faptele lui Vodă zis Şparanghel

Cel botezat în Apa Sâmbetii

Ce nu s-a-nvrednicit s-aibă copii

Gândindu-se că-i mult mai eficace

Dacă exporţi progenituri sărace

Ca-mpins de-astfel de fapte glorioase

S-agoniseşti vreo şase-şapte case

Şi-odată procedurile-nvăţate

Să-ntorci pe dos ideea de dreptate

Restituind pe cale strâmblegală

Imobile din zestrea comunală…

La fapte i-a-ntrecut, precum citim

Pe magii poposiţi la Vitlaim

Şi pe apostolii ce veste-au dus

Din Răsărit şi până în Apus

Cu-ai săi zeloţi din Epoca Haş(#)tag

A meşterit un fel de-Areopag

Unde tronează emanând soluţii

Pe după gardul sacrei Constituţii

Şi-nvăluie-n tornade de măscări

Umilul parlament al bietei ţări

Dar ce zic “ţară”, cred c-ar fi mai bine

Să-i zic islazul turmei de ovine

C-aşa o păstoreşte, ca un baci

Descins din fund de colonii de draci

Ce se închină, ştiţi, nu către cer

Ci ăluia de-i zicem Lucifer...

Mă rog, nu fac din asta cap de ţară

Dar Vodă prea o face de ocară

Şi, neavând pe-aicea rădăcini,

Ce-a mai rămas din ea dă la străini

Cum, bunăoară, mai deunăzi

Pe când temutul virus ne lovi

Veni din Alemania la el

Un grup de “pile” de la Frau Merkel

Zicând că-n ţara lor de tot haş(#)tagu-s

Dar au tarlale mari de asparagus

De ceapă, de ridichi, de usturoi

Legume ce rămân în planul doi

Şparnghelul fiind pe primul plan

De-ar fi cules ca-n fiecare an

În conturile lor s-ar strânge-averi

Cu vreo câteva mii de zilieri

Din euro-atlanta Românie

Lovită în răspăr de pandemie

Al cărei Vodă are competenţă

Să-mbrobodească starea de urgenţă

Şi să trimit-acele braţe tari

Vestitele brigăzi de căpşunari…

Luat aşa direct şi gâdilat

Herr Klaus le-a răspuns imediat:

“Şparanghelul? Sehr gut, să n-ardem gazul”

Şi slobozi imediat pricazul

Îl instrui pe Sică Mandolină

Cum să strunească-n ordine deplină

Armata de mijloace de transport

Din ţară pân’n  Cluj,  l’aeroport

În linişte, pe tot parcursul nopţii

Pe mare şest, cum procedează hoţii

Să nu se afle-n toată România

Cum poate fi fentată pandemia

În caz de interese cu “I” mare

Când ţara-ntreag-o ţii o în izolare...

Şi astfel, ca-n vestitul Sturm und Drang, el

Dedică marea-i operă “Sparanghel”

Poporului ce nu se mai deşteaptă

Să-i ia la judecat faptă de faptă

Să-i toarne din sparanghel o statuie

Pe care-apoi s-o pironească-n cuie

Pe stâlpul secular al Infamiei

!Spre mântuirea-n veci a României!

~*~

SS   Serviciul Român de Invocaţii

***

Pe Klaus Iohannis l-au lăsat nervii!

Asta am putut vedea cu toții. Dar care să fie explicația?

Să fie oare dezvăluirile din ultimele zile?