Un timp, în timp - o flacără vie
~*~
Lumea pentru mine se formează
din două cordonate:
până la tine şi cu tine!
Avem nevoie de iubire,
de simţirea noastră, istoria se parcurge:
înaintea erei noastre şi-n timpul erei noastre.
Aşa şi iubirea, toate se parcurg,
am nevoie de tine, frumos mă tulburi,
dorinţa-mi este nebună!
Îţi voi căuta palmele, liniile
şi-ţi voi călători cărările!
Simt pasiunea-n sângele meu,
simt adevărul, dorinţa-i vie,
te ştiu din totdeauna, iubirea mea divină!
La un moment dat dispar trupurile,
rămâne starea de nedescris,
o neputinţă, o dulce durere,
aroma împlinirii,
(să rămâi prin durere cu mine!)
o alchimie a iubirii, un dans este totul,
simţiri profunde, un schimb divin de energie.
O durere interioară, atemporală!
Nuferii se deschid în constelaţia cerului nostru
la lumina pe care-o simţim şi purtăm.
Adâncă-mi este iubirea,
dincolo de această lume te doresc
şi dorinţa nu separă corpul,
te voi pătrunde adânc cu iubirea mea,
cu tot ce am, împart cu tine totul.
Simte-mi mâna caldă, mângâierea, sărutările!
Ne-am activat soarele intern,
dorinţa ta m-a deschis - femeia-floare,
femeia-lumină, femeia-femeie!
Odată căzută în braţele mele clepsidra
va curge în sus, divinitatea aşteaptă.
Trăiesc o mare iubire,
un timp, în timp - o flacără vie!
~*~
9 noiembrie 2012
IRINA LUCIA
MIHALCA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu