joi, 16 aprilie 2020

Marian Ilie - Jurnal COVID-19




Jurnal COVID-19
Marian Ilie
joi, 16 aprilie 2020


Se scrie si se vorbeste mult – probabil prea mult  – despre fenomenul pandemic ce bantuie de cateva luni Lumea. Opiniile sunt impartite, multi specialisti, analisti si  politicieni nefiind de acord cu amploarea data fenomenului de catre promotorii lui – pentru ca este evidenta stradania unor cercuri de a-l mediatiza si a-i exacerba dimensiunile si efectele, pe fondul noianului de neclaritati si exagerari nefondate referitoare la originea si modul de raspandire a Coronavirusului in intreaga Lume.
Personal, incerc sa inteleg realitatea pe baza sirului lung de evenimente si date reale, asa cum rezulta ele din sursele multiple si credibile din care le-am preluat, dar si din realitatile traite nemijlocit de mine insumi.
In mai putin de 3 luni de la semnalarea primului caz de Coronavirus, in Germania s-au efectuat 1,3 milioane de testari, corelate cu o atenta urmarire a contactelor.  In acelasi interval de timp, spre deosebire de Germania, in Marea Britanie s-au efectuat ceva mai putin de 335.000 de testari, cu evidente carente in privinta urmaririi contactelor. Asa se face ca in timp ce in Germania numarul deceselor este de aproximativ 3.000, in Marea Britanie s-au inregistrat peste 10.000. Excelenta organizare  a sistemului de sanatate din Germania, buna coordonare intre conducerea statului federal, organele locale si agentiile guvernmentale implicate, dotarea la cel mai inalt nivel a spitalelor, urmarirea indeaproape a evolutiilor fenomenului in lume, cu luarea celor mai potrivite masuri preventive si asigurarea din timp a stocurilor de materiale si echipamente necesare combaterii virusului sunt factorii ce au contribuit la bunele rezultate ale Germaniei. Printre altele, la confruntarea cu primele cazuri Germania avea deja pregatite din timp un numar de paturi mai mare decat in oricare alta tara si 100 de centre de testare asigurate de Roche, una din cele mai mari companii de diagnoza din lume.
Sa incercam sa comparam cu situatia din Romania, unde primul caz a fost semnalat la data de 26 februarie, deci cam odata cu Germania. De atunci pana la data de 15 aprilie  in Romania s-au inregistrat 7.216 de cazuri de infestare cu COVID-19, un numar de  362 decese si peste 300 internati in ATI, cu 1.217 de vindecari – la un total de 24.000 de persoane in carantina institutionalizata si 71.000 in izolare la domiciliu. Situatia pare destul de buna, mai ales daca avem in vedere ca pana acum 3 zile s-au efectuat ceva mai mult de 67.200 teste, comparativ cu Germania - unde la un numar de 20 de ori mai mare de teste s-au inregistrat de 9 ori mai multe decese, ori Marea Britanie cu de 5 ori mai multe testari si de aproape 30 de ori mai multe decese decat la noi. Asadar, in Romania unul din 20 de cazuri s-a soldat cu deces, de regula pe fondul unei inalte rate a comorbiditatilor, in contextul cand in preajma varfului crizei pandemice numarul imbolnavirilor de coronavirus  a reprezentat 0,003% din populatia tarii.

Se pot face astfel de comparatii intre toate tarile lumii, un lucru iesind clar in evidenta: cele mai incercate de pandemie sunt tarile cu pondere semnificativa in econima lumii si a UE, cu cele asiatice unde s-a putut recurge cu succes la masurile cele mai draconice de contracarare a raspandirii virusului si tarile occidentale pregatite teoretic pentru o astfel de situatie dar surprinse, practic, nepregatite  –  exceptie facand  Germania. Se naste intrebarea: de ce tarile occidentale industrializate nu au procedat precum Germania, existand riscul evident ca in urma crizei pandemice decalajul dintre ele si Germania sa se mareasca considerabil, aceasta din urma avand toate sansele sa ramana singurul lider - detasat - in UE?!  Poate Franta accepta detasarea Gerrmaniei si ce consecinte poate avea un astfel de fenomen pentru Italia si Spania, aflate deja in pragul unui posibl EXIT? Se nu fi luat nimeni in considerare o probabila astfel de evolutie?

Poate vom intelege cat de cat situatia daca aruncam o privire asupra modului cum ea se rasfrange in Romania, pe care eu o consider o simpla "victima colaterala" a acestui joc strategic de-a pandemia. Nu e o noutate  anchilozarea conducerii pro-globaliste a tarii in formula  promovata  la nivelul Uniunii Europene si e in ordinea firii ca aceasta anchilozare sa se rasfranga si la nivelurile subsecvente controlate de ea, mai ales pe plan local. Masurile drastice vizand restrangerea libertatilor individuale si oprirea economiei sa functioneze cat de cat sunt insa dublate de un heirupism vecin cu incompetenta si o lipsa crasa de consecventa in aplicarea lor, cand e vorba de satisfacerea unor interese de clan sau transnationale, astfel incat focarele de Coronavirus au aparut si s-au putut dezvolta in teritoriile controlate de baronii locali ai partidului aflat la guvernare. Sunt tot mai multe situatii si tot mai multe voci din sistem care probeaza dezinteresul guvernantilor fata de extinderea si accelerarea procesului de testare, conditie sinecvanon a combaterii eficiente a virusului, ca si dezinteresul fata de consecintele pe plan economic ale masurilor  restrictive. In cele cateva focare de Coronavirus din Romania  influenta nefasta a autoritatilor locale (indeosebi prefecti  si presedinti de consilii judetene) asupra conducerilor unor spitale a dus la aparitia primelor cazuri si raspandirea virusului tocmai in spitalele respective.  Insuficienta dotare si, ulterior,  refuzul autoritatilor locale de a aproba dotarea cu teste sau chiar efectuarea de testari in acele focare au facut ca pandemia sa  evoluezed nestingherit  de de la o zi la alta, facand multe victime inclusiv  in randul personalului medical.

Analizand cele petrecute la Suceava, Deva, Arad, Focsani etc. nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva lucrurile sunt intentionat facute sa evolueze astfel incat sa justifice  amploarea imprimata fenomenului pandemic pe toate canalele de mediatizare  si, in consecinta, duritatea masurilor intreprinse in vederea combaterii noului virus. Cel putin la nivelul unei tari ca Romania, frapeaza disonanta dintre numarul de victime ale COVID-19 si numarul deceselor din alte cauze – acesta din urma nefiind evocat de nicio sursa oficiala,  deductibil fiind insa din media deceselor din ultimii ani, situata la nivelul a 720-730 de decese/zi, din care peste 550 datorate afectiunilor cardiovasculare si cancerelor. Ori, in cazul coronavirusului, la 50 de zile de la primul deces inregistrat la noi (26 februarie) , avem o medie de 7 decese/zi,  ceea ce insemna 1% in raport cu media pentru aceeasi perioada a anilor precedenti. Cum ne aflam aproape de varful pandemiei este putin probabil ca acest procent sa creasca. De altfel insusi ministrul sanatatii recunostea ieri ca numarul deceselor inregistrate in Romania in luna martie anul curent a fost chiar mai redus decat cel din martie precedent, in timp ce cel al deceselor pe lunile ianuarie si februarie  a fost aproape egal cu cel din aceeasi perioada a anului trecut.

Discrepanta exista si in ceea ce priveste duritatea masurilor de ingradire a unor drepturi esentiale - in scopul declarat al combaterii coronvirusului - si actiunile intreprinse practic. Asigurarea cu stocurile necesare de materiale si aparatura medicala, declansata dupa aparitia primelor cazuri, se face pe principii clientelare,  prin firme intermediare “de casa” care, in ciuda insignifiantei si lipsei de experienta pe piata, realizeaza profituri substantiale.  Producatorii autohtoni sunt refuzati sau amanati, entitatea de stat responsabila evitand sa incheie contracte directe cu  acestia si cu producatorii din afara tarii.
Este condamnabila atitudinea ingaduitoare fata de incompetenta sau reaua vointa a unor conducatori de spitale ori din administratiile locale responsabili dirtect pentru tragediile  de genul celor din judetele mentionate, in conditiile cand actuala guvernare a facut pana si imposibilul  sa pedepseasca politicieni din principalul partid oponent pentru fapte incomparabil mai putin grave, cum a fost cazul fostului lider PSD Liviu Dragnea, condamnat la inchisore cu executare pentru faptul de a fi dispus angjarea fictiva a doua persoane. In contrast, de exemplu, seful spitalului sucevean in care s-au infectat peste 100 de cadre medicale a fost doar demis, iar spitalul inchis pentru mai multe zile.

Aspectul cel mai ingrijorator legat de criza pandemica prin care trece Romania este insa cel al opririi complete a functionarii unor ramuri ale economiei nationale, indeosebi din categoria celor producatoare de bunuri si furnizoare de servicii, si mai ales lipsa preocuparii pentru repornire, in conditiile cand mai toate statele au facut din restartarea economiei lor preocupoarea de baza  a momentului. In cazul tarii noastre a socat pur si simplu grija autoritatilor pentru trimiterea de zilieri romani la munci agricole in Germania si alte cateva tari din UE, ca si lipsa de interes pentru obtinerea unei cote cat mai mari din fondurile puse la dispozitie de UE pentru sprijinirea economiilor  tarilor membre in vederea surmontarii crizei.

O prima concluzie ce se desprinde din aceasta succinta analiza ar fi ca indiferent de originea virusului, criza pandemiei  puse pe seama sa este fervent alimentata pe toate caile de comunicare si acerb sustinuta de conducerile statale pro-globaliste, de Organizatia Mondiala a Sanatatii si de marea industrie farmaceutica, interesata sa profite din plin de pe urma pandemiei. Concomitent, cu aceeasi fervoare si cerbicie  sunt promovate masurile draconice de interzicere a unei parti insemnate din drepturile cetatenilor si sunt tinute pe loc economiile nationale, cu perspectiva clara a unei crize financiare mondiale fara precedent. Aceasta nu face decat sa argumenteze idea existentei unei conspiratii vizand instituirea Noii Ordini Mondiale, in care interesele unei asazise Elite sa prevaleze asupra intereselor natiunilor si locuitorilor Planetei.

Germania pare a iesi cel mai castigata din aceasta criza, in urma careia ar urma sa se detaseze ca pilonul europen al ordinii globaliste, cu conditia ca Donad Trump sa nu obtina un al doilea mandat la Casa Alba; realegerea lui cred ca ar echivala cu sfarsitul epopeii  globaliste si reasezarea natiunilor suverane in dreptul lor legitim, cu instituirea unui nou tip de relatii intre tarile Lumii. Cu exceptia Germniei, celelalte tari din G7 vor suporta cu mari dificultati socul pandemic, viitorul Uniuni Europene fiind incert.

In ceea ce priveste Romania, pandemia Coronvirus a pus brusc capat tentativelor presedintelui Iohannis vizand alegerile anticipate, in schimb i-a creat conditiile pentru instalarea la Palatul Victoria a guvernului totalmente subordonat siesi si i-a pus la indemana un nou instrument de a-si exercita in mod abuziv si neconstitutional prerogativele - starea de urgenta. Prelungirea duratei si mai ales inasprirea restrictiilor in pragul sarbatorilor pascale complica mult situatia, fiind de natura sa incinga si mai mult spiritele in randul populatiei, indeosebi in randul tinerilor obisnuiti cu protestele in strada, care altadata adulau persoana presedintelui si partidul ce-l sustine.


Marian Ilie

https://elenatomaxxl.blogspot.com/2020/04/marian-ilie-jurnal-covid-19.html






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu