LIBERTATE! CE-I AIA?
Era o altă
lume atunci. Liniștită pe dinafară și plină de taine în suflet. Un alt fel de
poezie. Era frumos, dar lipsea ceva esențial, Libertatea! Scrie un comentator.
Dar, mă întreb, ce este libertatea despre care scrie? Nu din același motiv s-a
ajuns la Socialism în 1917 când a avut loc revoluția din Rusia? Când mulțimea a
fost eliberată din robie, sărăcie și analfabetism? Și, apoi, toți au avut
serviciu, educație, casă și asistență medicală gratuit? Vorbim de anii,’60 –
’80 în România socialistă. Am trăit 30 de ani în București (1950 – 1980) și pot
să spun acum, în retrospectivă, că au fost ani foarte fericiți și frumoși. O
viață simplă și liniștită, fără multe mașini, fără multă agitație. Găseai de
toate la prețuri destul de mici. Frumoase vremuri!
Urmăream acest
videoclip urcat pe You Tube, realizat de un cinefil amator. Toate acestea sunt
comentarii. Imaginile sunt senzaționale, unice! O perioadă în care trebuia
înregistrată o mașină de scris! O mulțime de milițieni în uniformă pe stradă!
Și ce mulțime în jurul unei mașini americane! Aaa! Acum a apărut tentația
momelilor vestului cu obiecte strălucitoare, simbolul libertății capitaliste și,
din nou, a apărut dorința de libertate, ne-am revoltat, vestul ne-a îmbrățișat
cu împrumuturile bancare și interese gigant pentru a le poseda Asta a fost
realitatea! MOMEALA. Trist, așa pare totul, așa pare lumea: tristă. Vremuri
frumoase. NU AM DE CE SĂ MĂ PLÂNG. N-A LIPSIT NIMIC. Cum, nici azi, nu lipsesc
decât, din nou, dorința de libertate, de a scăpa de împrumutul bancar care te ține
24 din 24 îngrijorat ca să-l plătești. Ceaușescu făcea la fel. Cred că era
capitalist.
Azi am ajuns
de unde am plecat împreună cu Spartacus ca să ne eliberăm din robie. Atunci nu
aveam timp să realizăm cine suntem cum nici azi când te trezești că îți bate
moartea la ușă tocmai când ai reușit să te eliberezi de datorii. Spun specialiștii
că atunci când crezi că stăpânești socotelile încep ele să te conducă pe tine.
Nu vreau să critic sistemul, însă așa funcționează civilizația OM pe Terra.
Observ ca artist.
Amy Winehouse,
ca mii alții în istorie, a fost întrebată: „Ce ai tu de oferit în comparație cu
alți cântăreți de jazz?” „Eu îmi scriu propriile cântece, muzica, textul, o
interpretez vocal și instrumental. E important pentru mine să scriu muzica care
mă reprezintă pe mine și trăirile mele de azi. Muzică care să reflecte
dorințele și trăirile generației mele, a clasei sociale din care vin, a
părinților mei. A celor ce vin de unde vin și eu. Eu nu sunt interesată să
evoluez Jazzul, evoluția lui istorică sau dezvoltarea unui nou stil, ci îl
folosesc ca un mod/instrument de a duce înainte dorința mea de libertate, de a
mă elibera. Pentru mine Jazzul este un vehicul de a exista, de a sparge ziduri,
de a mă rezolva, de a deschide noi ferestre spre înălțare, divinizare. Un zbor
peste noi granițe. Testarea limitelor emoționale, a darului divin.”
Sunt în lume
artiști care deschid ferestre spre stele și lumi universale, dar ce folos să
cânți unei conștiințe care îmbeznează și-n care viermii se tăvălesc în decadența
socialului, al ignoranței coordonate de hrăpăreți, uitând de scopul real al
destinului umbrit de momeala întunericului. Momeala cenușie și tristă cum
preciza în comentariu spectatorul clipului: Bucureștiul de altădată. Câte
suflete sacrificate de-a lungul istoriei civilizației omului și câte aripi
rupte cu „Bombonica”/”momeala”, LIBERTATE pe care chinezii o traduc: ANARHIE.
De aici unde
fugim?
O luăm cu Elon
Musk spre Marte?
Ben Todică
COMENTARII:
Amy Winehouse recorded a stunning acoustic performance in
a church in Dingle in 2006.
https://www.youtube.com/shorts/XPjNyEqVq5E
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu