Ferește-te de consăteni

George Anca

19. 8. 78 Delhi

his impotency pleacă la Atena

să-nvârtă cu un deget banda

doar cerșetorilor le-or duce trena

Aron Cotruș Swami Vivekananda

cu spatele la Dunăre în ochi cu Sena

bun orientul rău e popa Tanda

se culcă pe nevoile din jena

și paza eunucilor alanda

vărsați o roabă lângă ouă

pierdute-n bălării de la ruine

urnindu-și roata fără rouă

cu pântecul golit de-ambouă

ci faceți-mi același bine

din Ruginoasa la Rovine

Pictură românească contemporană – șase zile – lumea nu e gata. Nu depinde de ai noștri, se scuză, după un transport poate de luni, proporția ideilor ce putrezesc într-o oră de climat măsoară timpuri și mai lungi. Ferește-te de consăteni. Satul lui Dumnezeu și încă să te păzească. Îi spun, asemenea fete, zice omul lui – nu sunt pentru tineri, pentru casa lor refondată – cum, că ăla e mare, că nu-i mai interesează, să-i spun, dar de ce discut lucruri de-astea?

Prostie și perversiune, dezlegați-vă la cap , nare-ți, tăiați o mască veselă și duceți-vă și-n pizda mamelor voastre – am observat că vă scapă alfabetul, la mijloc aruncând mucii, tinichelele, șantajul contra partidului, ce silă vă e de nimicnica de comenduire, deși numai robirea de ea vă dă nume – a, un semn de caporal, soldat, o dată, cum e cu, ce ți-a zis – măgar, zic – l-am chemat, reciprocitate, limbă – ea cântă școlarizare pe vânzare – să-l mai preseze și, să mă prezinte lui, să auzim, tot ce am notat eu întru vulgară anti-latină, voi dezice spoiala historistă, coconaș, măcar și seminudul – cap coapse – tot cu nepoata-n gură – eu cu fie-mea în brațe – mă proptiți? - I am Baudelaire, Eminescu – Tagore (România nu mă recunoaște – a mea e foarte respectată acolo – talentată.)

Plecăm. Ce hoți. Oți. Impotenți puși să interzică coitul cinstit. Mari. Hiperfulați. Iar tinichea de la lichea. Se cred măruntaie de măgăoaie. Grohăie paie. Arată cu piroaie. Navigă zoaie. Zbiară aghioaie. Grămadă claie. Năclaie baie. Bălaie bucălaie cocoloșoaie.

Cunoștință cu P. C. Chunder. Protocolar, bengalez. Nu știu ce i-au spus numele Baudelaire, Eminescu, nici Tagore. Poate nu le-a auzit când i le-am înșirat (după al meu).

Pictură românească de depozit nefurat, dintre ziduri de oficii fără ochi – vorba lui CR – ia uite ce facem noi – adică oficianții nimicului pe roți. Oare pictorii știu ce li se trimite, oare ar da în judecată pentru prostituție pe nefalsificatori? Acel intimism coloristic subnaiv ce face farmecul rutinei colecționare discrepează în universul direct mitologic îngropând în flori corpul mort, înainte de a-i da foc, al Indiei. O dulceață de peste mări sărate și sânge clocotitor, o poză de pleiadă împărțită în resturi să fie.

Să fii expus în străinătate... Să te nu te vadă nimeni din afară. Să faci râsul contemporan. Și totuși, cât am căutat o nuanță din cum îi știam pe pictori în eternul Dalles, pe creatorii proaspeți de pe Nuferi, chiar pe bănoșii pangratiști, plus exceptați, nordici prin naștere. O mare datorie pentru frumos. Dar n-am avut plăcere.

20.8. 78, Delhi

Budhananda, Gita, vers 39, Karma-Yoga Moksha. Lume în schimbare, nu în progres, cine nu gândește așa, n-are de ce citi Gita. Prezentări, somnolență. Șah. Ram Prasad, când să ne facă mâncare, se retrage la Guest House: văzuse un ficat de vacă – așa credea – și se speriase religios -, nu l-a atins, a mers de-a cumpărat vegetale.

Sunt coorganizator al clasei lui OP? Bat pe matrițe mantre, înainte de conversații românești, conduse numai de mine.

I am a Romanian writer. Currently I teach Romanian for the first time at Delhi University, preparing, too, one D.Litt. - Sanskrit Romanian Poetics, Nirvana a.o, also a a reflective book on Indian thought and beauty.

Emoția și somnul s-au întâlnit violent la audierea acelui bariton hipercoerent devotat Gitei, într-o engleză pedantă și o sanscrită devinatorie. Nu ține de ținută doar, poate nici de credință atât, e o trăire a timpului fără sfârșit exceptat printr-o cântare succint eternă. Noi înșine (prin Gitadevenim mai noi înșine, ne găsim în real, deosebind irealul) girăm spre paciență cu toate pantovorbele în dodii strigate în amintiri de diavol cu partea lui de tinerețe a ispășire.

Nansi și-a retezat din ghips (avem ghipsuri, avem lipsuri), eu n-am mai scris antisonete, dezotrăvindu-mă. Odată liniștea – puterea spiritului va arăta blândețe, banalitate, umilință, rezistență – n-o să ajung, singurătatea mi-am distrus-o. Exultările impermanenței, hazul nenorocirii, inadaptarea la minciună și-aș tot enumera – dar un gând de atâta repetare – pentru ce – a unei sincerități frustrate, departe de țăran, în zare de țară, soare răsare, în sfânt oranj – privește amurgul în ochi, meditează la, la, la. departe lespezi de Ovid cu nasul vânăt în șosea frunze de toamnă analcid pe sufletul fără perdea ce mai apăs trup în hârzob macaragiii să-i îmbăt m-o face umbra morții zob oriunde-n lume mă arăt de nu în viața mea să mor aleg baladă pe cutare adus de soartă binișor a sabie pe mădulare laud eu eu nu laud plâng nu eu eu nu plâng am o viață în sânge bătrân o moarte de purpură averea-și gramatical subsanscrit reîncarnat heautontimorumen fac uz de nimicnicie diavol pocăință sintaxă în afara mea fost izvor o dată am văzut o femeie tradu pneuma din sufletul universal al neasemănatei din zbor cu ea ciugulind planeta încotro întâmplat original de iarbă licurici și ciocuri sub tunetul de 40 de minuteîmi poartă capul pe tipsie barbă din degete narcisă neagră părul și Samson și filistenii toarnă temple-n lanțuri de milenii de-am îmbătrânit în libertate este dimineață ziuă noapte stropi silabe cinematografiate salve ființă aeriană de-un pământ cu oul altar culcă pe pat de liană clătinat de musonul de dar împreunați ne emană noaptea de cântece sitar apropie-mi-te nirvană depărtează-te de hari-har cu unul în nimic petrecăreț amic mâini pe corzi schingiuie lorzi bucurându-ne răm-rămu-ne a o a om fârși – ne-om vorbă a fi raag în Delhi indienești de București

W 21. 8. 78 Delhi

Nevizitat preș. Sahitya Academi azi-mâine. Mantre și scrisoare șapirografiată în K.N. Confirmare de la Congresul Antr. Eminescu devenind Eminescu – de plătit 200 de rupii. Clasă, isterizare lingvistică a studenților. Tot ce întreprind este al poporului. Hindi-Romanian made easy.

Proces MEI. Litigiu de muncă – despăgubiri, scuze scrise, recunoașterea muncii inclusiv în funcție de condiții, nescoaterea din circuitul legal„corespunzător” pregătirii, vechimii, contribuțiilor. Martori ce nu se vor prezenta – diplomați, miniștri. Amatori – avocați serioși ori tineri, poate Flacăra, poate ziariști străini. Consecințe: pierderea procesului, a unor false drepturi și iluzii, luarea-aminte și trimiterea unui seco-lector, burdușit de prostie și promisiuni.

O oră așteptând 101. Un loc, mă împinge o baldâră, cedez. Jantar Mantar, cărămidă a universului. Cozi, orbi la autobuz. Imperial Hotel. Ball Room. Românce la bal, soți la costum negru. Mi se zice „domnul autor”, te-am văzut în revistă, ba „te-am făcut autor”, sunt demult, i-am răspuns însărcinatului.

Speakerul – după trei culori și ritmuri evreiești de Sahia – încheie cu ”Jai Hind”. Eu, lui Lamba – a spus long live Romania, Jai Hind? - numai Jai Hind. Și când începe al nostru, vorbește „englezește”? Costel mă trimite la înghesuială, pe mâncare, că eu n-am, nu ne vizitează, că noi n-avem, ăla e mare („nu ți-am spus?”).

Articolul meu e serios deși cuminte, ascunde ceva adânc, probabil iubire. L-am omis pe Yogindra Wadwa, topul promoției. S-ar fi vorbit și pentru conferințe la radio pe aceleași subiecte. M-am întors cu Lamba în autobuz. Mi-a spus că Harbajan și Joshi nu-s, fiecare, nici 10% din Khol. Mi-a aruncat că scrisoarea de confirmare la congresul Antropo este foarte importantă. Mrs. Shunglu a fost foarte impresionată de lecția mea pentru manual.

22 august 78 Delhi

Distribuite mantrele la primitorii yoga.

Clasă, psihologie, articol de afișat. GM, „am avut clasă” (cred că pentru a nu-i fi scris numele am și luat aprobare). Bahtia, secretarul preș. S.A. - mâine V.K. Scrisoarea către maeștri, datată 23 aug. 78, prima lui J., preș. aceleiași (S.A). A doua lui H.B, trad. lui M.E. Studenții de anul trecut, excitați de tipărirea numelui. Articol hindi în România (P.D.V.). Vecini interesându-se de Nansi. Alergătură după plata contra-examene, pentru a face rost de taxă pentru antropo-înregistrare – în zadar. Ce voi face? Negăsit Khol. Bibliotecă. Servantul și-a cumpărat pat.

Who's who-ul scriitorilor, Cambridge, înspăimântător de prozaic pentru români: Beniuc Mihai, Bogza Nicolae (Tudoran, Radu), Buzura Constantin, Constantinescu Petre (Everac, Paul), Corneliu Ștefanache, Davidoglu Mihail, Demetrius Lucia, Dumitriu Petre, Ghilia Alecu Ivan, Grigorescu Ioan, Hobana Ion, Ionescu Eugen, Ionescu Ghiță, Manolescu Nicolae, Martin Aurel, Mirodan Alexandru, Mitru Alexandru, Preda Marin, Rogoz Adrian, Simion Eugen, Simionescu Mirecea Horia, Sântimbreanu Mircea, Ștefănescu Mircea, Velea Nicolae, Zaciu Mircea, Zamfirescu Dan, Zincă Haralamb.

CR, însoțit de Marin Falcă (în turneu 21 de zile prin India), mi-a adus scrisori de consolare, una similioficială, congratulându-mă pentru a fi fost făcut terchea-berchea o mie șase sute de lei perechea, cu copilul în afara legii (alocația?) Am comentat academic rahatul. Decentului Falcă i-am sugerat Jantar Mantar, dans, zoo.

CR vrea să mă bage în comanda de o sticlă și un cartuș. Devin, cu ei, și eu străin de mine. Intru în alertă, ca-n București. Mă simt din șantajat șantajist, out of my balance. Falcă să nu se rușineze de religie – l-am salutat, la plecare, cu mâinile împreunate. CR mi-ar fi dat bani până acasă dacă aș fi acceptat să-i însoțesc la un coniac, l-am refuzat (să-mi împrumute pentru înregistrare n-avea).

23. 8. 78 Delhi

Se pare a se conta pe fiecare – italo-sardarul rugându-mă să nu mă întorc acasă, că guvernele spun multe vorbe. Fostul decan mă îndemna să lucrez la organizarea bibliotecii (așa o fi făcut el în Persia), după ce boss-ul financiar mă provocase la șah pledând pentru lucruri materialiste și nu spirituale, iar azi, bosul inginer: România a devenit importantă, China e o putere. Am văzut lucruri în India? Flit 14.50, ulei 14,90, tortoise, ceapă 0,75, făină 3, lăm. 0,75, bame 1, cartofi 1,40, ardei 1,25, roșii 2.50.

Dr. Gulati ne-a urat creșterea prieteniei româno-indiene de ziua națională. La puțin, a apărut, pe neașteptate, bătrâioara Miss. Dasgupta, șefa de doctorat a lui Nansi. Sugerează pentru Nansi, chiar și pentru mine, înregistrarea la Calcutta. Povestim îndelung episodul Mircea Euclid – Maytreyi Devi. Știe cel puțin cât mine despre aceștia.

L-o fi iubind pe Eliade? A comandat cândva la Londra, și o are, Șamanismul. Bănuia doar că el este personajul aclei faimoase cunoștințe, autoare a sufletului nemuritor. Ne povestește despre Stella Karmrish, vechimea univerității din Delhi, colegialitatea ei cu P. C. Chunder. Ne felicită auzind de ziua națională a României.

25 august 1978

viu de vis în fața asemănării statice sabia înfiptă în cutia milelor

ferește buzunarul antropomorf să nu se întoarcă pe dos în golul ființei

pe pământ pe trup cadavrul excavează verdeață arămie nord plin de fier

ce om și dumnezeu tot un drac în incorectă neliniște gonind la galop

scrise pe oglindă chipuri idei sacrosancte șterse la traducere înapoi

vânzătorii penelor de păun mâncat cântă la un gând culori în evantai

salută plecarea de apoi însângerând viitorul zeiță cazi adânc la pământ

cinstea gropii surori fericește spinarea cu musonul vânzătorilor

sinucigaș laur postum puterea de a nu mai fi în cântecul zorilor

frunze-ntoarse pe fețe arse molan pelin ateu creștin frumoase rase

pe feciorul de-mpărat cine l-a decapiat basm fârtat niciodat

secetă în sânge de tigru la tropic pe vale agheazmă de gheață

Ieri, zadarnică încercare de a plăti taxa la congres. Obosit după o noapte de mesaje de salvare a drepturilor. Portarul nu știe adresa lui Costel. Aranjat cu S. T. pentru procură – pare mai serios. Esau, bolnav de sfârșitul vieții. Marin Falcă, impresionat, imun. Fiul unui indo-pakistanez a primit drept temă de la profesor să facă o compunere despre România.

Corpii îmi fură Bangalore, invitația fiind pe numele meu. Ravindra Pant mi-aduce upanișade transliterate, îi dau Blaga-Stăniloae, propovădui Noica-Eliade, ne vom vedea duminică la Gita, Gopi Krishna. Bibliografia BCS este pentru o sută de ani, mă simt implicat în a doua sută. Tiruvalluvar în românește (înainte de Kalidasa), prin franceză (înainte de germană). Gândurile pentru un singur cititor, găsite de un orb.

Gândacul alunecă vertical, plonjează în fața apei, iar pe zid, iar în apă, pe dușumeaua de ciment, zidul opus, șopârla se apropie din sus, el urcă, alunecă, ea așteaptă, intră în canal, pun capacul, reapare pe ziduri, nicio șopârlă, cu apa m-aș spăla, îl arunc în noapte.

26 august 78, Delhi

Azi-nopate Nansi și-a tăiat ghipsul. L-a retezat cu un cuțit dințat care parcă schelălăie. Ce-o să zică dr. Joseph? Italienii lui Balaci sfâșiau mașini, din instinct de salvare, indienii și soția mea își execută uneltele însănătoșirii.

Un comitet de urgență se convoacă pe baza a cinci semnături, ceea ce inamicul meu și al tuturor a obținut, minus a mea, dar când s-o depună, amărâtul de comitet fusese deja programat din inițiativa șefului. Nu s-a mai citit nici formal ce urma să se discute, fiindcă memoria ar fi scurtă, degeaba auzisem că și propunerile mele etc.

La istorie, prezint în 4 septembrie la 10.15, povestea României Mari și a Daciei lui Burebista. Se nimerise și Thusu (cel mic), deștept că nu se poate concepe MA în ceramică, de i-am întors că funcționărimea de la noi, la fel, n-o fi auzit de Krishna și se poate opune.

D-na R. mi-a recitat din Tiruvalluvar versuri muzicalizate de silaba -kha, urmând să-mi intermedieze o întâlnire cu unchiul ei, mare sanscritist și, probabil, să ne viziteze pentru ce ne-a mai rămas nouă în franțuzește.

Sunt ecouri la articolul meu, ungurul cerându-mi o copie. Imposibilele aprobări ale forurilor competente-impotente care se referă la reprimarea individuală, se arată cu serioase repercusiuni la nivelul întregii influențe-antiinfluențe, care stopează birocratic, cinic, hoțește, după caz.

Am citit mantre din upanișade cu voce tare. Ram Prasad și-a făcut drum, întârziind trebăluiala, să mă asculte. Aseară se uita prin fotografiile noastre. Eliade ar fi timpul să-mi trimită cărțile. Renunț la coautoratul cu Lamba. Abia aștept pe Vulcănescu să-i dau scrisoarea către capi. Trebuie neapărat să pun la poștă scrisoarea către maeștri.

În loc să scriu la Fum în mijlocul vieții zece pagini de nuanțe dezastruoase, citesc bibliografia de arhivă a BCS – ce lucru rar ideile. Mâine ascult Bhagavad Gita. Aș fi bucuros să-mi pierd graiul, vorba antiyogină, reîncarnat într-un nămol bacterian.

28. 8. 78

S-a dus duminica pe copcă. Ne ruinăm revelator. În transparență. Se precipită persoane, sânge în urechi, visăm în culori, mâini privite, gesturi tandre, haine falnice, scrisori epuizante, ce repede trece timpul – ce multe vor rămâne neatinse, până la sfârșit. Somnul piază rea, amintiri surori de lapsus, abnegația alienării. Îmi va ilustra Chundresh Saxena poemele indoriene? 

am îmbătrânit după Indore pe drumul nemuritorilor până în lumile celelalte acolo un bătrân trimite păsările paradisului printre vii ploi eterne îi împurpurează umbra bărbii de nori detunați

pictorul aprins în roșu cu cărare-n părul negru ca Urmuz ori pictor Dino stins în negru roșu negru se aprinde se încinge lângă temple peste zi

Scrisori către maeștri (71 – 17 Bombay, 12 Delhi, 5 Madras, Calcutta, Gauhati, 3 Bangalore, 2 Baroda, 1 Trivandrum, Luknow, Srinagar, Calicut, 18 necapitale): K. Singh, A. J. Jafri, D. V. Bharati, Jainendra Kumar, S. D. Saxena, N. Sahgal, A. Valliappa, M. A. Anand, H. Sadarangam, M. Jahveri, K. B. Nair, R.P. Jhabvala, B. P. Mishra, C. P. Saikia, G. G. Patel, A. Pritam, M. C. Bora, S. G. Betai, M. A. Kami, R. D. Dandekar, B. Bharna, P. Goswami, N. Barua, R. S. Mugali, H. Chattopadhyaya, H. Dwiwedi, J. Das, N. K. Pandya, A. S. Ray, M. P. Samasundaran, M. Ray, S. Mukhopadyay, M. D. Malgonkar, M. R. Pancholi, V. D. Tendulkar, K. N. Subramanian, B. K. Bhattacharyya, P. Lal, G. K. Mathur, D. J. Patak, U. J. Joshi, G.H. Bsoker, Kamleswar, K. Das, . Saikia, L. Majumdar, V. G. Gokak, S. H. Vatsyayan, C. Baksi, N. V. Rao, T. P. R. Sundaram, C. D. Narasimhaiol, A. J. Jussamala, R. K. Narayan, A. Desai, N. Daruwala, P. R. Hirandani, U. N. Ashk, G. C. Haldar, B. J. Handesara. S. Sen, V. Sitaramiah, Nagendra, N. Ezekiel, M. T. V. Nair, H. R. Bachchan, K. R. S. Nyvengar, V. Raghavan, S. H. Joshi, A. A. Nambudiri, R. Bahnumati.

(1966). Când plouă, ne amintim nunta. Citim descrieri gimnastice și ne ținem că facem yoga. Alunec și mă lovesc cu ceafa de rama patului rămânând lat câteva momente. (1978). Ne ducem zilele cu greu. Facem yoga de-adevărat. Mă dezechilibrez și bombardez, cu capul, cimentul, inconștient. Iese scandal între teoretician și practician. De ce nu se uită? Devin obiect de compătimire.

29 august – 7 septembrie 1978 Delhi

Părăsit Pant. Cu el, sfinți, yogi, înțelepți, bogătași, dacoiți. Închipuim asanas în curte la noi, în spate, pe un covor aproape mucegăit. Redescoperim totul de la capăt, neînfundați într-o uzură ce-și dezminte aripa vibratorie, de shanti. Nansi se jenează să spună mantre.

Studenții din Mauritius învață aici pe Marx. Corp la corp, Corb la corb. Clasa mea, metafizică. Nansi o lasă pe-a mea și mă tunde. Îmi taie și din mustață cu foarfeca de pomărit. În cap ne bate vântul, cine suntem? De ce-a adormit toboșarul? I-a picat capul pe tobă. Clasele și castele. Om rămâne în româna lui Nansi, eu sunt Miorița, căzui profetic, păr creț, fii bun, te paște, amândoi, toți, cheamă băieți și fete, nu te plânge de mine, aranjat între bătrâni și bătrâne părăsiți de pasiuni. 

Ieri, înainte de clasă, citit cu Devish: 

primul cuvânt mi-e moarte reînviind în poezie proastă luată ca de cioclu la-ntrebări noi cei din glie din și din foc din cer și smoală avem săracii un cuvânt de spus în gol pentru eternitate tuturor pentru apoi nejudecat ori înainte ne-am prosternat creștin din întâmplare pe o foiță de-ast'vară din Dharamsala 

Le-am dat versurile imnului român și studenții au cântat Jan Man Gan stând jos.

Press Cloub of India, Raisina Rd. Lansarea cărții Nicolae Ceușescu, President of the Socialist Republic of Romania, on the major international political topics. Conduce lucrările un sardar, un altul elogiază România, al treilea realizatorul lucrării, bătrânul prof. J. S. Bright – despre sine și tineri, suferințele din vremea emergenței, depre un ambasodor mare, om mare reprezentând o țară mare, despre carte, fiecare cuvânt ca din biblie, asupra păcii lumii, nu numai comuniștilor adresată, dar întregii lumi, împotriva neocolonialismului, imperialismului, abordând probleme mari ale Americii, Africii, Asiei, Americii de Sud. N. C. e unul din cei mai mari lideri ai lumii moderne, vorbind lumii întregi, în cuvinte de valoarea celor din biblie, Geeta, Shastra.

George Fernandes vorbește rar, cu pedală. E frumos. Marin Preda e un Fernandes urât. Ministrul indian provine din Goa. E socialist. Lansarea formală a cărții nu-i apare drept cea mai importantă treabă. El vrea să spună câteva cuminte despre cum l-a pasionat, în ultimii ani, o țară mică, plasată într-o situație geografică critică, cheie, având un președinte care e prezent în lume cu poporul său, animat de ideea și înfăptuirea păcii, vorbind o limbă a reconcilierii. Cu două luni în urmă, a fost pentru trei ore aici. Un foarte mare președinte. Un schimb de idei - timp de trei ore, n-a fost timp pentru discuții lungi, dar au contat zâmbetele – despre probleme ale lumii actuale, în primul rând despre dezarmare, nucleară și convențională.

Am fost impresionat de erorturile pe care le face constant, clarvăzător. Noi, pentru un popor de 630 milioane afectăm în industria agrară câteva mii de crore de rupii anual, dar în lume se cheltuie mii de crore zilnic pentru armament. Preș. C. își face o misiune din lupta pentru pace. Am fost fascinat de personalitatea lui, de zece ani încoace și de mai înainte. E un om al păcii, atacă problemele păcii și războiului în manieră foarte pozitivă, reconciliantă. Curajul convingerilor, de-a lungul anilor – nu e nevoie să repet – fascinează în domeniul ideilor, ca și al intereselor națiunii sale.

Semnificația problematicii războiului și păcii este legată, pentru mine, cu aceea a drepturilor omului, ale individului.... În timpil emergenței, obișnuiam să trimit și să tipăresc scrisori din underground. Pentru mine, idealul păcii la nivel global este conectat cu dreptul fiecărui individ de a trăi, cu justiția socială. Avem o cultură de 5 stele. Venitul național per capita este de 1000 de rupii anual. O mie de rupii pentru o singură zi costă o cameră într-un hotel de 5 stele din Bombay. Aceasta e contradicția. O mare luptă pentru ființa umană.

Seth a povestit că-n România nu se pune la fel problema, că președintele român e foarte mare, dar și indienii au lideri de seamă, ca George Fernandes însuși, apoi a invitat audiența ritos la o ceașcă de ceai. Lokesh Chandra îmi spune în doi peri despre articolele mele și despre deschiderea Indiei – el care mă invitase a scrie o carte –, ne vom vedea după sesiunea parlamentară, zice. Sunt prezentat lui George Fernandes, care se arată amabil, îmi spune ceva în hindi, mă întreabă dacă numele limbii țării mele este romani, îi răspund că nu, dar asociația nu mă deranjează, că studenții indieni sunt aterași de această limbă fonetică, romanică. Se face o fotografie cu Românii (eu în spate, duo Bercioiu).

M-am dat azi cu viitorul comitet, afectat românei, propunerilor mele – cine le va sabota? Oaspeți, argumente, Damand, susceptibilități, scrisoarea mea lui PCC. Linga – spațiu, falus, ou. Un student al meu va fi scriitor. A. B. Despre G. F. - că arăta a dacoyt. Procesiunea studenților pe Chhatra Marg protestând împotriva asasinării marinarului. Elogiul meu Indiei cu experiențele rele cu tot. Ploaie cu fulgere, tunete. Clasă, ploaie. Știrile despre India din Scânteia, traduse. Ploi imense. Inundații.

Oare Creangă e cel mai mare prozator din lume? Înțelepciunile și vitejiile speculate sintactic pălesc la reîntâlnirile în magie – antimusonul îneacă. Coloane spinale sado-sadoveniene, șah inundat. N-am stofă de om viu. Limba mi-e de mut. Pozez în stafie cu gură căscată – strigoiul gură-cască de ploi se aciuează pilotului sub cască pustiului în oază îl suflă o rafală în altă existență cu florile de spală mirosul de Florență.

România, cap de listă – trădată de Pacepa. Mulk Raj Anand mi-a răspuna a la Moravia, dar în scris. Arun Arora ne-a invitat la nuntă, c-o să-i spună fiului său Gheorghe încă nu e probabil. Mâine-l văd pe Gupta, de la istorie, pentru a programa seminare de istorie română. Sunt Varlaam, am fost mitropolit. Mi-a murit un dacoyt – rime, crime, dacoyme. Am febră, hemoroizi, angoase din gramatism. Inundarea Delhiului. Sensul vieții e de căutat, al morții de negăsit, ori invers?

Trec pe la Modern Indian Languages Deptt. Fac cunoștința traducătorului în gujarati a lui Eminescu, Mahendra Dave – aduce cu Fellini, dar mai blând. Poetul malayalam a rătăcit exemplarul, îi dau alt original „englez” al Scrisorii. Sunetele gujarati, via Geeta și Ramayana, renasc într-o recitare ardentă. Dau să plâng. Nu scriem într-o anume literatură, ci într-una a lumii întregi în limbi unele sau altele. Ne găsim pe o scenă.

Întrerupem. Narendra Krishna a venit la prânz. De la 9 a făcut comanda pentru convorbirea noastră cu Bucureștii, avem legătura la ora trei, acum e două. Trei ore de poezie n-au aplanat emoția asta de telefon. Scrisoare din Calcutta de la Sukumar Sen. First Romanian, acasă, cu Bușulenga și Duțescu? Ne-or fi luat casa? 

între ciclon și înec pe sub umbre de libelule pierd adrese vii prea ușor și Rama nu-l mai bate pe Ravana în ochii deghizărilor traduse cu ancore de pistoale și pumni într-o limbă moartă pe jumătate

fac rime în punjabi

îl caut pe king Por

păcat de mine Gabi

sunt mort pe un picior

latinii basarabii

neînțelege-m-or

dar Omului și Babii

la sfinx mă pună dor

că uite ce de barbă

mă trage ața ruptă

ba Hyranyagharbă

ba timp de Chandraguptă