RUGĂCIUNEA
- Sf. Ioan de Kronstatd -
Unii considera ca daca vor zice
toate rugaciunile rânduite înainte de împartasire vor capata de la Dumnezeu
buna sporire si iertare de pacate, socotind ca nu mai este nevoie sa se
pregateasca într-alt chip, îndreptându-si inima spre Dumnezeu, pentru
îmbunatatirea celor dinlauntrul lor; asa interpreteaza ei rânduiala de dinainte
de împartasire. Cine vine la Sfânta Cuminecatura trebuie sa aiba în vedere
înainte de toate îndreptarea inimii, pregatirea ei pentru primirea sfintelor
Taine. Cauta sa vezi, îti este oare inima statornicita în adevar, din mila lui
Dumnezeu; este ea gata sa primeasca Mirele? Atunci da slava Domnului, chiar
daca n-ai dus pâna la capat rugaciunile de dinainte de împartasire. „Caci
Împaratia lui Dumnezeu nu sta în cuvânt, ci în putere” (1 Corinteni 4, 20).
Bine este sa dai ascultare în toate Maicii Biserici, dar cu întelepciune, si,
de este cu putinta, nu cu multe rugaciuni, ci punând mult în ele. „Nu toti
pricep cuvântul acesta, ci aceia carora le este dat” (Matei 19, 11). Daca îti
dai seama ca, zicând o rugaciune lunga, nu esti în stare sa o sustii cu duh
fierbinte, mai bine fa una scurta, dar cu ardoare. Adu-ti aminte ca un singur
cuvânt al vamesului, pornit dintr-o inima fierbinte, l-a facut sa fie drept
înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu cauta la multimea cuvintelor, ci la starea
inimii. Principalul este sa ai credinta vie în inima si sa te caiesti de pacate
cu ardoare.
MATERIA
- Sf: Ioan Kronstadt -
Nimic nu este mai schimbator
decât materia. Ea se transforma în milioane de feluri, pe cale naturala, sau
dupa legile Creatorului. Ca sa nu mai vorbim de transformarile miraculoase, de
pilda: focul în roua, apa în sânge, apa în vin, toiagul în sarpe; omul însusi
transforma materia în mii de feluri. Ce-am putea spune atunci de
Atoatefacatorul Dumnezeu? Schimbarea este o calitate a materiei. Dumnezeu nu
i-a dat spiritului rational aceasta calitate si nu i-o va da niciodata.
Calitatea de capetenie a sufletului este ca ramâne neschimbat. Dar spiritul
rational cel creat are însusirea de a se desavârsi în lucrarea binelui.
Triumful spiritului asupra materiei consta în faptul ca spiritul o transforma
în mii de feluri. Luati seama, de pilda, cum transforma el materia în regnul
vegetal, cât de infinit variate sunt formele plantelor care cresc toate din
acelasi pamânt, aceeasi lumina solara, acelasi aer, aceeasi apa, acelasi sol.
Dar corpurile animalelor cât sunt de variate! Schimbarea este, asadar, o calitate
a materiei; lumea în toata varietatea sa a fost creata în functie de aceasta.
Slava Atotputernicului Creator, Unul, Cel neschimbat în veci! Daca materia nu
s-ar schimba, atunci Dumnezeu nu ar fi Atotputernic. Slava naturii spirituale!
Fie ca ea sa supuna întotdeauna natura materiala. Roaga-te lui Dumnezeu sa
ramâi neschimbat în savârsirea binelui.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 51.
OGLINDA
- Sf. Tihon de Zadonsk -
Vezi ca oglinda rasfrânge în sine
acel chip catre care este îndreptata. De se întoarce spre cer, fata cerului se
arata în ea; de se îndreapta spre pamânt, oglindeste în sine înfatisarea
pamântului. Asa este si sufletul omului: cele catre care se întoarce cu
dragostea sa si de care se alipeste se fac vazute în el. Daca se întoarce spre
Dumnezeu, Chipul Domnului se arata în el prin puterea Sfântului Duh; daca se
apleaca spre lucrurile lumesti si pamântesti, atunci faptura lumii se izvodeste
în el. Si dupa cum e chipul pe care-l poarta în sine, asemenea este si
întelepciunea pe care o are. Daca poarta Chipul lui Dumnezeu, pe Domnul Îl
iubeste si pe omul facut dupa asemanarea Lui si cugeta la cele ceresti si
înalte, nu la cele pamântesti. Iar daca poarta chip lumesc si dobitocesc, la
cele pamântesti se gândeste, înfaptuind si urmând cele care sunt pe plac
simturilor lui, ceea ce sta în firea dobitoacelor necuvântatoare. Cugetarea
aceasta te îndeamna ca prin pocainta si prin credinta cea întru Iisus Hristos
„sa te dezbraci de omul cel vechi” si de chipul sau dobitocesc si sa cauti
Chipul lui Dumnezeu si sa te îmbraci în acesta, care este podoaba sufletului
cea mai aleasa si mai minunata dintre toate. Cele ce se arata acum în sufletul
tau vor iesi la iveala si în ziua Judecatii si astfel, vazând în tine Chipul
Sau, Domnul te va cunoaste ca fiind al Lui. Iar de ceilalti, care nu au acea
bineplacuta aratare, ci poarta în sine înfatisarea dobitoceasca si urâciunea
pacatoseniei, ca de o dihanie înfricosatoare Se va lepada si le va grai: „Nu va
stiu”, chiar daca aceia Îi vor spune: „Doamne, Doamne!” (Luca 13, 25-27).
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu
in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 97.
VREMEA POTRIVITA
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi ca pentru toate este
rânduita o vreme, dupa cum spune Ecclesiastul: „Pentru orice lucru este o clipa
prielnica si vreme pentru orice miscare de sub cer” (Ecclesiastul 3, 1).
Pasarile îsi fac cuiburi si îsi scot puii la vremea potrivita; animalele se
împerecheaza si îsi nasc odraslele la vremea cuvenita; întocmai fac si pestii
la vremea rânduita; copacii si ierburile înverzesc, înfloresc si dau roade la
vremea lor; cei ce lucreaza pamântul ara, seamana si aduna roadele la vremea
cuvenita; într-un cuvânt, Domnul si Ziditorul nostru a rânduit o vreme pentru
orice lucru. Din acestea învatam ca si noua ne-a lasat Dumnezeu un timp anume
pentru cautarea izbavirii celei vesnice. Acel timp este vremea de acum, „pâna
ce putem sa zicem: Astazi!” (Evrei 3, 13), pâna ce ne gasim în aceasta lume,
pâna ce mai traim si suntem calatori. Aceasta este vremea ce ne-a fost
orânduita pentru cautarea mântuirii, pe care Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a
câstigat-o cu Sângele Sau. Iata de ce în Scriptura vremea aceasta este asemuita
cu rastimpul semanatului: „Ce va semana omul, aceea va si secera. Cel ce
seamana în trupul sau însusi, din trup va secera stricaciune; iar cel ce
seamana întru Duhul, din Duhul va secera viata vesnica” (Galateni 6, 7-8).
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu
in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 87
Hristos a înviat!
Cu deosebit respect vă trimitem
nr. 419 al ,,Scrisorii pastorale”. Dacă aveți posibilitatea, vă rugăm să ne
confirmați primirea. În situația în care textul primit de Dvs. nu conține
diacritice, vă rugăm să ne semnalați și vom încerca să vi-l trimitem într-un
alt format.
Sănătate, pace și fericire în
casa și în viața Dumneavoastră!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
METALE PREȚIOASE
- Sf. Ioan de Kronstadt -
Fara a fi puse la încercare, fierul
ordinar ar putea trece drept otel, alama sau tinicheaua, sau vreun aliaj de
argint drept argint curat, bronzul drept aur, aurul impur drept aur curat, o
sticla ordinara drept diamant. Numai puse la încercare, aceste materiale îsi
descopera adevarata lor valoare. Asa se întâmpla si cu oamenii. În aparenta,
multi se arata blânzi, smeriti, milostivi, buni, simpli, chibzuiti, credinciosi
etc. Daca sunt pusi la încercare, se descopera nu arareori ca sunt rai, mândri,
împietriti la inima, necinstiti, zgârciti, lacomi, invidiosi, ranchiunosi,
lenesi etc. Oamenii sunt pusi la încercare prin lipsuri, pierderi materiale,
necazuri, boli, umilinte. Cei ce trec cu bine printr-o încercare sunt vrednici
de Împaratia lui Dumnezeu, cei care nu-i fac fata nu sunt vrednici de ea,
fiindca mai tin în ei o mare doza de rau.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 281.
SIMPLITATEA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Când te rogi, cauta sa fii
asemenea unui prunc care începe sa gângureasca, iar duhul tau sa fie una cu cel
al rugaciunii pe care o spui. Socoteste-te pe tine ca pe un nimic, ia
rugaciunea ca pe un dar al lui Dumnezeu. Renunta cu desavârsire la cunostinta
cea dupa trup, nu tine seama de ea, fiindca „semeteste” (1 Corinteni 8, 1), ne
face sa ne îndoim, sa urzim himere, sa hulim. Daca în timp ce te rogi, sau în
alta vreme, vrajmasul îti tulbura sufletul cu gânduri ticaloase si cu hula, nu
deznadajdui, ci spune cu convingere în inima ta: „Pentru a ne curati de aceste
pacate si de altele asemenea lor a coborât pe pamânt Domnul nostru Iisus
Hristos; Mântuitorul a venit sa ne ajute sa ne izbavim de ele si de toate
pacatele pe noi, cei neputinciosi cu duhul”. Daca vei spune aceste cuvinte cu
credinta, ti se va linisti inima îndata. Domnul ti-o va curata. Nici un pacat
si nici o intentie de pacat nu trebuie sa duca la deznadejde; sa tinem
neclintita nadejdea în Mântuitorul. O, nemuritoare, parinteasca grija a lui
Dumnezeu! Cât de mareata este slujirea lui Dumnezeu, facut Om, catre noi
pacatosii! Cu nemarginita iubire de oameni ne sta în ajutor, ne curata si ne
mântuieste. Rusineaza-se puterea vrajmasului!
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 230-231
CARTEA FAPTURILOR
Sfantul Antonie cel Mare
Au venit unii din cei întelepti la
Sfântul Antonie cel Mare si au zis catre dânsul: „Cum rabzi, o, Parinte, lipsit
fiind de mângâierea de la citirea cea din carti?” Si a raspuns Antonie catre
dânsii: „Cartea mea, o filosofilor, este firea celor vazute si deschisa îmi
este oricând voiesc sa citesc într-însa”.
Sfantul Antonie cel Mare, Proloagele,
Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 439
Dragii mei enoriași!
Tristețea unui Prohod. În
Vinerea Mare, vinerea de dinaintea Sfintelor Paști, seara, se oficiază denia cu
Prohodul. Acesta este o cântare închinată Mântuitorului, patimilor și morții
Sale. Este o cântare în trei părți, cu un conținut foarte bogat ca idei și
învățături, dar și o melodie foarte suavă, mângâietoare, o tânguire demnă, în
care se întrezărește speranța Învierii. În timpul Prohodului, în mijlocul
bisericii se află o masă, pe care este așezat Sfântul Epitaf, care reprezintă
icoana punerii în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf este înconjurat cu
flori aduse de credincioși. La sfârșitul Prohodului, Sfântul Epitaf este
ridicat de preot și cântăreț sau un enoriaș și cu el se înconjoară biserica. La
ieșirea din biserică toți enoriașii prezenți trec pe sub Sfântul Epitaf, iar la
întoarcere intră în biserică trecând iarăși pe sub Sfântul Epitaf. Această trecere
semnifică moartea și învierea noastră. În timpul când se înconjoară biserica
bat clopotele, iar în cele patru puncte cardinale se fac opriri și preotul
rostește ectenii pentru diferite trebuințe din viața omului și a comunității,
ectenii pentru vii și pentru morți. Slujba se termină pe o notă optimistă, prin
Sfânta Evanghelie a Învierii și Binecuvântările Învierii. Așadar, Domnul
Hristos cel răstignit, mort și îngropat
înviază, dăruindu-ne și nouă garanția învierii noastre.
În parohia noastră slujba Prohodului are vechi tradiții.
Am participat la cea din Bârda din copilărie, iar la cea din Malovăț încă de pe
când eram elev la școala generală și la seminar. În ambele sate participarea
enoriașilor era masivă. Se umplea biserica de lume, se împărțeau cărticele cu
cântările Prohodului, se formau 2-3 grupuri mari și cântau alternativ. Cântau
oameni în vârstă, bărbați și femei, tineri, copii. Grupele se formau de obicei după sex, de-o parte bărbații, de-o
parte femeile, dar erau și amestecate. Cântările erau foarte cunoscute, foarte
populare, cred că erau unii care le știau pe de rost. Se cânta cu un entuziasm,
cu voință și o solidaritate rar întâlnită. Vibrau geamurile bisericii. Fiecare
simțea ceva din fiorul momentului, fiecare se simțea în momentele acelea
solidar cu Domnul Hristos, își asuma suferințele Lui, parcă încerca să-I facă
crucea mai ușoară. Mi-au rămas în amintire, încă din copilărie, multe chipuri
ale celor ce au cântat în mod constant la Prohodul de la cele două biserici. De
când am venit preot în cele două sate am făcut cu bucurie efortul de a oficia
slujba Prohodului în ambele sate, uneori aceasta întinzându-se și după ora 24,
pentru a păstra nealterată o tradiție atât de frumoasă și creștinească.
Prohodul din Vinerea Mare îl putem asemăna cu priveghiul
ce se face când moare cineva dintr-ai noștri. În nopțile precedente
înmormântării, la casa mortului se perindă zeci și sute de consăteni, uneori
rude și cunoscuți și din alte localități. Aduc flori și lumânări, le dau de
pomană deasupra mortului pentru mortul respectiv și pentru rude ce au decedat mai demult. Mortul devine în
acele momente mesagerul care este însărcinat de cei vii să ducă în lumea de
dincolo ,,mesajele”, ,,scrisorile” celor vii. Participarea la priveghiu este un
semn de dragoste, de respect față de mort, dar și de solidaritate față de
familia mortului aflată în suferință, în doliu. La priveghiu participanții spun
amintiri legate de mort, de viața lor, uneori se mai fac și glume, așa încât
durerea celor din familia mortului nu mai este așa mare. Cei participanți își
exprimă solidaritatea, compasiunea cu familia îndoliată participând la
priveghiu.
Dacă asemănăm Prohodul cu priveghiul, trebuie să observăm
că la priveghiu vin rude, prieteni, consăteni ai mortului, adică apropiați, nu
străini. Cei ce participă Vineri seara la Prohodul Domnului Iisus Hristos se
socotesc prieteni, rude și apropiați ai Lui. Este extraordinară apropierea.
Este de fapt traducerea în faptă a mesajului biblic: ,,Voi sunteți frații Mei!”
Iată cum românii au reținut această afirmație a Mântuitorului și i-au dat curs
în modul cel mai practic: participarea la Prohod, la priveghiu, la
înmormântarea Domnului Iisus Hristos. Dacă participarea la Pohod se face cu
atâta tragere de inimă, cu atâta credință, nădejde și dragoste, cu siguranță că Domnul Iisus Hristos nu
rămâne indiferent la această atitudine. Cu siguranță că și El își va aduce
aminte la timpul potrivit că aici, în satele și orașele noastre, în sânul
poporului român, are atâția prieteni și frați, care au fost alături de El cu
dragostea și compasiunea lor în momentele cele mai grele ale activității Sale
pe pământ.
Anul acesta a fost, din păcate, ca niciodată! Au
participat preotul, cântărețul și paracliserul. Au oficiat slujba ca atunci când bisericile erau ticsite de
lume, au cântat Prohodul, dar n-a mai
fost farmecul și măreția din anii trecuți! Nimic nu e mai trist decât slujirea
unui preot într-o biserică goală! Am cântat Prohodul cu lacrimi în ochi și cu
Dvs. în suflet. Parcă vă vedeam
chipurile alături. Cu siguranță că erau gândurile Dvs. și dorința de a fi
participat prin prezență fizică, reală.
Dumnezeu să ne ajute ca în anii
viitori să reluăm tradiția cântării Prohodului cu toată măreția și frumusețea
ei, liberi și nestingheriți de nimeni și nimic. Dumnezeu să ne ajute!
*
Războiul cu pandemia(II). În numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale” vă relatam
măsurile luate de autoritățile austriece la sfârșitul veacului al
XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea pentru a stopa răspândirea epidemiilor de ciumă și de holeră. Unele
dintre acestea sunt valabile și azi.
În cele ce urmează, vă voi prezenta câteva forme ale
luptei contra acestor epidemii la nivelul populației românești în general și mehedințene în
special. Sunt multe tradiții legate de
această luptă. Era o luptă disperată pentru viață. Iată câteva din aceste forme
ale luptei contra unor boli molipsitoare:
-
Un anumit număr de flăcăi,
diferit de la localitate la localitate, purtând cămăși albe de in, lungi până
la pământ, ca niște stihare preoțești, cusute de fete din sat, mânau un număr
de până la nouă perechi de cai sau de boi negri, care trăgeau un plug. Cu
plugul croiau una sau trei brazde pe hotarul satului, de jur-împrejurul
hotarului, pentru ca boala să nu pătrundă în localitate;
-
La hotarul satului se construiau
troițe, adică niște cruci acoperite, ca niște străjeri meniți să apere satul de
epidemie. În fața lor se închinau trecătorii, cei care mergeau la munca
câmpului etc. La fel se făceau troițe și la răscrucile drumurilor;
-
Se organizau ,,ciumărci” în sate.
Acestea erau niște manifestări religioase în zile de vineri. Fiecare sat avea
,,ciumarca” lui, adică ziua lui, care nu coincidea cu a satelor din jur. În
acea zi se făcea de dimineață slujbă la biserică însoțită de rugăciuni pentru
ferirea de boli molipsitoare. După-amiază, fiecare locuitor al unui sat în care
se oficia în acea zi ,,ciumarca” pregătea masă ca la praznic sau la nedeie.
Mâncarea era, bineînțeles, de post. La acea masă veneau călători, săraci, dar
și rude și prieteni din alte sate. Altfel spus, luptau cu epidemia prin rugăciune, post și fapte bune(milostenie).
Sfânta Cruce era armă de căpătâi. Iată că istoria se repetă!
*
Sfaturi
părintești. Redăm mai jos un fragment din scrierea Sfântului Ioan de Kronstadt, intitulată Lumea ca o casă:
,,Lumea este o casă. Arhitectul și Stăpânul acestei case
este Creatorul, iar Tatăl creștinilor care locuiesc în ea este Dumnezeu. Mama,
în această casă, este Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Mergi întotdeauna în
prezența Tatălui tău, cu iubire și ascultare; la fel în prezența Mamei noastre
a tuturor, a Maicii Domnului, cu sfânta iubire, cu venerație și ascultare. În
nevoile tale materiale și spirituale, în nenorociri, necazuri, boli, întoarce-te
spre ea cu credință, nădejde și dragoste. Fii sfânt, așa cum Domnul Dumnezeul
tău sfânt este; ca și stăpâna noastră, Maica Domnului și maica ta de asemenea,
potrivit cuvintelor Mântuitorului: „Femeie, iată fiul tău… Iată mama ta” (Ioan
XIX, 26-27). Pentru ca noi să nu ne îndoim de dreptul nostru de a o numi Mamă a
noastră pe Maica Preaînălțată a Dumnezeului Preaînalt – Stăpâna, Preasfânta,
Preacurata, nemărginit fericita –, dumnezeiescul ei Fiu, Domnul nostru Iisus
Hristos, ne-a îngăduit în mod expres tuturor acelora care țintesc spre
sfințenie să o numim Maica noastră: „Iată mama ta”. Căci în persoana Sfântului
Ioan Teologul, nouă, creștinilor, ni se adresează aceste cuvinte. Da, ea este
cu adevărat cea mai blândă, cea mai atentă dintre mame, care ne conduce pe noi,
copiii ei, spre sfințenie”.
*
Ce
fericiți am fost, dar n-am știut! Am găsit pe internet o poezie cu
acest titlu semnată de Domnul Marius Mihai Coșerariu, care descrie
foarte exact situația în care ne aflăm în prezent în plină pandemie.
Iat-o:
,,Ce fericiți eram și ce bogați
Și ne-ntâlneam cu toții-n sărbători,
Bunici, părinți, nepoți, surori și frați,
Ne bucuram de viață și de flori!
Mergeam pe stradă liberi și zâmbeam
Și alergam cu pletele în vânt,
În brațe ne luam și ne iubeam
Și Soarele zâmbea peste pământ.
Ce bine mai era și-aveam de toate
Și dragoste și dreptul la sărut,
Și liniște, credință, libertate,
Cât de frumoși eram, dar n-am știut!
Prin parcuri se plimbau îndrăgostiți,
Ținându-se de mână, fără teamă,
Prin cafenele, oameni fericiți,
Dar n-am știut, ori n-am băgat de seamă.
Duminica-n Biserici era plin
De oameni credincioși până-n pridvor,
Ce se rugau la Cer, cu har divin,
Cântând smeriți cu îngerii în cor.
Dar astăzi, iată, stăm închiși în case,
Să ne-apărăm de viruși inventați,
În amintirea zilelor frumoase,
Când nu știam cât eram de bogați.
Distanța dintre noi e tot mai mare,
Iar dorul de cei dragi e un calvar,
Trăim închiși, ca într-o închisoare,
Zâmbim la geamuri, dar zâmbim amar.
Ne plângem soarta cruntă-n izolare,
Carantinați între pereți de gheață,
Vorbim timizi prin masca protectoare
Și așteptăm o nouă dimineață.
Ce fericiți am fost, dar n-am știut,
Zadarnic regretăm, dar e târziu,
Acum privim cu jind către trecut,
Iar Cerul pare tot mai cenușiu!
*
Mesaje. Datorită pandemiei prin care trecem, ordonanțele
militare s-au succedat neobișnuit de repede și nu mai aveam timp să vă transmitem
cum le aplicăm în teritoriu. Din cauza aceasta am recurs la mesaje transmise pe
platformele de socializare. Acțiunea a dat roade, fiindcă aceste mesaje au fost
citite de foarte mulți din parohie și aceștia le-au transmis mai departe, așa
încât am putut să respectăm ordonanțele
întru totul. Dovadă că nici preotul, nici vreunul dintre Dvs. nu a fost
sancționat de către autorități, deși am fost ținuți sub lupă tot timpul. Trei
din aceste mesaje le-am dat în numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale”. În continuare vom reda următoarele, pentru ca
ele să fie cunoscute de către Dvs. toți. Să sperăm că starea de urgență va fi
ridicată cât mai curând, lucrurile vor intra în normalitate și toate aceste
măsuri se vor anula.
Iată-le:
IV – 13.04.2020
. Dragii mei enoriași! Ordonanțele, indicațiile și informațiile curg în
avalanșă, așa încât lucrurile se schimbă aproape de la o zi la alta. Cele
scrise în ,,Scrisoarea pastorală” de multe ori sunt depășite înainte ca
,,scrisoarea” să ajungă la Dumneavoastră.
Din discuțiile
pe care le-am avut cu unii dintre Dumneavoastră, am înțeles cât de îngrijorați
sunteți în legătură cu slujbele de Sfintele Paști. În prezent sunt în măsură să
vă fac cunoscute precizările necesare legate de aceste slujbe, în funcție de
îndrumările date de către autoritățile noastre bisericești și civile. Iată-le:
-
Slujbele din Săptămâna Sfintelor Patimi vor fi oficiate
de către preot, fără prezența credincioșilor;
-
Slujbele din noaptea și zilele Sfintelor Paști se vor
oficia de către preot, fără prezența credincioșilor;
-
Pâinea numită ,,Paști” va fi sfințită în Joia Mare, după
Sfânta Liturghie;
-
Această pâine numită ,,Paști” va fi distribuită
Dumneavoastră în Vinerea și Sâmbăta Sfintelor Patimi, între orele 11-13;
-
Veți veni câte unul din familie sau cel mai potrivit ar
fi ca să veniți unul pentru mai multe familii, purtând mască și mănuși, la
distanță de 2 metri unul de altul, și veți ridica Paștele în punguțe de plastic
sigilate;
-
În noaptea Sfintelor Paști, la ora 0,00, când începe
slujba și încep să bată clopotele, sunteți rugați să ieșiți și Dumneavoastră la
fereastră, pe balcon sau în pragul casei cu lumânare aprinsă în mână, să
cântați așa cum știți Dumneavoastră ,,Hristos a înviat!”. După aceasta, sunteți
rugați să vă adresați rudelor Dumneavoastră din casă, vecinilor, cu salutul
creștinesc ,,Hristos a înviat!” sau să răspundeți ,,Adevărat a înviat!” dacă
dumnealor vi s-au adresat mai înainte!
-
Sunteți rugați să urmăriți la televizor pe postul
Trinitas TV slujba de Sfintele Paști ce se oficiază la patriarhie, iar dacă nu
aveți televizor să ascultați slujba la postul de radio ,,Lumina”;
-
În ziua Sfintelor Paști, Duminică dimineața, între orele
8-9, se va împărți lumina Sfintei Învieri. Pentru aceasta se vor deplasa 1-2
tineri(băieți și fete sub 65 ani) din fiecare mahala, cu declarație pe proprie
răspundere semnată și datată, vor lua lumina de la biserică și vor împărți-o
consătenilor din mahalaua lor, care vor aștepta la porți cu lumânări sau
candele, pe care le vor aprinde;
-
Nu se vor face parastase în noaptea sau dimineața
Sfintelor Paști.
Rugați-vă
cât puteți mai mult să ne ocrotească Dumnezeu și să îndepărteze această
nenorocire din lume.
Vă
anunț cu acest prilej că până în prezent în comuna Malovăț nu avem nici un
bolnav de COVID-19, deși celelalte comune vecine au mai mulți . Nu mai avem
nici izolați la domiciliu. Cei 47 de izolați au ieșit din această situație și
s-a dovedit a nu fi fost infectați. Să sperăm că ne va feri Dumnezeu pe toți
până la sfârșit!
Să avem
convingerea că respectând toate ordonanțele și indicațiile autorităților luptăm
pentru viața și sănătatea noastră și a celor dragi ai noștri, pentru stoparea
acestei cumplite boli molipsitoare care a băgat spaimă în toată lumea. Teama de
amenzi și de dosar penal să fie pe planul doi.
Vă
doresc din toată inima să petreceți Sfintele Paști cu sănătate, pace și bucurii
în casele Dumneavoastră și să ne ajute Dumnezeu să ne regăsim în biserica Sa la
Sfintele Slujbe cât mai curând!
V – 15.04.2020. Dragii mei enoriași! Situația de stare de urgență în care se află
țara noastră a impus și impune noi legi, ordonanțe și reglementări privind
viața și activitatea noastră, inclusiv activitățile religioase.
Deoarece nu mai aveți voie să veniți la biserică și să vă comunic cele
necesare, iar ,,Scrisoarea pastorală” ajunge la Dvs. cu mare greutate, e nevoie
să vă fac câteva precizări referitoare la unele servicii religioase, astfel:
A)
Botezul ca Sfântă Taină se poate oficia în orice zi și la orice
oră. Drept urmare, dacă cineva dintre Dvs. dorește să boteze copilul în această
perioadă de restricții legate de boala molipsitoare cauzată de COVID-19, vă rog
să respectați următoarele:
-
Veniți la biserică în grupuri mici, de câte trei persoane,
cu distanțe mari între grupuri. E recomandat să veniți cu mașina, pentru a nu
expune copilul prea mult;
-
În biserică, la slujbă, nu pot participa mai mult de
8(opt) persoane;
-
Petrecerea de după botez nu o puteți face. În primul rând
localurile nu contractează asemenea petreceri, iar acasă nu aveți voie să
organizați petrecerea. Vă recomand să oficiem Sf. Botez, dar să amânați
petrecerea după ce încetează perioada stării de urgență.
B)
Cununia ca Sfântă Taină se poate face în
perioadele menționate în calendar. Vă
rog să țineți seamă de următoarele:
-
Venirea la biserică sub formă de pietoni nu o puteți face
decât în grupuri de trei persoane, iar între grupuri trebuie distanță mare. E
bine să veniți cu mașina;
-
În biserică nu pot participa mai mult de 8(opt) persoane
la slujbă;
-
Petrecerea nu o puteți face la local, fiindcă
restaurantele nu au voie să contracteze asemenea evenimente. Nu aveți voie s-o
faceți nici acasă.
-
Vă recomand să faceți cununia civilă la primărie, cununia
religioasă la biserică, iar petrecerea s-o amânați până ieșim din această
perioadă de restricții;
C)
Înmormântările sunt de două feluri:
I)
Înmormântarea unui decedat din cauza virusului COVID-19
se derulează după reguli stricte, astfel:
-
La spital decedatul este introdus în sac dublu de plastic
și pus în sicriul care se sigilează;
-
De la spital vine o mașină cu sicriul, urmată de o alta
cu câțiva membrii ai familiei și o alta cu polițiști/jandarmi;
-
Mașinile merg direct la cimitir, fără oprire;
-
La cimitir așteaptă preotul, care va face o foarte scrută
slujbă, după care imediat se face înhumarea;
-
Slujba întreagă a înmormântării se face cu prilejul
primului parastas dedicat acelui mort.
Să ne ferească Dumnezeu să avem astfel de
cazuri!
II)
Înmormântarea obișnuită are câteva modificări, astfel:
-
Nu aveți voie să participați la priveghiu în nopțile
premergătoare înmormântării. Priveghiul îl fac membrii familiei decedatului;
-
În zilele precedente înmormântării și în dimineața zilei
de înmormântare puteți trece pe la casa mortului ca să-i aduceți lumânări,
flori, coroane, lacrimi și omagiul Dvs. Nu formați grupuri mai mari de trei
persoane;
-
La înmormântare trebuie să fie cât mai puțini
participanți. Pe drum pot însoți cortegiul doar grupuri de cel mult trei
persoane, iar între aceste grupuri să fie distanță mare. În orașe este
interzisă participarea la înmormântare ca pietoni. Participanții merg cu
mașinile sau autobuzul taxat de către familia decedatului;
-
În biserică pot participa la slujbă maximum 8(opt)
persoane.
Parastasele și pomenile nu se fac sub formă de mese comune. După ce
preotul face cuvenita slujbă, ofrandele se dau de pomană vecinilor,
apropiaților. Firmele de catering aduc mâncarea în caserole de plastic, fără a
mai instala mese.
Vă rog
nu dați atenție ,,vitejilor” care vă îndeamnă să nu respectați legile și
îndrumările date de către autorități.
Să fiți
ferm convinși că toate acestea reprezintă o formă de luptă pentru viața și
sănătatea Dvs. și a celor dragi ai Dvs., o formă de a stopa răspândirea acestei
boli molipsitoare. Teama de amenzi colosale și dosare penale să fie pe planul
doi.
Rugați-vă și Dvs. cât puteți de mult să îndepărteze Dumnezeu cât mai
repede această nenorocire ce s-a abătut asupra țării noastre și asupra lumii
întregi, ca viața să reintre în normalitate, ca să ne putem reîntâlni cât mai
curând la Sfintele Slujbe.
Vă urez
din tot sufletul să petreceți Sărbătorile Sfintelor Paști cu sănătate și
bucurii, în mijlocul celor dragi ai Dumneavoastră!
VI – 17.04.2020
. Dragii mei enoriași! Lucrurile și reglementările se schimbă de la o zi la
alta. Cele ce vă scriam într-un mesaj precedent privind rânduiala din zilele
Sf. Paști nu mai sunt valabile.
În conformitate cu ultimele
reglementări, lucrurile se vor desfășura astfel:
- Slujba
din noaptea Sf. Paști va fi oficiată de preot și cântăreț, fără prezența
enoriașilor;
- Dimineața,
începând de la ora 7, aceia dintre Dvs., care au împărțit ,,Scrisoarea
pastorală”, vor veni la Dvs. acasă, la poartă,
și vă vor aduce Sfintele Paști și Sfânta Lumină de la Ierusalim;
- Persoanele
respective vor fi dotate cu mască și mânuși, iar Sfintele Paști vor fi în pungi
de plastic;
- Sfintele
Paști vor fi complet gratuit;
- Nimeni
nu este obligat să primească Sfintele Paști și Sfânta Lumină.
Rugați-vă cât mai mult să
îndepărteze Dumnezeu această nenorocire ce s-a abătut asupra lumii întregi!
Vă doresc din tot sufletul să
petreceți Sărbătorile Sfintelor Paști cu sănătate și bucurii în mijlocul celor
dragi ai Dvs.!
*
Ajutoare și
donații. În această
perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Bogdan Soare din București: 300 lei; Doamna Ivanovici Florica din
București: 250 lei; Doamna Ing. Aurica
Zăuleț din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Doamna Mehedințu Elena din Brașov, Doamna Trocan Maria din Lugoj, fiică a satului Bârda, Domnul Pană Liviu din Tr. Severin, fiu
al satului Bârda, Doamna Ciurel
Elisabeta din Tr. Severin, fiică a satului Bârda și Doamna Pană Gheorghița din Tr. Severin, fiică a satului Bârda: câte
200 lei; Doamna Leonte Daniela din
Buzău: 150 lei; Domnul Stănciulescu
Tănase din Tr. Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Prof. Zloh Sebastian din Băilești(DJ): câte 100 lei; Domnul Popa Teodor din Tr.
Severin, fiu al satului Bârda: 60 lei;
Domnul Mucioniu Petre din Tr. Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Trușculescu Constantin din Valea
Boierească(MH), fiu al satului Malovăț și Doamna
Michescu Maria din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț: câte 50 lei;
Domnul Tănase
Cristian din Malovăț a
achitat prima lui contribuție de cult: 50
lei; Domnul Luca D. Gheorghe din Bârda a achitat pentru contribuția de
cult: 50 lei;
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
Publicații. În această
perioadă preotul Dvs. a reușit să mai
publice câteva materiale, astfel: Mesaj
către enoriașii Parohiei Malovăț – 5, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română
din Sydney(Australia), 9 apr. 2020, (bentodica.blogspot.com);
,,Scrisoare
pastorală” – 419, în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 6 apr. 2020, ediție
on-line (http://www.logossiagape.ro); pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română
din Sydney(Australia), 4 apr. 2020(http://bentodica.blogspot.com); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 9
apr. 2020, ediție on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.
wordpress.com); Războiul cu
pandemia(I), în ,,Națiunea”, București, 7 apr. 2020, ediție on-line(https://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); Războiul politic(II), în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXII(2020), nr. 1023(9 apr.), p. 12; Țară de pușcăriași? În ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXII(2020), 1024(16 apr.), p. 12; Martor mincinos, în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXII(2020), nr. 1025(23 apr.), p. 11;
*
Coșul de
Paști. Din îndemnul Preasfințitului
Episcop Nicodim și anul acesta s-a organizat de către parohiile din județul
nostru acțiunea caritabilă intitulată ,,Coșul de Paști”. Drept urmare, împreună cu Consiliul Parohial am hotărât să
acordăm ajutoare unor familii și persoane cu dificultăți din parohia noastră în
valoare de 1.100 lei. Aveam în
proiect să efectuăm și anul acesta o vizită la azilul de bătrâni de la Ilovăț cu ajutoare. Din cauza pandemiei nu
mai putem să efectuăm această deplasare. În schimb, am trimis un ajutor de 1.000 lei Parohiei Valea Plopului din jud. Prahova, unde sunt
îngrijiți peste 400 copii orfani.
Așadar, contribuie și parohia noastră la această acțiune cu ajutoare în valoare de 2.100 lei. Nu e mult, dar atât am putut să facem!
*
Amărăciune. În biserică a intrat
un enoriaș trecut de 80 ani. ,,- Părinte, știu că n-am voie în biserică, dar
venii să vă spun, să știți. Ieri toată ziua am ascuțit un cuțit. În caz că vor
veni să mă ia și să mă ducă de acasă ca Antonescu pe țigani la Bug, eu îmi bag
cuțitul în burtă și de acasă nu plec. Vreau să mor la mine în casă!” Am
încercat să-l liniștesc. Imposibil. Drept urmare, rog pe cei care au talentul
de a lansa asemenea știri-bombă și a-și face o adevărată celebritate din asta,
să se gândească la oamenii aceștia care chiar le iau în serios și se pot
produce tragedii. E foarte trist dacă în luptele politice se folosesc
asemenea tâmpenii!
*
Program. În cursul lunii
Mai avem următorul program de
slujbe: 2 Mai(Malovăț-Bârda); 3 Mai(Bârda); 9 Mai(Malovăț-Bârda); 10 Mai(Malovăț);
16 Mai(Malovăț-Bârda); 17 Mai(Bârda); 21
Mai(slujbă la Malovăț; pomeniri la Bârda, la ora 12); 23 Mai(Malovăț-Bârda); 24
Mai (Malovăț); 28 Mai(slujbă la
Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 30
Mai(Malovăț-Bârda); 31 Mai(Bârda).
În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit
la biserică, acasă, la telefon: 0724.
99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
*
Aflându-ne în aceste momente de sfântă
prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu moartea.
Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul
sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii
noștri. Să respectăm întru totul
îndrumările date de către autorități privind protejarea de boala molipsitoare
care bântuie astăzi lumea, convinși fiind că acestea urmăresc protejarea vieții
și sănătății noastre, cât și stoparea răspândirii virusului cauzator de
moarte.
Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința
Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească, în
mărturisirea lui Hristos Cel Înviat, în lupta cu virusul ucigaș.
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu