Din
proaspătul vol. „Conjugarea anotimpurilor”, Iași, PIM, 2022.
ÎMI
VORBEȘTE CALEA
~*~
Călător
într-un tren cu multe vagoane,
pun
stavilă torentelor de cuvinte,
mă
reculeg pentru a înțelege
cum
se cuvine glasul roților
ce
străbat meandrele vieții.
Deschid
ferestrele zăvorâte ale inimii,
aud
cum îmi vorbește calea,
mă
las purtată în tangajul
notelor
căii de fier, scrise în sol fertil.
Mi-adun
timpul parcurs
ce
mă leagă de anotimpurile
feerice
ale anilor verzi,
poposesc
în cheie majoră
în
gările strașnic zidite
pe
răzoarele dintre coline,
apoi
plonjez înalt în panorama diezilor
din
portativul prezentului.
Mă
oglindesc în imagini cu rame de baga,
recunosc
bogăția emoției
din
frânturile timpului fugar,
construiesc
portative ce leagă visurile,
dorind
să sporesc comoara oferită
de
pronia cerească.
~*~
Vasilica
Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu