Academicianul Gheorghe Păun, despre
globalizare:
„Există o foarte mare
inerţie în poporul român, în sensul bun al cuvântului“
28 septembrie 2018, 04:17
De Cristina Stancu
Academicianul
Gheorghe Păun Gheorghe Păun, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular
al Academiei Române, a acordat un interviu ziarului „Adevărul”, în care
vorbeşte despre avantajele şi dezavantajele globalizării pentru români.
Fiecare ţară
are dreptul de a apăra cultura şi graniţele... Gheorghe Păun (67 de ani) este
matematician, informatician şi om de cultură român, membru al Uniunii
Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române. Este inclus de Thompson
Institute for Scientific Information (ISI) în categoria "highly cited
researcher". Academicianul român locuieşte la Curtea de Argeş şi a
participat recent la Colocviile Municipiului Piteşti, unde a vorbit despre
fenomenul globalizării, într-un interviu pentru „Adevărul”.
Adevărul: De ce spuneţi că noi,
românii, am fi mai vulnerabili decât
alţii în faţa fenomenului globalizării?
Academicianul Gheorghe Paun: „Am ajuns la masa democraţiei
nepregătiţi. După 45 de ani de societate închisă, nu avem informaţie, nu avem
antrenament să ne prezentăm în faţa agresorilor. Suntem vulnerabili, pentru că
suntem o ţară bogată. Avem prea multe tentaţii, iar în jur avem trei imperii
care sunt resurecte, care de-a lungul istoriei ne-au ocupat administrat etc.
Dar principalul motiv e ăsta: suntem o ţară bogată, iar noi nu suntem pregătiţi
să facem faţă acestui joc al globalizării, al manipulării.
Şi totuşi românii par a nu fi chiar
dispuşi să se adapteze la cerinţele globalizării. Dacă luăm chiar un exemplu
dat de dumneavoastră, cel al regulilor „asomării” porcului, vorbim despre
reticenţă.
Din
fericire, românul are şi o mare rezistenţă în faţa acestei globalizări.
Uitaţi-vă câte oi se cresc în România. Am fost uimit. Am mers cu autobuzul până
în Moldova. Pe toate dealurile vezi oi. Dar în toate pădurile, până acum o
jumătate de an, erau mormane de lână aruncată, pentru că lâna nu nu se prea
foloseşte în România. Nici măcar nu arde şi, cu toate acestea, oierii nu se
leapădă de oi. I-am întrebat pe oieri de ce fac asta. Ştiţi ce mi-au spus?
„Dragă domnule, eu nu pot altfel!”. Răspuns mai puternic decât acesta nu văd.
Există o foarte mare inerţie în poporul român în sensul bun al cuvântului.
Pentru că, în lume, de foarte multă vreme, izmele care se schimbă în fiecare an
– cumpără, foloseşte, aruncă - sunt lucruri bolnăvicioase. Dacă originalitatea
e considerată criteriu de valoare, ar trebui să ne aşteptăm la orice
bazaconie.
Nu e normal să fim influenţaţi de
alte culturi?
Lumea joacă
în zona asta cu influenţe hollywoodiene, cu
influenţele Şcolii de la Frankfurt, cu multe altele. Nu discut. Poate că
e normal să fie aşa la vârsta aceasta a umanităţii. Noi am rămas şi influenţaţi
de geografie, de păduri, sol, de rămânerea cumva în urmă – benefică din punctul
meu de vedere. Ortodoxia, spre exemplu, e mult mai consrvatoare decât
catolicismul... Şi atunci, toţi factorii ăştia ne ţin mai reticenţi la inovaţie.
În discursul de recepţie la Academia Română al lui Lucian Blaga - Elogiu
satului românesc - sunt nişte pasaje formidabile, în care satul este comparat
cu oraşul. Oraşul este foarte deschis la inovaţie, foarte gelos pe oraşul vecin
, cosmopolit, cu tendinţa de a se nivela... De aceea, oraşele tind să semene
unul cu altul. Satele , nu! Fiecare sat vrea să fie diferit de satul vecin ,
fără emfază, fără aroganţă, de la cusăturile pe ie, la toate celelalte, satul
are acel ceva: „Decât al doilea la Roma, mai bine primul în propriul sat....
Satul român are o inerţie istorică ce s-ar putea să aibă legătură şi cu
substratul dacic. Nu cad în dacomanie, deşi abia aştept să
ajung din dacofob ce sunt, dacoman, asta dacă găsesc un dacolog care să-mi
spună lucruri realiste.
Dacă am sta departe de globalizare,
nu am fi oare condamnaţi să nu mai progresăm?
Globalizarea
are foarte multe paliere. Eu vorbesc de globalizarea culturală. Împotriva
globalizării culturale/spirituale sunt. Altfel, suntem globalizaţi deja, iar
circulaţia persoanelor, capitalului, oamenilor sunt lucruri bune. Despre Europa
au vorbit de bine de la Napoleon, la Eminescu şi mulţi alţii. Eu sunt pentru o
Europă unită, a unor state naţiuni. Ştiţi că în Nordul Europei, copilul este un
bun al societăţii? Mie să-mi lase, domnule, nepoţii! De asta spun că sunt
foarte departe de o astfel de mentalitate. Să-şi vadă de treburile economice, de lucrurile pe care eu le
vreau.
Deci, putem trage concluzia că
globalizarea economică este de dorit, cea culturală - nu prea?
Şi
globalizarea culturală are părţile ei bune, e bine să ştiu şi culturile altora,
dar să mă lase să cânt la fluierul meu, să nu-mi impună cimpoiul irlandez,
pentru că se fac încercări din astea., de la nivelul familiei , până la nivelul
Halloween-ului. Să mi-l dea , dar să nu
mi-l impună. pentru că eu, citesc că acolo e un mod insidios prin care mi se
aruncă în derizoriu ideea de moarte.
Pentru mine, asta e o zonă solemnă (deşi, aici mă contrazic, dacii mergeau
voioşi la moarte. Să nu aruncăm asa în derizoriu. Balanţa între lucrurile
acestea trebuie ţinută mai cu grijă.
Românii mai sunt patrioţi?
Sper că mai
sunt patrioţi, deşi li se inoculează de multă vreme că patriotismul e desuet
ş.a.m.d. De ce nu ne punem întrebarea dacă germanii sunt patrioţi, dacă
francezii sunt patrioţi. Francezii au o lege pentru protecţia limbii franceze,
sintagma „interes naţional” e mult mai
populară la ei . Vorbiţi-i unui francez rău despre Franţa să vedeţi ce reacţie
va avea!
Vorbiţi-i unui român rău despre
România. Ce reacţie va avea?
Depinde.
Dacă îmi vorbiţi mie, va fi o reacţie nu agresivă, doamne fereşte... dar va fi!
Sunt foarte mulţi snobi, proşti - nu că nu sunt informaţi sau cultivaţi - ci în sensul că raportul
efect/efort e total în defavoarea lor, Prostie în sensul că fac acţiuni care
sunt în defavoarea lor. A face ceva împotriva ta e semn de prostie. A denigra
ţara e semn de prostie, în sensul ăsta.
Nivelul tău de trai şi al copiilor tăi , în ţara ta, depinde de
atitudinea ta faţă de ţară aici e nevoie de apăratrea interesului naţional, de
apărarea suveranităţii. În apelul academicienilor se vorbeşte de identitate, suveranitate,
unitate. Vreau să pot să decid la mine acasă ce fac cu lemnul, cu pădurile, să
nu mi le mai bărbierească nemernicii, pentru că e o crimă ce se întâmplă în
zona asta. Să pot decide eu, suveran, ce fac cu gazul din Marea Neagră....
Observaţi ce discuţii sunt, ce valuri de influenţe, câţi petrolişti au fost
împrejurul Parlamentului, la momentul în care s-a discutat despre legislaţia în
domeniu!
De ce credeţi că nu suntem pregătiţi
să facem faţă provocărilor?
Politicianul
român e de generaţie tânără. Nu e boier
de neam, cum era odată. Noi facem tabula rasa din politicieni, din
elite. Am făcut-o după război, o facem şi după Revoluţie (ruşii au făcut şi după revoluţia din 1917,
francezii şi la Revoluţia Franceză, deci nu este un hobby românesc), iar asta
ne face vulnrabili. Nu mai avem boieri de neam pentru că i-am trimis la Aiud,
la Canal, Dumnezeu ştie unde ... Pe vremuri, politicienii mai întîi erau
boieri, apoi făceau politică. Acum se încearcă invers. Pentru a produce un
intelectual e nevoie de trei facultăţi: una a celui care devine intelectual,
una a lui taică-su şi una a bunicului lui! Deci, abia după trei generaţii putem
să contăm că avem boieri adevăraţi.
Aţi condamnat în discursul
dumneavoastră nişte generalizări pe care le fac oamenii politici, reprezentanţi
ai administraţiei locale sau centrale, de genul afirmaţiilor „În străinătate
pleacă doar curvele” sau „Acasă au rămas doar, proştii şi leneşii”.
Foarte multe
fraze sunt toxice. S-a creat o psihoză a emigrantului, a omului care nu are
altă şansă decât să emigreze. E fals, fals, fals! Am date precise că au început
să vină oameni înapoi acasă. Vin mai puţini decât cei care pleacă, dar vin mult
mai mulţi decât acum un an. Deja a devenit sistematică întoarcerea acasă.
Citeste mai
mult: adev.ro/pfqr5u
COMENTARII:
Jean Maurer
Nu este
vorba de inertie in fata globalizarii, ci de prostie crasa ! Suntem un popor
muncitor condus de niste mafioti si de niste imbecili ! Si mai suntem si
toleranti pana la o totala nesimtire !
Radu Mircea
Jean Maurer
Coane Jenica
, ramin cracanat de floarea intelectualitatii romanesti , de '' Academicienii
''' ce ar trebui sa fie modele . Pai daca unchiasul asta inca se da pe spate de
discursul lui Blaga la primirea in Academie ( care ATENTIE !!! a avut loc in
1936 ) si lauda inertia intelectuala a romanilor , ce sa mai zic de badea
Gheorghe care a muncit la CAP toata viata si singura data cind a ajuns in
Bucuresti , a fost cu autobuzul PSD la miting .
Citeste mai
mult: adev.ro/pfqr5u
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu