O
ANIVERSARE,
FRĂȚIE-
ACTIVITATE COMUNĂ - ROMÂNI DIN SERBIA,
ROMÂNI DIN TIMIȘOARA
de Melania Rusu Caragioiu¨
În data de 5
septembrie 2018, sosind de la Festivitatea Limbii Române, la care am participat
în 31 august, Horezu, am fost cooptată
în Delegațìa oficială condusă de Domnul
jurist Aurel Matei Bancu, Secretarul general al Asociației Culturale ,,
Constantin Brâmcuși”, Timișoara, Delegație care a fost invitată de către
Comunitatea Românilor din Zrenianin, Banatul Sârbesc spre comemorarea unuia
dintre cei mai importanți oameni de cultură români trăitor în Serbia, universitarul
Dr. Acad. Radu Flora, caruia i s-au recunoscut multele sale merite.
Dr.
Acad.Radu Flora s-a născut la 6
septembrie 1922 în Satul Nou și a
decedat la 4 septembrie 1989 la Rovin, Croația. Pentru meritele sale deosebite
Radu Flora a fost ales membru al Academiei Române și al
Institutului științific Matica Srpska din Republica federativă Jugoslavia
Ne-am deplasat la Zrenianin, pentru această
sărbătoare comemorativă. Am fost primiți cu drag și cu tradiționala pâine și
sare și după obiceiul creștinesc ortodox, alături se găsea și coliva destinată
vieții veșnice a celui decedat.
În prima
parte a zilei am participat cu toții la
desfăsurarea unei întruniri unde
paricipanții au prezentat
evenimentele culturale care s-au desfășurat de la ultima întrunire și
evocări despre activitatea celui comemorat.
S-a făcut schimb de cărți, reviste, adrese și
impresii. A fost bine primită ca
întotdeauna Revista ,Coloana Infinitului”, Revistă de cultură editată de
Asociația Culturală ,,Constantin
Brâncuși” -Timișoara, de data
aceasta ediții speciale numărul 3 și
numărul 4, dedicate personalității lui Ioan Slavici și Lui Constantin Diaconovici
Loga. Precum și Academicienilor
bănățeni: Ioan Munteanu, Tiberiu
Brediceanu, Mihai Beniuc, Mitropolitul
Nicolae al Banatului, Constantin Daicoviciu, Sabin Drăgoi, Enea Hodoș, Cornel
Micloși, Traian Bălăgean, Ioan Slavici,
Valentin Bobină Vucovan, Constantin Brâncuși, Păun Ion Otiman.
Au fost etalate pe mese, printre participanți,
cărți ale scriitorilor români din Serbia
și cărți ale scriitorilor din România, cărți semnate de scriitorii:
Veronica Balaj, Ion Iovuță,
Melana Rusu Caragioiu, Petru Opruț, Silvia Negru, Alexandrina Caragioiu, Andrey Pogany, regretatul Francisc Marton, și alți autori
români timișoreni prezenți care au adus
cărți. Au mai fost etalate și din cărțile primite la Festivalul Limbii Române
de la Horezu, 31 august 2018, câte o
carte primită de la scriitorii poeți Florin T. Roman , Mariana Popa, și alte cărți
pe care voiam să le difuzăm, antologii ale scriitorilor Ștefan Doru Dăncuș
, Dan Șalapa, Ligya Diaconescu și
deasemenea cărțile ,, de rigoare” ale acestui nou ,, Badea Cârțan” de
Timișoara, Juristul Aurel Bancu, vector de cărți românești către românii din Banatul Sârbesc, Valea Timocului , Târgu Jiu, etc.
În
incheierea programului de dimineață, întregul plen s-a deplasat cu pioșenie și respect spre a depune o
coroană de flori la monumentul acestei
personalități, Dr. Acad. Radu Flora,
unde s-au reamintit și momente din activitatea
celui comemorat S-a ținut un moment de reculegere și s-a depus în
prezența noastră și o coroană de flori.
După masă au
continuat lucrările la Sinpozionul literar
ocazionat de această comemorare,
fiind prezenti mulți oamenii de
cultură români din Banatul Sârbesc și ombusmanul ( cred că așa i s-a spus)
sârb. Excelența sa a subliniat faptul că de aci înainte românii
din Serbia vor fi tratați mai prietenește. recunoscându -li-se toate
drepturile, ... pentrucă Serbia vrea să intre în Uniunea Europeană și pentru a
fi admisă unul din criterii este de a fi respectate naționalitățile
conlocuitoare.
O afirmație bine venită, fiindcă acum un
an Dl
Aurel Bancu, ce colaborează de
ani de zile cu frații noștri din Serbia, a fost întors de la vamă pentru că
dusese cărți românești, între care și unele donații de la subsemnata.
La Simpozionul comemorativ condus de Dl.
Lucian Marina, scriitor, Redactorul șef
al studioului românesc de la Postul de radio TV Voivodina, Președintele Societății de Limbă Română din
Serbia, s-au lansat foarte multe cărți și reviste. Ne oprim asupra câtorva,
dintre care Revista ,,Sărcia”, iulie
2018, anul XXIV, Nr. 45, evocând multe
aspecte culturale și însemnătatea localității Sărcia. Voi enumera aci
capitolele acestui număr din revista respectivă spre a da posibilitatea de a se avea imaginile exacte
ale preocupărilor: Revista începe cu o pagină creștinească, Sf. Apostol Ilie și
continuă: Frăție și unitate; Concert la
Sărcia; Despre sărcienți și zilele de
teatru; De la Festivalul de folklor
românesc al copiilor; Câte ceva despre
Sărcia noastră; Satul meu drag Sărcia.
Dintre cărți
amintesc: Titu Dinuț, ,,Talismanul din valea
Cosustei”, Lucian Marina ,, Monografia Redacției Române a RadioTV
Novisad”; Kristina Planjanin Simic
,,Tipologia folklorului românesc al copiilor din Banatul Sârbesc.
Numărătorile”. Fundația Academica Bogumila, lucrare de doctorat a autoarei.
Această carte am voit să o prezint la ,,Festivalul doinelor” Timișoara, (dar nu
am mai apucat, eu schimbându-mi imediat
subiectul), fiindcă s-a ivit o
minunată situație și anume Directoarea
Muzeului Satului Timișoara, care a găzduit manifestarea ,, Feativalului doinelor” și care făcând studii asupra etnicității imobilelor si exponatelor destinate pentru
Muzeul satului , mi-a cerut acea
carte spunând că va fi valorificată pentru lucrarea sa de evidențiere a
folklorului și a motivului superstiție și vindecare. I-am dăruit acest volum care însumează peste cinci sute de pagini.
La
Simpoziomul comemorativ de la Zrenianin au mai fost prezentate și alte cărți
reprezentative pentru elanul românesc al
românilor din Banatul Sârbesc, toate expunerile fiind făcute în limba română,
într-o limbă clară, curată, nedeosebită de limba curentă din România. Acasă, la mine, în raftul cu cărți am găsit
încă o frumoasă dovadă a unității culturii românilor din Banatul sârbesc cu
frații din România și anume :,,Poezie în grai bănățean”, vol II, Autori
din Voivodina, Serbia,
În data de 8
Septembrie 2018, când la Timișoara a avut loc ,,Festivalul doinelor”, au venit invitați și ca o replică des
uzitată, români din Banatul Sărbesc, echipe de artiști populari români și reporteri români și sârbi din Serbia. Frații români din
Valea Timocului au adus materiale și au făcut expoziții artizanale, între care
expoziția realizată de ,,Bunicuțele”
românce din Banatul sărbesc, mari maestre la cusături ,, pe fir”, adică foarte
,, bătute”= dense, și foarte artistic înflorat, colorate. Dânsele au avut o expoziție de cusături tradiționale
românești .
Se pare că
existența Asociației ,,Bunicuțele” din Serbia
este un proiect european de subvenție, accesat pentru dânsele de Doamna
Europarlamentar Maria Grapini, cu zece ani în urmă.
Au mai fost
și expozanți de la Ovcea, vechea Ofce
La Ofcea-
fac o divagație binevenită pentru Timișoara -
prin anul 1450 d.H., a existat o mănăstire și unde a trăit o vreme prelatul umanist Pelbartus de Timișoara,
autor de incunabule și postincunabile. Pelbartus, acest umanist vestit , căruia
i s-au multiplicat milioane de exemplare din opera sa. Acest umanist s-a recomandar întotdeauna ca ,, ,,Pelbartus de Timișoara”.
Născut la Timișoara și făcând aci primele studii școlare, El amintește timișorenilor de prezența sa în aceste locuri, prin tr-n post incunabul,
,,Pommerium quadragessimale”, Augsburg, 1508, exemplar care se află în Colecțiile Bibliotecii
Județene, Timiș-Timișoara, numele unei
străzi din Timișoara, și printr-o lucrare biografică întocmită de mine, (și cred,
ulterior, și de către mai mulți), după
cercetarea surselor de informare vechi,
din Fondul existent al
Bibliotecii respective și care lucrare
se află la Biblioteca Institutului de Medicină din Timișoara și în ,,Revista
bibliotecilor”. Cred că am avut și o comunicare în acest sens și la o intrunire de la o bibliotecă județeană din țară, dar pe vremea aceea, când făceam
multe comunicări, nu mă prea interesa să
le țin o strictă evidență , negândind că ulterior aș putea avea nevoie de ele pentru un CV , sau o fișă de autor,
etc. Dar, am mai prezentat acest
material despre Pelbartus de Timișoara la ,,Clubul de aur” din Montreal, în
anul 2014.
Revenind la
subiectul Românii din Serbia veniți la
Timișoara, la ,,Festivalul doinelor” din 8 septembrie 2018, afirm că a fost o festivitate de neuitat. Au
fost echipe de dansuri, echipe corale,
soliști vocali, recitatori și după cât am auzit, fugitiv, și echipe de sport
venite din Serbia. Printre expoziții le amintite a fost și o expoziție de prelucrare artistică a
exponatelor mici din lemn.
Aci este
locul de a spune că expozițiile respective au reprezentat chintezența subiectului principal al unei expoziții,
motivul restrângerii ca spațiu fiind transportul și costurile, fiecare
expoziție amintită de mine fiind o miniexpoziție foarte documentată și
reprezentativă, redusă la câteva standuri , sau la unul singur, însoțite de
artiștii făuitori ai ideii, exponatelor și propagării importanței acelor mesaje palpabile- exponatele.
Am semnat în
Cartea de onoare de la standul
Bunicuțelor
și am luat
cu mine impresii de neuitat despre frăția românilor din Banatul Sârbesc și din
România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu