Popa Genoveva - Pădurile din zona Bayern.

Pădurile din zona Bayern.

~*~

Amintiri dintr-un șir lung de ani îmi tot revin,

Dintr-o perioadă în care ca bunică,

Ajutam să cresc și să formez un suflet drag,

Pregătindu-l pentru a răzbate corespunzător în viață.

Doi ani avea cănd am hotărât să las totul,

Petrecând șapte ani departe de casă,

Întinerind cu el și eu câțiva zeci de ani se pare,

Totul petrecându-se într-o zonă din Bayern minunată.

Minunată fiindcă îl aveam pe el,

Încercând să-i fiu bunică, dar și bun pedagog,

Minunată și prin împrejurimile zonei zilnic străbătute,

Înconjurată doar cu păduri pline de feerie și inedit.

Un suflet pur, de copil inocent am găsit în el,

Drumul cu bicicleta, trotineta, ori pe jos, spre grădiniță, apoi spre școală,

Ne-au înlesnit comunicarea și chiar practicarea unei limbi străine,

Cu ușurință, la vârstă fragedă, copiii găsind-o firească să o învețe.

Apoi practicări de sporturi diverse, program nelipsit copilăriei,

La un moment participând chiar la trei competiții în aceeași zi,

Desigur în final rămânând cu tenisul, selectat cu greutate,

Fiindu-i dragi toate și cu lacrimi renunțând spre a le continua.

Perioada frumoasă a ființei mele o găseam cãnd cutreieram păduri,

Atât de pline de magie, peste tot găsind alături de brazi și foioase,

Flori de câmp, clopoței, plante medicinale, dar și fructe de pădure,

De la fragi, zmeură, mure, merișor, chiar și aluni de pădure.

Gâze mii, fluturi pestriți, multicolori colorați,

Întregeau atmosfera de mister a pădurii din Bayern,

Nu te puteai zilnic abține în a nu imortaliza în fotografii ceva,

Sau culegând câteva frăguțe ori zăbovind prin zmeuriș.

Bicicliști, oameni făcând jogging sau plimbând în lesă câinii,

Politicoși, îi zăreai din când în când printre alei,

Dar uimirea mea fără de margini era că nu vedeai niciunul,

Zăbovind įn natură ori culegând fructe ce te-mbiau cu aroma lor.

La fel plantele medicinale: sunătoarea, merișorul, coada-șoricelului,

Le găseam la final de sezon, așa cum se-ntâmpla și cu fructele aromate,

Uscate, putrezite, nimeni nefiind interesat ori negăsind timp,

Ori poate, neștiind avantajele în sănătate, era cauza trecerii lor nepăsătoare.

Cert este că o plimbare în natură, un buchețel de flori de câmp adus acasă,

O micuță tăviță cu fructe aromate pentru al meu suflețel ce le aștepta,

Mă deconectau nespus, mirosul de ceteră intrând pâna și-n suflet,

Nereușind nicicând să înțeleg localnicii ce treceau în acest paradis, precum roboții.

~*~

Popa Genoveva