Caragioiu - INTR-O INIMă și_UN GAND ROMâNESC,

INTR-O INIMă și_UN GAND ROMâNESC,
de Melania Rusu Caragioiu

Intr-un preludiu de toamnă incă plină de seva și verdele verii, puternic in plaiul nostru rodnic românesc, români de pretutindeni, ne amintim impreună de datoria sfântă pe care o avem către Limba noastra cea Româna.
Din primul gângurit care a plămădut noul grai românesc peste graiul dacilor străbuni, de-a lungul veacurilor, legând, intonând, vocale și consoane, rostite și prinse in șirag, precum niște steluțe lucitoare cizelate cu multă și indelungată migală,  din ceeace străbunii ne-au lăsat  cu generozitate in grai și in gene, noi, urmașii,  dăltuim o cultură, un cuget părtaș și mult important la apanajul  lingvistic și fonetic mondial.
Precum in  fiecare an gospodarul, după strădania muncii sale iși strânge rodul și face insemnări pe răboj,tot astfel, fiecare cuget românesc iși adună ceeace i-a adăugat munca lui de un an peste comorile adunate in cugetul său in mod conștient sau dăruit de pronie. de-a lungul timpului anului, căutând și găsind un moment prielnic de aducere aminte si sărbătorire.
Am avut cu toții un an spirituaL bogat în  evenimente și evocări insemnate. Enumerarea lor incepe cu tot mai dese și pertinente referiri in lume, la contribuția ccompetenței și spiritului românesc - contribuții,  până acuma voit uitate - 1. Reunoașterea și aplaudarea invenției primului stilou,  primei turbine cu reactor  și invenția primului avion , datorate genialității neamului românesc; 2. Centenarul Marei Uniri; 3. Pașii spre unirea Basarabiei cu Tara mamă; 4. Fuzionarea simbolică a multor asociații literare care isi duceau separat râvna muncii literare, culturale. 5. Prăznuirea memoriei eroilor noștri căzuți pe frontul de Est în al doilea război mondial.  6.  Retușări importante la istoria  poporului român, referitor la erori ocazionate de vederile necunoscătoare  sau rău intenționate privind  trecutul nostru și scoase  acum  la iveală chisr din tainițele sacre ale Vaticanului, deschise pentru noi.  7. Recunoașterea strădaniei Diasporei de a  păstra și difuza in lume meritele Romaniei, a neamului și a limbii noastre, valorile noastre literare scrise.  8.Contribuția neamului nostru la patrimoniul UNIVRSAL: cultural. economic, diplomatic,științific, tehnic, medical, artistic, etc.
Inventica, literatura,arta românească ,mult apreciate și cunoscute și recunoscute  in lume, inainte de al doilea razboi mondial,au rămas pecetluite in bibliotecile lumii ca mari valori, iar  generatiile străine, noi,  actuale, neavand accesul sau informația necesară spre a le consulta, de a le cunoaște, sau de ce nu, de a le continua. Subliniez toate acestea fiind recunoscute ca datorate cugetului si iscusinței poporului român.
Literatura scrisă  a tuturor domeniilor cunoașterii, practice sau virtuale, folosește acel bun inestimat care  are ca bază limbajul și transpunerea lui în forma vizibilă, scrisă.
 Trebuie să ținem cont și de viziunea importanței economice, strategice, culturale  și, mai recent  spus , cosmice, a dragei noastre Românii și a tot ce s-a făurit pe acest plai mioritic, alcătuind insemnări pe răbojul nostru românesc,cântat, scris și exprimat in limba noastra cea română, mijloc de comunicare nu numai între noi, ci și iscusit folosită cunoscând traspunerea ei in comunicarea prin alte limbi.Tot ce gandim, tot ce intreprindem in viață, existența  noastră, se exprimă  prin limbaj, comunicare mult iscusită... limba-graiul, comandat motric din mintea, spiritul nostru, bagajul mental.
In mii de locuri în țară și  pe terra, unde temporar s-au format mici comunitați românești, in acest moment s-a sărbătorit Limba Român. Fiecare suflet românesc a vibrat gândind cu fală la faptul că este posesorul acestei comori și la grija de a o păstra înfloritoare și de a o transmite mai departe frumoasă, melodioasă, neaoșă, nealterată , generațiilor viitoare .
S-a scris mult, se vor scrie multe și mult frumos despre graiul nostru. Deci, din nou,, scriere= grai transpus prin semne grafice, decantat prin gândire.(Iertată, vă rog, să-mi fie această divagație simplistă, dar scrierile mele au predilecție pentru copii și tineret, iar lor le voi comunica și despre acest eveniment, trăit de mine la Horezu, precum și unele cugetări asupra evenimentului)
Personal, am trăit marea  emoție de a sărbători împreună cu peste cincizeci de scriitori și artiști români sau filoromâni,  prinși activ în program și în prezența fluctuantă a publicului dornic în a ne asculta, începând  ca prezență de la pruncii din brațele mamelor, școlarilor,  echipei de fetițe călușari, tineretul și toată pleiada generațiilor care luptă pe baricada culturii,  a literaturii  și a progresului social, cu toții prezenți la  Marele Sinpozion de la Horezu, ,,Limba Română”, susținut in inima Plaiului vâlcean.
Am simțit cu toții la Festivitatea limbii române de la Horezu legătura tainică dintre plai, neam, grai și credință , iar vocile noastre au împletit cu emoția momentului, recunoștința pentru trecutul nostru glorios, strădania acluală de afirmare mondială, în continue  semnalări   uimitoare și fructuoase  ale spiritului literar românesc.  În contextul afirmării noastre literare mondiale, permanente.
Dar pentrucă elementul care ne leagă pe noi românii este credința, speranța și iubirea, sădfite în noi, încă de la creștinarea noastră, din primul secol după Hristos, se spune de pe la anul 76 d.H., prin venirea pe meleagurile pontice dobrogene  a Sfântului Apostol Andrei, trăitor și sacrificat de romani in grota sacră din Munții Măcinului.
Organizatorii acestui Sinpozion au gândit asupra  acestui fericit impact creștinesc și al alegerii UNESCO,  și au hotărât  ca această manifestare  să  se petreacă pe plaiul cultural și devot ,,Horezu”, spre a sublimia faptul că unitatea culturală a unui popor, a unei limbi se menține și se sudează, întâi de toate, prin dragostea și eroismul celor care apără glia, neamul, limba și credința.
A fost ales acest Plai vâlvean, pentru desfășurarea  prestigiosului eveniment pe aceste locuri, ce au trimis spre cerul înalt flacăra sacră, plină de vitejii istorice, religve religioase și oseminte sacre, leagăn de vechi tipar românesc și credință, tezaure cultuale laice și mirene, spre cunoașterea și binecuvântarea lor, care a răsunat până in admirația UNESCO
Organizatorii acestui simpozion sunt distinse personalități ale culturii și literaturii noastre, care neobosit trudesc pentru afirmarea și menținerea spiritualității românești:

Doamna Ligya Diaconescu, Directoarea lanțului de peste 80 de reviste din țară și străinătate,cuprinse sub emblema STARPRESS, poetă, scriitoare și pictoriță,  care prin inițiativele sale propagă limba și Literatura  romÂnă In lume; 

Exelența sa, Domnul Al. Florin Țene, Ambasadorul și reprezentantul nostru internațional pentru scriitorii grupați In ligi interne și externe, reunind scriitori merituoși de pretutindeni, personalitate neobosită in susținerea drepturilor scriitorilor. Domnia sa a pus bazele  unei doctrine care poate sta la baza antantei universale, un îndemn spre a ne perfecționa mereu atitudinea pozitivă proprie, ajutându-i și pe alții; autoeducația și educația individului   spre a lepăda din  sinea sa  tot ce este negativ, apropiindu-ne mereu de îndreptare și perfecțiune. Într-un cuvânt,  să ne străduim ca să urcăm mereu pe treptele binelui. Rezultatul acestui proces, care s-ar dori universal, va duce la schimbarea  în bine a opinirei întregei societăți, lucrându-se educațional asupra fiecărui individ. ;

 A  treia personalitate  care a organizat și susținut acest prestigios sinpozion este Sfinția sa Preot Doctorand Constantin Mănescu, reprezentantul Cultelor mănăstirilor din acest leagăn sacru românesc, Horezu. Sfinția sa a prevăzut în cele mai mici amănunte desfășurarea acestui eveniment , întocmind documentația necesară spre a se accesa fondurile pecuniare necesare bunei desfățurări. Neobosit, într-un antren plăcut , laic și mirean,  a condus cele spirituale și cele pământești ale suportului material necesar acestei manifestări, având grijă  ca  toți participanții și invitații să se bucure de spiritualitatea acestor plaiuri sfinte, leagăn de istorie, carte, religie, arte, . Domnia sa ne-a amintit  la fiecare pas despre aceste minunate comotri. Iar în spatele acestor explicații și îndemnuri noi vedem și documentația sa personală , care adăugată forurilor locale de cultură au contribuit la  menționarea  în Catalogul UNESCO a obiectivelor vâlcene. Domnia sa ne-a condus și la ,,Amfora”- numită  în partea locului  ,,Oala”  cu surprize a olăritului  numit  și renumit ,, de Horezu”, oferindu-ne fiecăruia  în dar, un ,,blid” frumos din ceramică, plin cu  arta de Horezu.

A patra peronalitate colectivă este constituită din Primăria, Biblioteca și forurile oficiale locale  ale Orașului Horezu,  foruri care au contribuit la ocrotirea valorilor materiale și spirituale ale acestui leagăn- arie, cunoscută sub numerle de Horezu și veghind  mereu asupra acestor valori.

A cincea formație și cea care le-a generat pe toate este marea massă a populației vâlcene, , parte din poporul român, care prin dăruire a lucrat , creat și săvârșit de-a lungul secolelor, anilor,  aceste valori, care prin genialitatea lor au devenit valori  recunoscute universale
 Dacă aș fi intrebată cum simt eu prezența acestor  cinci corifei  aI Sinpozionului ,,Limba noastră cea Română”- corolar și mijloc de comunicare al  tuturor celor existente, aș afirna că totul se datorește: Iubirii,, dăruirii, muncii, harului divin și uman,  pentru bine, estetic și util.

Iar această sărbătorire, în acest cadru care ne amintește de  maiestrite tipărituri, de jertfa lui Constantin Brâncoveanu,  de Arnota- Mănădstire și loc de detenție și multe, deosebite, obiective culturale, spiriutuale,  materiale și  insemne de vitejie,  se reflectă în manifestări literare și în încântarea rostirii Limbii Române.

Fiecare din organizatorii acestei manifestări naționale închinată Limbii Române își are   partea sa esențială, dar exprimată în deosebi prin dăruirea de suflet a  Doamnei Ligya Diaconescu, Directoarea STARPRESS, care prin publicațiile sale și aria mondială de colaborare, este promotorul  proslăvirii  Limbii Române, deșteptând în inimile noastre mândria și dragostea pentru slova  românească, mai nou trimisă bilingv în multe zone ale lumii.

 Domnul Al.  FloRin Țene, este  personalitatea  care reprezintă speranța  spre afirmarea recunoscută  a  graiului scriitorului român și dorința de a se crea o societate mai bună prin schimbarea CONȘTIINȚEI ȘI ATITUDINII IN BINE A FIECĂRUI INDIVID. 

Tot în primul rând se află și  Sfinția Sa Preot  Doctorand Constantin Mănescu, care prin darul științei ortodoxe și a  modului blând și jovial de a apropia creștinii spre credință, reprezintĂ oblăduirea credinței și atragerea omului de rând spre o viață de  curaj, optimism și de har.

  ȘI alături de aceste personalități, sunt Oficialitățile românești  locale și naționale și minunatul popor român, făuritorul a toate aceste valori. Iată, deci, cum am intâlnit eu elementele plăcute nouă, tuturor, Credința, Speranța și Iubirea, acestea fiind cele trei lumini care au dat putere cuvântului  Sinposionului ,,Limba noastră cea Română” , Horezu, 31 august 2018, poate unul din cele mai frumoase manifestări din România și Diaspora românească.
Precum  eu  vin din Banat, România și Diaspora, Canada, spiritul de mândrie românesc nu mă poate părăsi și mereu subliniez .

Entuziasmul nostru în cadrul  Sinpozionului a ținut mai mult de șase ore, lucrări, comunicări, cântec religios,  muzică instrumentală, intermezo prezentarea  jocului  ,,călușariul” executat de fetițele câlușari, idee inedită mondială, de a executa acest joc în replică feminină.

Aveam atâtea de multe de spus, cât viețile noastre de muncă spre slava literei românești, dar ne-am adus aminte de respectarea planului foarte amplu de activitate, schimbul de păreri, idei, prezentarea cărților și a  revistelor mandatate,vizitarea mănăstirilor și  programul artistic oferit de cei dotați de natură in acest sens, pentru buna petrecere in cânt și veselie a românului.
las colegilor de breaslă loc pentru prezentarea participanților și a materialelor, precum și a personalităților și sponsorilor. Ceeace vreau eu să punctez  este  faptul că din toate părțile lumii și ale României au fost reprezentanți- scriitori, artiști, interpreți, muzicieni, fiecare - acel important reprezentant, fiind mandatarul unei zone, a unei asociații,  a unei reviste, a unor mesaje sosite pentru creșterea și propășirea Limbii Române
Întrucât suntem o pleiadă numeroasă de participanți, eu prevăd o mare abundență de articole și informații, toate inchinate activităților,  care, toate,  au avut materiale inchinate preamăririi mult preaiubitei noastre Limba Română.

În incheiere adaug poemul meu creat ad hoc, in timpul lucrărilor Sinpozionului:


  DULCE GRAI ROMÂNESC
de Melania Rusu Caragioiu

Dulce grai, in ceas de taină,
Plâns șoptit cu sufet leat,
Oare cine te Indeamnă
Să-l doinești mereu din veac ?

Slova ta întroienită
In largi, pontice lumini,
Fost-a scrisă și vorbită
In palate și prin spini !

Ingânat din leagăn, molcom,
Precum firul de pe fus,
Te-ai săltat umplând o lume
Dinspre răsărit spre-apus.

Te găsim în lume-n urme
Presărate-n mii de cărți
Ce-au rostit,  grăind anume,
Spre progres nu spre sesterți !

Limbă dulce și iubită,
Ști cu dor să cânți duios,
Mlădioasă, molcomită,
Cânți mult dulce și frumos …

Cânți viața, România,
Muze îți preasă iia
Cu sclipiri de chihlimbar
Și stropesc iubită glia
Cu mătănii din altar.

F i în veci preamult cinstită
Între gintele prea mari  !
Zboară-n slove prețuită  !
Brazi te cântă și arțari !